Decizia nr. 772/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Szucs Francisc în Dosarul nr. 136/271/R/2008 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 136/271/R/2008, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Szucs Francisc.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile criticate sunt neconstituționale, discriminatorii la adresa cetățenilor români aparținând minorităților naționale, conlocuitoare și fondatoare ale statului. Potrivit Constituției, România este stat național, de drept, democratic și social, "fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, religie." Art. 27 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede explicit "drepturile minorităților", printre care "dreptul de folosire a limbii materne în fața instanțelor de judecată, atât oral, cât și în scris."

Judecătoria Oradea - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Chiar dacă procedura judiciară se desfășoară în limba română, iar cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română, părțile - cetățenii români aparținând minorităților naționale - au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice, au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii prin folosirea interpreților sau a traducătorilor.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, nr. 827 din 13 septembrie 2005, text de lege care are următorul conținut: "(5) Cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 ,

4 ,

11 ,

15 ,

16 ,

20 ,

30 ,

124

și

128 .

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor

art. 13 din Constituție , "În România, limba oficială este limba română." Caracterul oficial al limbii române instituie obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului român. Consacrarea constituțională a caracterului oficial al limbii române trebuie coroborată cu dispozițiile

art. 32 din Legea fundamentală

referitoare la dreptul minorităților naționale de a învăța în limba lor maternă și de a fi instruite în această limbă și cu prevederile

art. 128

care reglementează dreptul minorităților de a utiliza limba maternă în justiție. Astfel, statuând cu privire la limba în care se desfășoară procedura de judecată - limba română, dispozițiile

art. 128 din Constituție

prevăd că cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice, modalitățile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreți sau traducători, stabilindu-se astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați.

Așa fiind, Curtea constată că prevederile

art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004

constituie tocmai expresia reglementării în plan legislativ a caracterului oficial al limbii române consacrat expres de Constituție.

Pe de altă parte, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor

Legii nr. 304/2004 , în cazul în care cetățeanul român aparținând unei minorități naționale solicită să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat. Mai mult, în situația în care toate părțile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum și buna administrare a justiției, cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității. Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română, interpretul sau traducătorul semnând toate actele întocmite, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.

Prin urmare, Curtea constată că legea pune la dispoziția părților, cetățeni români aparținând minorităților naționale, suficiente garanții procedurale menite să le asigure libertatea de exprimare, accesul liber la justiție, precum și dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 14 alin. (5) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Szucs Francisc în Dosarul nr. 136/271/R/2008 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009.