Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 865/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 și 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

prezumat în vigoare

Data actului
16 iunie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 562 din 12 august 2009
Citat de
2 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 15.888 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2
și
20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru și ale
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Petrică Herăscu în Dosarul nr. 12.823/233/2008 al Judecătoriei Galați.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 12.823/233/2008, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2
și
20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru și ale
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Petrică Herăscu cu prilejul soluționării unei acțiuni civile având ca obiect pretenții.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate sunt contrare art. 16, 21, 24 și art. 146 lit. d) din Constituție, precum și art. 20 din Legea fundamentală raportat la prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, consideră că instanțele de judecată au obligația să soluționeze cauzele deduse judecății fără a condiționa accesul la justiție de achitarea unei taxe de timbru. De asemenea, susține că cenzurarea excepției de neconstituționalitate de către instanța de judecată, în virtutea
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție în materie de jurisdicție constituțională, singura instanță competentă în materia contenciosului constituțional fiind doar Curtea Constituțională.
Judecătoria Galați consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că sumele plătite de justițiabili cu titlu de taxă de timbru sunt prevăzute pentru a asigura acoperirea unui minim de costuri dintre cele suportate de stat pentru susținerea actului de justiție. În plus, dacă un justițiabil nu are posibilități pentru a achita această taxă, beneficiază de reduceri, scutiri sau eșalonări. Cât privește dispozițiile
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , arată că prin controlul efectuat de completele de judecată nu sunt verificate decât condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevăzute de lege, prevenindu-se astfel abuzul de drept.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă considerentele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 2
și
20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
- Art. 2: (1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
*Font 8*
┌─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────────────────┐
│
│NIVELURILE AJUSTATE│NIVELURILE APLICABILE│
│
│
PENTRU ANUL 2006 │ ÎN ANUL FISCAL 2007 │
│
├───────────────────┼─────────────────────┤
│
│
Taxa, în lei
│
Taxa, în lei
│
│
├───────────────────┼─────────────────────┤
│
│
X
│
X
│
├───┬────────────────────────────┬────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│a) │până la valoarea de
│- plafon valoric pentru anul│
2
│
2
│
│
│39,00 lei, inclusiv
│2006
│
│
│
│
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│
│
│
│până la valoarea de
│- plafon valoric pentru anul│
│
│
│
│39,00 lei, inclusiv
│2007
│
│
│
├───┼────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│b) │între 39,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│2 lei + 10% pentru │ 2 lei + 10% pentru
│
│
│388,00 lei
│2006
│ce depășește 39 lei│ ce depășește 39 lei │
│
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│
│
│
│între 39,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│
│
│
│
│388,00 lei
│2007
│
│
│
├───┼────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│c) │între 388,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│37 lei + 8% pentru │ 37 lei + 8% pentru
│
│
│3.879,00 lei
│2006
│
ce depășește
│
ce depășește
│
│
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
388 lei
│
388 lei
│
│
│între 388,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│
│
│
│
│3.879,00 lei
│2007
│
│
│
├───┼────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│d) │între 3.879,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│316 lei + 6% pentru│316 lei + 6% pentru
│
│
│ 19.395,00 lei
│2006
│
ce depășește
│
ce depășește
│
│
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
3.879 lei
│
3.879 lei
│
│
│între 3.879,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│
│
│
│
│19.395,00 lei
│2007
│
│
│
├───┼────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│e) │între 19.395,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│
1.247 lei + 4%
│
1.247 lei + 4%
│
│
│38.790,00 lei
│2006
│pentru ce depășește│ pentru ce depășește │
│
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
19.395 lei
│
19.395 lei
│
│
│între 19.395,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│
│
│
│
│38.790,00 lei
│2007
│
│
│
├───┼────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│f) │între 38.790,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│
2.023 lei +2%
│
2.023 lei +2%
│
│
│193.948,00 lei
│2006
│pentru ce depășește│ pentru ce depășește │
│
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
38.790 lei
│
38.790 lei
│
│
│între 38.790,01 lei și
│- plafon valoric pentru anul│
│
│
│
│193.948,00 lei
│2007
│
│
│
├───┼────────────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│g) │peste 193.948,00 lei
│- plafon valoric pentru anul│
5.126 lei + 1%
│
5.126 lei + 1%
│
│
│
│2006
│pentru ce depășește│ pentru ce depășește │
│
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
193.948 lei
│
193.948 lei
│
│
│peste 193.948,00 lei
│- plafon valoric pentru anul│
│
│
│
│
│2007
│
│
│
└───┴────────────────────────────┴────────────────────────────┴───────────────────┴─────────────────────┘
(1^1) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial.
(2) În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 194 lei indiferent de valoarea contestată.
(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acțiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instanță ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.";
- Art. 20: "(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară.
(3) Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
(4) Dacă în momentul înregistrării sale acțiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său inițial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.
(5) În situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unităților teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor Publice în a căror rază teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislației privind executarea silită a creanțelor bugetare."
De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă și dispozițiile
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, dispoziții potrivit cărora: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."
Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 146 lit. d) referitor la excepția de neconstituționalitate. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 20 din Constituție, prin raportare la prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind procesul echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași prevederi constituționale și critici identice celor formulate în prezenta cauză. Mai mult, însuși autorul excepției a mai ridicat aceeași excepție de neconstituționalitate într-un alt dosar al Judecătoriei Galați, excepție care a fost soluționată prin
Decizia nr. 258 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 martie 2009, în sensul respingerii ca neîntemeiată.
Întrucât obiectul și motivarea excepției sunt identice și nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele reținute în decizia amintită își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 2
și
20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru și ale
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Petrică Herăscu în Dosarul nr. 12.823/233/2008 al Judecătoriei Galați.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.