Statutul din 13 iulie 2009

Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este for științific național de coordonare științifică și de consacrare academică în domeniile sale de activitate.

ASAS este instituție de drept public, autonomă, cu personalitate juridică, apolitică, de consacrare științifică și cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinii veterinare, îmbunătățirilor funciare, gospodăririi solurilor și apelor, ecologiei, protecției mediului, industriei alimentare, biotehnologiei, mecanizării lucrărilor agricole, economiei agrare, dezvoltării rurale și managementului agricol, denumite în continuare domeniul agricol și reunește personalități consacrate în aceste domenii.

ASAS este promotoare a dezvoltării cunoașterii, cercetării științifice și progresului științific și tehnologic în domeniul agricol.

ASAS este continuatoarea și unica succesoare în drepturi a Institutului de Cercetări Agronomice al României, Institutului Național Zootehnic, Academiei de Agricultură a României și a Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS.

ASAS funcționează în coordonarea ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și colaborează cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și cu alte ministere, instituții, organizații și operatori economici interesați în realizarea obiectivelor din domeniul agricol.

ASAS prezintă anual Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerului Educației, Cercetării și Inovării sinteze ale rezultatelor cercetărilor efectuate și propuneri pentru valorificarea lor, pe baza rapoartelor unităților de cercetare subordonate/coordonate.

ASAS este organizată și funcționează potrivit

Legii nr. 45/2009

privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările ulterioare, în conformitate cu statutul propriu.

ASAS coordonează activitățile de cercetare științifică dezvoltare tehnologică-inovare-CDI din domeniul agricol și are în subordine și/sau în coordonare unități și instituții de cercetaredezvoltare, institute naționale, institute și stațiuni de cercetare-dezvoltare, denumite în continuare unități de CDI. ASAS poate coordona științific sectoare de cercetare ale unor instituții și operatori economici, la solicitarea acestora.

ASAS poate înființa unități de cercetare-dezvoltare proprii, în specificul domeniului agricol, cu sau fără personalitate juridică, în condițiile legii și ale prezentului statut.

ASAS stabilește relații directe cu academii, instituții și unități de profil și organizații din țară și din străinătate, în domeniul său de activitate.

Pentru realizarea funcțiilor sale, ASAS are următoarele atribuții principale:

a) contribuie la fundamentarea direcțiilor de dezvoltare și a politicilor guvernamentale din domeniul agricol;

b) fundamentează și elaborează strategiile de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol;

c) propune ministerelor și instituțiilor care gestionează programe și proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare actualizarea obiectivelor, precum și lansarea de noi programe și proiecte de cercetare, vizând creșterea potențialului productiv, calitativ și cantitativ în agricultură, conservarea și valorificarea resurselor funciare, genetice, vegetale și animale și a celor de mediu;

d) gestionează fonduri destinate activităților de cercetare-dezvoltare-inovare;

e) evaluează activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a unităților și a personalului de cercetare din domeniul agricol, în vederea atestării/acreditării acestora, conform legii;

f) propune și realizează prin unitățile proprii, în colaborare și în parteneriat cu alte unități, proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare câștigate în sistem competițional sau atribuite în mod direct, în condițiile legii;

g) acordă titluri academice de membru titular, membru corespondent și membru de onoare, decernează diplome "Doctor Honoris Causa", "Meritul Academic", "Meritul Agricol Gheorghe Ionescu-Șișești", diplome de excelență, premii și alte distincții în domeniul agricol;

h) stimulează și promovează creațiile de mare valoare, prin acordarea de premii, burse pentru specializări etc.;

i) organizează și stimulează dezvoltarea cercetărilor multidisciplinare;

j) organizează manifestări științifice naționale și internaționale;

k) încheie parteneriate de asociere cu instituții publice și organizații profesionale din țară și din străinătate, cu unități de cercetare și învățământ, cu operatori economici privați și publici, pentru realizarea de obiective comune;

l) participă la evaluarea, monitorizarea și valorificarea rezultatelor proiectelor de cercetare științifică din domeniul agricol;

m) colaborează în parteneriat, prin membrii săi, cu instituțiile de învățământ superior de stat și private la pregătirea prin masterat, doctorat și stagii postdoctorale a specialiștilor în domeniul agricol;

n) organizează cursuri de formare profesională pentru ocupațiile din domeniul agricol;

o) propune și realizează, cu personal propriu sau în colaborare și în parteneriat cu alte unități, programe și proiecte de cercetare multidisciplinare, cu finanțare de la bugetul de stat, din surse private și proprii;

p) acordă asistență tehnico-științifică și consultanță de specialitate;

q) organizează activități de editare de cărți, reviste și alte publicații;

r) reprezintă cercetarea științifică din domeniul agricol în relațiile internaționale cu instituții similare;

s) participă în comisii de specialitate la certificarea noilor produse folosite în agricultură și a creațiilor biologice din domeniul agricol, a tehnologiilor de cultivare a plantelor, de mecanizare a lucrărilor agricole, a produselor alimentare și biotehnologiilor;

t) organizează activitățile de certificare a creațiilor biologice în domeniul creșterii animalelor, a noilor tehnologii în producția vegetală și animală, a metodelor de analiză și control al siguranței produselor agroalimentare, precum și a metodelor de cercetare, cu respectarea legislației în vigoare;

u) participă la fundamentarea necesarului de fonduri de finanțare pentru conservarea și valorificarea resurselor genetice vegetale și animale, în vederea aprobării de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

ASAS participă la elaborarea proiectelor legislative privind cercetarea științifică.

ASAS îndeplinește și alte atribuții, stabilite prin lege.

ASAS are în componența sa membri titulari, membri corespondenți, membri de onoare și membri asociați.

Numărul maxim, stabilit prin lege, de membri titulari și membri corespondenți este de 181, iar cel al membrilor de onoare, cetățeni români, rezidenți în țară, este de 40. Numărul membrilor asociați este de 50% din totalul membrilor titulari și corespondenți.

Membrii ASAS sunt cetățeni români aleși dintre personalitățile recunoscute în țară și/sau în străinătate, care s-au distins prin realizări deosebite și contribuții la progresul științei și tehnologiei în domeniul agricol.

Membrii titulari și membrii corespondenți sunt cetățeni români, iar membrii de onoare sunt cetățeni români și străini.

Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare sunt aleși pe viață, iar membrii asociați sunt aleși pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși. Calitatea de membru asociat a celor care au depășit vechimea de 4 ani încetează la data intrării în vigoare a prezentului statut, urmând a se organiza noi alegeri.

Propunerile pentru membrii corespondenți se fac dintre oamenii de știință de înaltă ținută științifică și morală, cu activitate și contribuții științifice de excepție, cu impact asupra dezvoltării domeniului de activitate.

Propunerile pentru membrii titulari se fac din rândul membrilor corespondenți, luându-se în considerare activitățile desfășurate în cadrul ASAS, inclusiv rezultatele activității lor ca membri corespondenți.

Propunerile pentru membrii de onoare români sau străini se fac dintre personalitățile cu reputație națională și internațională distinși prin realizări care au contribuit la dezvoltarea științei și tehnologiei agricole și la creșterea prestigiului ASAS.

Propunerile pentru membrii asociați se fac dintre specialiștii cu realizări deosebite în cercetare și care prin activitatea lor susțin și contribuie la realizarea obiectivelor ASAS.

Candidații pentru alegerea de noi membri ai ASAS sunt desemnați, prin vot secret, de către secțiile de specialitate, pe baza propunerilor făcute de membrii titulari, corespondenți și de onoare ai ASAS, de consiliile științifice ale unităților de CDI, de senatele universităților și de filialele ASAS, potrivit prevederilor prezentului statut. Propunerile pentru membrii de onoare din străinătate se fac și de către Prezidiul ASAS.

Evaluarea pentru alegerea de noi membri ai ASAS se realizează pe baza dosarului întocmit de către candidat și adresat secției de specialitate, unde se analizează ținându-se seama de criteriile prevăzute în regulamentul pentru primirea de noi membri ai ASAS, aprobat de Prezidiu. Dosarul candidatului se depune la secția de specialitate cu cel puțin 30 de zile înainte de Adunarea generală convocată pentru alegeri.

Noii membri ai ASAS sunt aleși de Adunarea generală a ASAS, prin vot secret, cu excepția membrilor asociați, în cazul cărora votul este deschis.

Propunerile secției însoțite de fișele de prezentare ale candidaților se înaintează Biroului Prezidiului pentru a fi prezentate spre validare Prezidiului, în vederea supunerii la vot în Adunarea generală.

În situația în care în secție, după parcurgerea alegerilor în cel mult 3 runde, nu a rezultat niciun candidat care să întrunească cel puțin două treimi din numărul de voturi ale membrilor care votează, locurile secției rămân vacante, iar selecția candidaților se reia la următoarea ședință de alegeri.

Fișele de prezentare și CV-urile candidaților desemnați de secție și validați de Prezidiu se publică pe site-ul ASAS, cu 15 zile înainte de alegerile din Adunarea generală.

Candidaturile validate prin vot de către Prezidiu se supun procedurii de alegere în Adunarea generală. Alegerea membrilor titulari, a membrilor corespondenți și a membrilor de onoare este validată de votul favorabil a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți. Membrii asociați sunt aleși prin vot deschis, cu cel puțin două treimi din totalul membrilor votanți.

Lista noilor membri ai ASAS se publică pe site-ul ASAS.

Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare au următoarele drepturi și îndatoriri:

a) să ia parte la activitatea și lucrările secției și ale filialei de care aparțin și să se implice în activitățile ASAS;

b) să își expună opiniile asupra problemelor dezbătute;

c) să interpeleze conducerile secțiilor și filialelor în ședințele acestora și conducerea ASAS în Adunarea generală a ASAS asupra problemelor de interes comun;

d) să fie desemnați de secție ca membri ai consiliilor de administrație/științifice în institutele și stațiunile de profil, precum și în comisiile de specialitate;

e) să participe activ la manifestările științifice inițiate de ASAS, de secții, filiale și unitățile de CDI;

f) să prezinte anual secțiilor din care fac parte informări scrise asupra activității lor.

Membrii asociați au dreptul și îndatorirea de a lua parte și de a-și exprima opiniile asupra problemelor discutate la ședințele secției de specialitate, ale filialei din care fac parte și în Adunarea generală, unde participă ca invitați.

Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare rezidenți în țară primesc de la bugetul de stat, prin bugetul ASAS, o indemnizație lunară stabilită prin lege.

Membrii ASAS care sunt și membri ai altor academii din țară optează în scris, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut, pentru o singură indemnizație academică.

ASAS are în structură secții și comisii de specialitate, filiale, Unitatea de management pentru programe și proiecte de cercetare-dezvoltare, biblioteca cu fondul de carte și compartimente de lucru.

Activitatea științifică și de coordonare a unităților de CDI de către ASAS se realizează prin secții, filiale și comisii de specialitate formate din membri ai ASAS.

Pentru desfășurarea activității, precum și pentru administrarea și gestionarea bunurilor sale, ASAS dispune de personal de lucru propriu, prevăzut în organigramă.

Secțiile de specialitate reprezintă verigile de bază ale organizării ASAS, care asigură îndeplinirea rolului ASAS de promotoare a dezvoltării în domeniul agricol.

Secțiile științifice de specialitate sunt următoarele:

1. Știința solului, îmbunătățiri funciare, gospodărirea apelor și protecția mediului;

2. Cultura plantelor de câmp;

3. Horticultură;

4. Zootehnie;

5. Medicină veterinară;

6. Industrie alimentară;

7. Silvicultură;

8. Economie agrară și dezvoltare rurală;

9. Mecanizarea agriculturii.

Secția este condusă de președinte și un birou format din vicepreședinte, membri și secretar științific, aleși de membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare.

Președintele se alege dintre membrii titulari, iar vicepreședintele și membrii biroului se aleg dintre membrii titulari și membrii corespondenți, pe o perioadă de 4 ani. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să întrunească cel puțin două treimi din numărul de voturi ale membrilor votanți prezenți, în condițiile realizării cvorumului.

În cazul absenței președintelui, conducerea secției este asigurată de către vicepreședinte sau un membru al biroului secției, iar în caz de indisponibilitate mai mare de 6 luni sau de demisie se alege un președinte interimar pe durata rămasă până la încheierea mandatului inițial.

Președintele secției organizează, îndrumă și controlează întreaga activitate a secției și are următoarele atribuții:

a) reprezintă secția și rezolvă problemele curente;

b) convoacă și conduce ședințele secției;

c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate în ședințele secției;

d) informează membrii secției asupra activității biroului secției;

e) prezintă anual Prezidiului ASAS informări asupra activității secției și a unităților de cercetare din profilul său.

Funcția de secretar științific al secției se ocupă prin concurs. Acesta are următoarele atribuții:

a) realizează lucrările curente și de specialitate ale secției;

b) pregătește documentațiile ședințelor de secție și contribuie la cele ale Adunării generale;

c) duce la îndeplinire alte atribuții stabilite de Prezidiul ASAS și biroul secției.

Filiala este condusă de un birou format din președinte, membru titular sau corespondent al ASAS, 1-2 vicepreședinți, un secretar și 1-3 membri.

Biroul filialei este ales prin vot secret de Adunarea generală a filialei, pe o perioadă de 4 ani. Hotărârile biroului se validează de Adunarea generală a filialei.

Unitatea de management pentru programe și proiecte gestionează fondurile alocate pentru cercetaredezvoltare din programele și proiectele proprii și ale unităților de CDI, programele naționale, proiectele de interes național strategic de lungă durată, europene sau internaționale, câștigate în sistem competițional sau atribuite în mod direct, conform legislației în vigoare.

Structura, atribuțiile și regulamentul de funcționare ale Unității de management pentru programe și proiecte de cercetare-dezvoltare se stabilesc de Prezidiul ASAS.

Finanțarea Unității de management pentru programe și proiecte se face din venituri proprii, provenite din fondurile alocate programelor și proiectelor conduse.

ASAS dispune de personal științific, tehnic, economic, juridic și administrativ, care asigură activitatea curentă.

Structura organizatorică a ASAS se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Numărul maxim de posturi al ASAS este de 62, exclusiv funcțiile alese.

Atribuțiile și răspunderile personalului de lucru al ASAS se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare al ASAS, aprobat de Adunarea generală.

Statul de funcții ale personalului ASAS se aprobă de președinte, cu respectarea dispozițiilor legale.

Personalul necesar desfășurării activității ASAS este numit sau angajat, după caz, de președinte, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Salarizarea personalului ASAS se asigură de la bugetul de stat și din venituri proprii.

ASAS are următoarele organe de conducere: Adunarea generală, Prezidiul, Biroul Prezidiului și președintele.

Organul suprem de conducere al ASAS este Adunarea generală, alcătuită din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare români, cu rezidența în țară.

La Adunarea generală participă membri asociați ai ASAS și, ca invitați, reprezentanți ai ministerelor de specialitate, reprezentanți ai unităților de CDI, ai instituțiilor de învățământ superior și ai beneficiarilor rezultatelor activității de cercetare.

Adunarea generală este legal constituită în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor titulari, membrilor corespondenți și al membrilor de onoare, fără a fi luați în calcul membrii absenți cu vârsta de peste 80 de ani și membrii rezidenți în străinătate. Hotărârile Adunării generale se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor votanți prezenți și cu majoritate de două treimi în cazurile prevăzute la art. 13 alin. (1) și art. 43 alin. (2).

Adunarea generală se întrunește în sesiune ordinară o dată pe an și în sesiuni extraordinare de câte ori este nevoie.

Adunarea generală se convoacă de președinte, de Prezidiu sau la solicitarea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor titulari, membrilor corespondenți și membrilor de onoare.

Adunarea generală se convoacă în scris, cu cel puțin 15 zile înaintea datei stabilite.

Documentele de interes public prezentate în cadrul adunărilor generale se publică pe site-ul ASAS.

Prezidiul este organul de conducere al ASAS, între sesiunile Adunării generale, format din președinte, vicepreședinți, secretar general, președinții secțiilor științifice, președinții filialelor, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, ministrul mediului, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, președintele Secției de științe agricole și silvice a Academiei Române și președintele ASAS din mandatul anterior. Din prezidiu mai fac parte rectorii universităților de științe agricole și medicină veterinară și un reprezentant al organizațiilor profesionale ale producătorilor și procesatorilor din agricultură și silvicultură, cu drept de vot consultativ.

La ședințele Prezidiului pot fi invitați și alți specialiști, în funcție de problemele luate în discuție.

Prezidiul este statutar constituit în prezența unei majorități simple a membrilor săi. Hotărârile se iau prin consens sau prin vot, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenți. În cazul absenței unui președinte de secție sau de filială, acesta poate să desemneze un reprezentant la ședința Prezidiului, cu drept de vot consultativ.

Hotărârile Prezidiului sunt executorii, cu mențiunea că în cazurile prevăzute de statut ele se supun aprobării Adunării generale, la prima ședință a acesteia.

Ședințele Prezidiului se țin o dată la două luni și ori de câte ori este nevoie.

Organul de conducere operativă al ASAS, între ședințele Prezidiului, este Biroul Prezidiului, alcătuit din președinte, vicepreședinți, secretar general și un președinte de secție, desemnat prin rotație.

Ședințele Biroului Prezidiului au loc cel puțin bilunar și se convoacă de președinte.

Biroul Prezidiului stabilește măsuri și ia decizii pentru îndeplinirea hotărârilor Prezidiului și rezolvarea problemelor curente; răspunde față de Prezidiu pentru buna desfășurare a întregii activități a ASAS.

Hotărârile Biroului Prezidiului se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis, și sunt executorii în condițiile prevăzute de prezentul statut.

Președintele ASAS are următoarele atribuții:

a) reprezintă ASAS în relațiile cu autoritățile publice, cu organisme și organizații, cu alte persoane juridice și persoane fizice din țară și din străinătate;

b) conduce întreaga activitate a ASAS pe baza hotărârilor Adunării generale și ale Prezidiului. În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite decizii;

c) este ordonator secundar de credite;

d) asigură legătura permanentă cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și cu alte ministere și instituții;

e) reprezintă și angajează ASAS, în condițiile legii, în relațiile cu persoane juridice și fizice române și străine; informează Prezidiul asupra acțiunilor întreprinse și a rezultatelor acestora;

f) convoacă și prezidează ședințele Adunării generale, ale Prezidiului și ale Biroului Prezidiului;

g) aprobă organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director general și director la unitățile de CDI subordonate/coordonate, durata unui mandat fiind de 4 ani;

h) numește directorii generali și/sau directorii unităților de CDI subordonate/coordonate, în urma validării concursurilor; revocă directorii generali și/sau directorii unităților de CDI subordonate/coordonate, pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanță și activitate necorespunzătoare;

i) aprobă statul de funcții pentru personalul de lucru al ASAS, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare;

j) emite decizia de numire a Consiliului de evaluare, atestare și acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol;

k) emite decizii de numire a comisiilor de concurs și de promovare în gradele profesionale de cercetător științific I și II;

l) aprobă, prin decizie, structura organizatorică și regulamentele de organizare și funcționare ale unităților de CDI, la propunerea consiliilor lor de administrație;

m) numește, prin decizie, componența consiliilor de administrație ale unităților de CDI subordonate/coordonate;

n) aprobă, prin decizie, bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților de CDI subordonate/coordonate.

În absența președintelui, acesta este reprezentat de un vicepreședinte sau de secretarul general al ASAS, desemnat de președinte, prin delegare de competență.

Secretariatul științific al ASAS este structura executivă a Adunării generale, în subordinea Prezidiului, și se compune din secretarul general și secretarii științifici ai secțiilor.

Secretarul general are următoarele atribuții: a) coordonează și răspunde de activitatea personalului de lucru al ASAS;

b) coordonează gestionarea patrimoniului ASAS;

c) pregătește documentele de lucru pentru Adunarea generală, Prezidiu și Biroul Prezidiului;

d) urmărește și ia măsuri de îndeplinire a hotărârilor Adunării generale, Prezidiului și Biroului Prezidiului;

e) coordonează activitatea curentă a secțiilor și comisiilor științifice;

f) coordonează activitatea bibliotecii și cea de editare a publicațiilor ASAS;

g) îndeplinește alte atribuții stabilite de Biroul Prezidiului și de președinte.

Consiliul de coordonare a utilizării mijloacelor financiare și a patrimoniului unităților de cercetare-dezvoltare funcționează pe lângă Prezidiu.

Structura și regulamentul de funcționare ale Consiliului de coordonare a utilizării mijloacelor financiare și a patrimoniului unităților de cercetare-dezvoltare sunt stabilite de Prezidiu și aprobate de Adunarea generală.

Președintele, 4 vicepreședinți 2 vicepreședinți retribuiți conform alin. (8) și 2 vicepreședinți onorifici - și secretarul general sunt aleși de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeși, consecutiv, o singură dată pe aceeași funcție.

Pentru alegerea președintelui, vicepreședinților și a secretarului general, hotărârile se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor votanți prezenți, în condițiile realizării cvorumului. La al doilea tur de scrutin, dacă este cazul, se decide cu majoritate simplă, în condițiile cvorumului.

Mandatele președintelui, vicepreședinților și secretarului general încetează la expirarea duratei prevăzute la alin. (1). În caz de imposibilitate de îndeplinire a atribuțiilor sau în caz de demisie, Prezidiul desemnează un interimar pentru o perioadă de maximum 6 luni, după care organizează alegeri pentru ocuparea funcției vacante, până la încheierea mandatului celui înlocuit.

Adunarea generală poate alege, prin vot, dintre foștii președinți, președintele de onoare al ASAS, funcție care este neretribuită.

Ședințele Adunării generale pentru alegerea organelor de conducere ale ASAS sunt conduse de un prezidiu propus de Adunarea generală și format din 3-5 membri titulari care nu candidează.

Candidaturile pentru președinte, vicepreședinți și secretarul general se depun la Prezidiu de către secțiile științifice, cu 15 zile înaintea Adunării generale în care au loc alegerile, și se publică pe site-ul ASAS.

În Adunarea generală se supun la vot toate propunerile.

Funcția de președinte este asimilată funcției de demnitate publică și este retribuită la nivelul funcției de secretar de stat, iar funcțiile de vicepreședinți și secretar general sunt asimilate și retribuite corespunzător funcției de subsecretar de stat.

Președintele, vicepreședinții și secretarul general, retribuiți conform alin. (8), au funcția de bază la ASAS.

Președinții secțiilor și filialelor și vicepreședinții onorifici pot primi indemnizații de conducere lunare stabilite anual de Prezidiu, de până la 20% din indemnizația președintelui.

Dezbaterile și hotărârile din adunările generale și din ședințele Prezidiului și ale Biroului Prezidiului se consemnează de secretariat în procese-verbale, pe baza cărora se redactează hotărâri.

Lucrările Biroului Prezidiului se consemnează în proceseverbale, pe care le semnează membrii participanți la ședință.

Toate documentele și procesele-verbale ale ședințelor Prezidiului, Biroului Prezidiului și Adunării generale se păstrează în arhiva ASAS.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale activității ASAS și ale unităților și instituțiilor de drept public din subordine/coordonare se asigură din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Veniturile proprii ale ASAS provin din: contracte de cercetare cu parteneri interni și externi, consultanță și servicii științifice, publicații, chirii, valorificarea produselor din activități proprii sau anexe.

ASAS poate primi donații, sponsorizări și bunuri în natură care servesc scopurilor activității sale.

Finanțarea de la buget a unităților de CDI din subordinea/coordonarea ASAS se realizează prin ASAS.

ASAS poate deconta cheltuielile de transport și cazare ale membrilor titulari, corespondenți și de onoare ai ASAS, aferente deplasărilor în țară, dispuse de conducerea ASAS.

Veniturile salariale ale personalului ASAS, ale celui din cercetarea științifică agricolă și ale personalului aferent acestei activități se asigură de la bugetul de stat și din venituri proprii.

Personalul ASAS și al unităților de CDI subordonate/ coordonate de ASAS beneficiază de salariul de bază și de alte drepturi de personal, potrivit legii.

ASAS are în subordine institute și stațiuni de cercetare-dezvoltare prevăzute de lege, în coordonare institute naționale de cercetare-dezvoltare și în coordonare științifică alte unități și instituții de drept public și privat cu activitate de cercetare, la solicitarea acestora.

Unitățile de CDI își desfășoară activitatea sub coordonarea și îndrumarea secțiilor de specialitate și, după caz, a filialelor teritoriale.

Adunarea generală poate hotărî, la propunerea Prezidiului, în condițiile legii, restructurarea sau, după caz, desființarea unităților de CDI cu rezultate neperformante, care se validează prin hotărâre a Guvernului.

Relațiile dintre ASAS și unitățile de CDI se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare al ASAS.

Institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de consiliul de administrație și directorul general/director, iar institutele naționale sunt conduse de consiliul de administrație, comitetul director și directorul general.

Numirea directorului general/directorului se face de președintele ASAS, pe o perioadă de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfășurat conform legii. La concursul pentru ocuparea funcției de director general/director pot candida absolvenți cu studii superioare, cu sau fără grad științific, cu experiență managerială, prin derogare de la prevederile

Legii nr. 319/2003

privind Statutul personalului de cercetaredezvoltare.

Salariul de bază pentru funcția de director general/director ocupată de absolvenți cu studii superioare fără grad științific se asimilează cu salariul prevăzut de grila bugetară pentru funcția de cercetător științific gradul I.

Drepturile și obligațiile directorului general/directorului se stabilesc printr-un contract de performanță, aprobat de președinte.

Unitățile și instituțiile de CDI subordonate/coordonate funcționează pe baza

Legii nr. 45/2009

cu modificările ulterioare, a

Ordonanței Guvernului nr. 57/2002

privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 324/2003 , cu modificările și completările ulterioare, și a hotărârilor Guvernului de reorganizare a acestora.

Prezentul statut poate fi modificat sau completat numai de Adunarea generală. Modificările și completările intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pe data publicării în Monitorul Oficial a prezentului statut se abrogă

Hotărârea Guvernului nr. 1.180/2002

privind aprobarea Statutului Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 18 noiembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Regulamentul de organizare și funcționare al ASAS se aprobă de Adunarea generală a ASAS și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.