Decizia nr. 1099/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Symmetria" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 29/59/2009 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.524D/2009, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate similară cu cea ridicată în Dosarul nr. 1.151D/2009.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.524D/2009 la Dosarul nr. 1.151D/2009.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.524D/2009 la Dosarul nr. 1.151D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 9 martie 2009 și 25 martie 2009, pronunțate în dosarele nr. 29/59/2009 și nr. 30/59/2009, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, respectiv cu ale art. 27 și art. 28 din același act normativ, excepții ridicate de Societatea Comercială "Symmetria" - S.R.L. din Timișoara în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva unor acte administrativ-fiscale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt de natură a încălca libertatea economică și de a inhiba economia de piață, întrucât asociatul tras la răspundere în condițiile art. 27 din Codul de procedură fiscală nu va mai fi tentat să investească, în viitor, în alte societăți. Se mai arată că, prin adoptarea acestor prevederi legale, legiuitorul a prevăzut o situație privilegiată statului român în raport cu ceilalți creditori, întrucât creanțele sale nu se înscriu potrivit procedurii de drept comun în tabelul definitiv de creanțe, potrivit

Legii nr. 85/2006 . O atare situație poate avea drept efect ca, după îndestularea statului, ceilalți creditori să nu își mai poată realiza creanțele.

Se susține că este încălcat și dreptul de proprietate privată al asociaților, întrucât aceștia sunt terți în raportul juridic existent între debitor și organul fiscal. Mai mult, în situația în care un asociat decide vânzarea acțiunilor/părților sociale pe care le deține la persoana juridică asociată la debitorul urmărit nu poate garanta noilor proprietari că nu ar urma să fie evinși de către Ministerul Finanțelor Publice printr-o nouă acțiune în atragere a răspunderii solidare cu societatea în insolvență.

Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.524D/2009, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernul în Dosarul nr. 1.151D/2009 nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. În dosarul nr. 1.524D/2009, instanța de judecată a reținut ca obiect al excepției dispozițiile art. 27 și

art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală. În realitate, din motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică numai art. 27 din Codul de procedură fiscală, astfel încât, potrivit jurisprudenței sale, Curtea urmează a se pronunța numai asupra acestui text legal. Prin urmare, obiect al prezentei excepții este

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , text care are următorul cuprins:

- Art. 27: "(1) Pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod răspund solidar cu acesta următoarele persoane:

a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilității, cu rea-credință, dobândesc în orice mod active de la debitorii care își provoacă astfel insolvabilitatea;

b) administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credință, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile proprietatea acesteia.

(2) Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condițiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfășoară efectiv aceeași activitate sau aceleași activități ca și debitorul și dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) dobândește, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puțin jumătate din valoarea contabilă netă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;

b) are raporturi comerciale contractuale cu clienții și/sau cu furnizorii, alții decât cei de utilități, care, în proporție de cel puțin jumătate, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul;

c) are raporturi de muncă sau civile de prestări de servicii cu cel puțin jumătate dintre angajații sau prestatorii de servicii ai debitorului.

(3) În înțelesul alin. (2), termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaților unei societăți comerciale ori a unei asociații sau fundații, fie în consiliul de administrație al unei societăți comerciale ori consiliul director al unei asociații sau fundații;

b) control indirect - activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau mai multe persoane."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercitării unor drepturi sau a unor libertăți, ale art. 135 privind economia și ale art. 136 privind proprietatea. Totodată, sunt considerate a fi încălcate prevederile art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 589 din 14 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, a stabilit constituționalitatea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură fiscală în raport cu o critică similară. Cu acel prilej, Curtea a statuat că alegerea făcută de legiuitor cu privire la persoanele care trebuie să achite obligațiile restante ale debitorului este justificată de legătura strânsă dintre acestea și debitorul declarat insolvabil. Aceasta deoarece au dobândit în orice mod, cu rea-credință, active de la debitor în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilității sau au provocat, în calitate de administratori, asociați și acționari, insolvabilitatea debitorului prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credință, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile proprietatea acestuia ori dacă controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, în accepțiunea legii, caz în care patrimoniile acestora din urmă sunt atât de strâns legate cu cel al debitorului încât de multe ori acestea chiar se identifică între ele.

De asemenea, Curtea a reținut că textul de lege criticat își găsește aplicarea numai după data declarării insolvabilității debitorului, potrivit art. 176 din Codul de procedură fiscală, dată până la care debitorul, respectiv celelalte persoane interesate, precum administratorul, asociații sau acționarii, pot face apărările pe care le consideră necesare pentru a evita situația ca societatea să fie declarată insolvabilă.

Neexistând elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Distinct de considerentele deciziei menționate, Curtea constată că, prin dispoziția legală criticată, statul nu descurajează inițiativa privată, din contră, creează pârghii pentru deblocarea plății unor debite datorate în circuitul economic. Statul încurajează concurența loială și respectarea dispozițiilor legale în mecanismul complex al economiei de piață, astfel că, acesta îndestulându-se în condițiile art. 27 din Codul de procedură fiscală, crește posibilitatea creditorilor persoanei juridice aflate în ipoteza

Legii nr. 85/2006

de a se îndestula cu sume de bani cât mai apropiate de valoarea celor pe care le datorează debitorul.

În aceste condiții, nu se poate reține în niciun caz încălcarea dispozițiilor constituționale și convenționale invocate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Symmetria" - S.R.L. din Timișoara în dosarele nr. 29/59/2009 și nr. 30/59/2009 ale Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2009.