Decizia nr. 957/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (3) din Codul de procedură penală și ale art. 1000 alin. 3 din Codul civil
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală
și ale
art. 1000 alin. 3 din Codul civil , excepție ridicată de Societatea Comercială "Transbus" - S.A. în Dosarul nr. 1.470/197/2008 al Judecătoriei Brașov.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, consilier juridic Andreea Olteanu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Având cuvântul, autorul excepției, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, expunând pe larg susținerile formulate în fața instanței de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile invocate din Legea fundamentală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 10 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.470/197/2008, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală
și ale
art. 1000 alin. 3 din Codul civil , excepție ridicată de Societatea Comercială "Transbus" - S.A.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că partea responsabilă civilmente ar trebui să poată participa la administrarea tuturor probelor privind cauza în care este chemată să răspundă. Or, dacă rațiunea existenței părții responsabile civilmente nu există în lipsa existenței părții civile, iar constituirea de parte civilă poate fi făcută în fața instanței de judecată și dacă se are în vedere volumul mare de probe administrate până la sesizarea instanței de judecată, rezultă că părții responsabile civilmente îi sunt încălcate drepturile constituționale.
De asemenea, imposibilitatea de dovedire a unei cauze exoneratoare de răspundere se constituie în fapt într-o discriminare din punct de vedere al persoanei chemate să răspundă alături de făptuitor, persoana responsabilă civilmente fiind singura dintre cele chemate de lege să răspundă și care nu poate face o dovadă în acest sens.
Judecătoria Brașov opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece nu încalcă textele constituționale invocate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu aduc atingere prevederilor invocate din Legea fundamentală.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală
și cele ale
art. 1000 alin. 3 din Codul civil , având următorul cuprins:
-
Articolul 24
alin. 3 din Codul de procedură penală : "Persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului se numește parte responsabilă civilmente.";
-
Articolul 1000
alin. 3 din Codul civil : "Stăpânii și comitenții, de prejudiciul cauzat de servitorii și prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat."
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale
art. 16
referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, ale
art. 44
privind Dreptul de proprietate privată și ale art. 53 referitoare la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, cu raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil și
art. 1 din Protocolul nr. 1
la
Convenție , privind protecția proprietății private.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, textele de lege criticate, care definesc una dintre părțile din procesul penal, și anume partea responsabilă civilmente, respectiv instituie răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor, nu aduc nicio atingere egalității în fața legii și nu îngrădesc dreptul părților interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor lor legitime. Contrar susținerilor autorului excepției, prin introducerea comitenților în proces, în calitate de parte responsabilă civilmente, aceștia au posibilitatea de a se apăra și de a beneficia de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. Astfel, în temeiul
art. 320 din Codul de procedură penală,
partea responsabilă civilmente poate formula excepții, cereri sau propune efectuarea de probe noi, așadar își poate exercita fără nicio îngrădire dreptul la apărare. De asemenea, potrivit
art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală , partea responsabilă civilmente are, în ce privește acțiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru învinuit sau inculpat.
Nu se încalcă nici dreptul de proprietate câtă vreme comitentul, în măsura în care plătește despăgubiri pentru fapta prepusului, are posibilitatea formulării acțiunii în regres împotriva acestuia și de a-și recupera astfel, integral, sumele avansate.
Curtea nu poate reține nici încălcarea
art. 53 din Legea fundamentală , deoarece textele de lege criticate nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. (3) din Codul de procedură penală
și ale
art. 1000 alin. 3 din Codul civil , excepție ridicată de Societatea Comercială "Transbus" - S.A. în Dosarul nr. 1.470/197/2008 al Judecătoriei Brașov.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.