Decizia nr. 1176/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278, art. 278^1, art. 363-365 și art. 385^3 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278, art. 278^1, art. 363-365 și art. 385^3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alcom" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 187/44/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 4 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 187/44/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278, art. 278^1, art. 363-365 și art. 385^3 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Alcom" - S.A. din Galați cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât termenul de declarare a căii de atac (în speță, a recursului) nu curge de la același moment de timp pentru toți participanții la procesul penal. Arată că partea interesată este lipsită de posibilitatea de a face o analiză obiectivă în legătură cu declararea căii de atac în condițiile în care nu are cunoștință de considerentele hotărârii instanței de judecată.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepției.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278 - "Plângerea contra actelor procurorului", art. 278^1 - "Plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată", art. 363 - "Termenul de declarare a apelului", art. 364 - "Repunerea în termen", art. 365 - "Apelul peste termen" și ale art. 385^3 - "Termenul de declarare a recursului" din Codul de procedură penală.
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 126 referitoare la instanțele judecătorești, precum și ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției solicită, în realitate, modificarea soluției legislative criticate, în sensul că termenul de declarare a căii de atac (în speță, a recursului) să curgă de la același moment de timp pentru toți participanții la procesul penal. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278, art. 278^1, art. 363-365 și art. 385^3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Alcom" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 187/44/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 septembrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.