Decizia nr. 831/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 pct. 5 și art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 304 pct. 5
și
art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Maria Șandor în Dosarul nr. 6.054/211/2005 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 7 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.054/211/2005, Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 304 pct. 5
și
art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Maria Șandor.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece în situația admiterii unui motiv de recurs de ordine publică se ajunge la situația sancționării unei părți în proces fără culpă, cu reluarea procedurii din fazele inferioare, încălcându-se astfel dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Se determină astfel o gravă inechitate juridică, mai ales în situația unei fraude, determinată prin fapta sau la determinarea părții adverse.
Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată în cauză este neîntemeiată. Arată că termenul rezonabil al soluționării recursului nu constituie un drept absolut în aprecierea căruia să fie înlăturate dispoziții prin care s-ar putea asana o hotărâre de existența unor motive de nulitate a acesteia, scopul și finalitatea procesului fiind ca hotărârea ce urmează a se da să fie conformă cu legea. În ceea ce privește dispozițiile
art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă , acestea constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil câtă vreme prin legalitatea actelor de procedură se apără drepturi procesuale ale părților.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu conțin norme care să aducă atingere dreptului părții interesate la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 304 pct. 5
și
art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă , având următorul cuprins:
-
Articolul 304
pct. 5 : "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate:[...]
5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2";
-
Articolul 306
alin. 2 : "Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților."
Se susține că aceste prevederi legale încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, cu raportare la
art. 6 paragraful 1 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea constată că, în argumentarea criticilor formulate, se pornește de la o premisă greșită constând în absolutizarea exigenței termenului rezonabil. Or,
art. 6 paragraful 1 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră, printre alte cerințe ale dreptului la un proces echitabil, și pe cea a celerității procedurilor judiciare, impune respectarea tuturor garanțiilor ce caracterizează acest drept. În același sens, dispozițiile
art. 21 din Constituție
privind accesul liber la justiție reglementează, în alin. (3), dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Curtea observă că dispozițiile
art. 304 pct. 5
și cele ale
art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă , care constituie temeiuri de drept ale controlului judiciar exercitat pe calea recursului, sunt menite să apere drepturile procesuale ale părților, așadar dau expresie exigențelor dreptului la un proces echitabil, precum și principiului dreptății, ca dimensiune fundamentală a statului de drept. Așa fiind, nu pot fi reținute criticile potrivit cărora reglementarea posibilității invocării motivelor de nelegalitate de ordine publică a hotărârilor judecătorești în cadrul căii de atac a recursului ar contraveni dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, prin faptul că, în acest fel, s-ar prelungi durata procesului. Este de reținut în acest sens și precizarea făcută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, potrivit căreia nu se poate reproșa unui reclamant faptul că, în cadrul duratei unei proceduri judiciare contestate, el a pus în valoare toate căile de atac de care dispunea în dreptul intern (Cauza Erkner și Hofauer împotriva Austriei, 1987).
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 304 pct. 5
și
art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Maria Șandor în Dosarul nr. 6.054/211/2005 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 mai 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.