Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 911/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ale art. 676 din Codul civil

prezumat în vigoare

Data actului
23 iunie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 544 din 5 august 2009
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
1 articol · 11.409 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 319/1944 10 iunie 1944 (prevederi anume) pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor
  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Are ca temei 3

  • Legea nr. 319/1944 10 iunie 1944 (prevederi anume) pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, excepție ridicată de Ștefan Lenghel în Dosarul nr. 28.788/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal răspunde, personal și asistat de avocatul Adrian Todoran, autorul excepției. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Apărătorul autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele invocate în fața instanței de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prin norma cuprinsă în legea specială s-a limitat întinderea vocației succesorale până la al patrulea grad inclusiv, succesiunea operând până la infinit numai în linie directă. Această limitare dă expresie aplicării celor două criterii, respectiv clasa de moștenitori și gradul de rudenie. Totodată, limitarea, pe linie colaterală, a vocației succesorale legale la gradul al patrulea inclusiv corespunde unui interes acceptat de doctrină de a se păstra bunurile dobândite de-a lungul timpului în cadrului aceleiași familii. În acest sens, opțiunea legiuitorului este rezultatul unei experiențe sociale, care nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 28.788/3/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921. Excepția a fost ridicată în recursul declarat de autor împotriva Deciziei nr. 211A din 18 septembrie 2007 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, prin care s-a respins apelul formulat de acesta și s-a confirmat hotărârea instanței de fond în care s-a reținut că reclamantul nu este persoană îndreptățită la restituire, în înțelesul

art. 4 din Legea nr. 10/2001 , de vreme ce este rudă a defunctei proprietare în gradul șase, iar, potrivit art. 676 din Codul civil, astfel cum a fost modificat prin art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, vocația succesorală legală pe linie colaterală este limitată la gradul al patrulea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că textele de lege criticate îi limitează dreptul de succesiune și, implicit, dreptul la restituire, în temeiul

Legii nr. 10/2001 , în condițiile în care acesta susține că este succesor de gradul patru colateral ordinar (deși instanța a reținut că este de gradul VI), fiind astfel încălcate dispozițiile constituționale privind garantarea și ocrotirea proprietății private.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece este atributul puterii legislative să limiteze ori să extindă drepturile succesorale ale rudelor.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că prevederile

art. 4 din Legea nr. 10/2001

dau expresie competenței constituționale a legiuitorului de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate. Astfel, este dreptul statului de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea sa în baza unor titluri conforme cu legislația existentă în momentul dobândirii dreptului său de proprietate, precum și de a stabili modul în care foștii proprietari sau moștenitorii acestora vor beneficia de reparații pentru prejudiciile suferite în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Cât privește critica de neconstituționalitate a art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, arată că, potrivit

art. 6 din Legea nr. 319/1944

pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, dispozițiile art. 676 din Codul civil, modificate prin art. 4 din Legea impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, prin care s-a restrâns ordinea succesorală până la gradul al patrulea inclusiv, sunt și rămân în vigoare. Textele criticate ce limitează, pe linie colaterală, vocația succesorală legală la gradul al patrulea inclusiv nu conțin reglementări de natură a contraveni principiului constituțional al garantării dreptului de proprietate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Prin încheierea de sesizare, instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921.

Din notele scrise ale autorului rezultă însă că acesta critică pentru neconstituționalitate prevederile

art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având următorul conținut: "De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite."

Totodată, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, Curtea constată că acestea au modificat art. 676 din Codul civil în sensul restrângerii dreptului de moștenire al rudelor colaterale până la gradul al patrulea inclusiv. De asemenea, potrivit

art. 6 din Legea nr. 319/1944

pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, "dispozițiile art. 676 din Codul civil, modificate prin art. 4 din Legea impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921, prin care s-a restrâns ordinea succesorală până la gradul al IV-lea inclusiv, sunt și rămân în vigoare."

În aceste condiții, Curtea urmează a analiza constituționalitatea prevederilor art. 676 din secțiunea a V-a "Despre succesiunile colaterale" a capitolului IV - "Despre succesiunile neregulate" din Codul civil, astfel cum au fost modificate prin art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921 și potrivit cărora, pe linie colaterală, rudele succed până la al patrulea grad inclusiv.

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44, referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Articolul 4

alin. (2) din Legea nr. 10/2001

prevede că de dispozițiile legii speciale în materia restituirii imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, astfel cum au fost acestea din urmă stabilite prin art. 3 alin. (1) lit. a) din aceeași lege. Astfel, Curtea constată că includerea de către legiuitor în sfera persoanelor îndreptățite la restituire și a celor care au vocație succesorală testamentară sau legală este în acord cu dispozițiile constituționale privind garantarea și ocrotirea proprietății private. De altfel, este dreptul statului de a hotărî neîngrădit asupra modului în care foștii proprietari sau moștenitorii acestora vor beneficia de reparații pentru prejudiciile suferite în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Cât privește prevederile art. 676 din Codul civil, astfel cum au fost modificate prin art. 4 din Legea asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28 iulie 1921 și potrivit cărora, pe linie colaterală, rudele succed până la al patrulea grad inclusiv, Curtea, de asemenea, nu poate reține criticile de neconstituționalitate ale autorului.

Astfel, în legislația română instituția moștenirii este concepută, în cadrul devoluțiunii legale, ca o moștenire de familie. În unele cazuri însă legăturile de rudenie pot fi foarte îndepărtate, ceea ce ar înlătura caracterul de succesiune de familie recunoscut instituției moștenirii, astfel încât, în mod corect, legiuitorul a limitat, pe linie colaterală, vocația succesorală legală la gradul al patrulea inclusiv, cu respectarea proximității gradelor de rudenie.

În aceste condiții, Curtea constată că prevederile de lege criticate sunt în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 44 privind garantarea și ocrotirea proprietății private.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ale art. 676 din Codul civil, excepție ridicată de Ștefan Lenghel în Dosarul nr. 28.788/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2009.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.