Decizia nr. 1076/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, excepție ridicată de Vladimir V. Vavilin în Dosarul nr. 14.512/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că restrângerea sferei persoanelor care, după decesul persoanei condamnate sau supuse unei măsuri administrative abuzive, pot solicita acordarea, pentru aceasta, a calității de luptător în rezistența anticomunistă nu este neconstituțională.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 14.512/3/2006, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vladimir V. Vavilin într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei decizii a Comisiei pentru acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

"trebuia să aibă ca efect scoaterea la lumină a abuzurilor și crimelor regimului comunist, iar acolo unde mai este posibil să se facă și reparația morală sau materială a victimelor regimului". Or, prevederile art. 5 din ordonanță "limitează în mod abuziv subiecții care pot solicita aceste reparații". Susține că, de vreme ce dosarele securității se publică pe internet, și "crimele și abuzurile tăinuite între coperțile lor trebuie să fie publice".

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât dispozițiile criticate restrâng în mod nejustificat sfera subiecților care, după decesul persoanei condamnate sau supuse unor măsuri abuzive, pot solicita pentru aceasta acordarea onorantei calități de luptător în rezistența anticomunistă. În acest sens, precizează că, după decesul persoanei, acordarea acestei calități are un caracter de reparație morală, astfel că nu există nicio rațiune pentru a nu recunoaște posibilitatea de a formula această cerere, pentru persoana decedată, tuturor celor care justifică un interes, mai ales dacă au avut o relație deosebită, de natură morală, cu persona decedată. Conchide că art. 5 alin. (1) din ordonanță încalcă prevederile

art. 16 alin. (1) din Constituție

dacă nu se recunoaște acest drept și altor persoane care au avut o puternică legătură afectivă, chiar dacă nu au avut calitatea de soț sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv. Apreciază că textul de lege criticat nu aduce atingere art. 31 din Legea fundamentală.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu instituie discriminări pe considerente arbitrare. Consideră că textul de lege criticat nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, ci reprezintă o problemă de opțiune a legiuitorului cu privire la categoriile de persoane care pot formula cererea. Precizează că, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului, astfel că nu poate impune legiuitorului introducerea în textul legii a unei alte dispoziții decât cele existente în cuprinsul acesteia.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30 decembrie 1999, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 568/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 30 octombrie 2001. Din motivarea scrisă a excepției, precum și din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă însă că este vizat numai alin. (1) al art. 5, care are următorul conținut:

- Art. 5: "(1) Cererea poate fi introdusă de persoana condamnată sau supusă unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acesteia, de soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv, până cel târziu la data de 31 decembrie 2003."

În opinia autorului excepției sunt încălcate prevederile din Legea fundamentală cuprinse la

art. 21

- "Accesul liber la justiție", art. 31 - "Dreptul la informație" și art. 53 "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în cuprinsul textului de lege criticat sunt enumerate în mod limitativ categoriile de persoane care, după decesul persoanei condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive în perioada 6 martie 1945 - 14 decembrie 1989, au dreptul de a solicita constatarea calității acesteia de luptător în rezistența anticomunistă. Procedând astfel, legiuitorul a acționat în limitele competențelor sale constituționale, reglementarea aspectelor legate de recunoașterea meritelor și sacrificiilor persoanelor care au înfruntat regimul comunist fiind opțiunea sa exclusivă, atâta vreme cât nu nesocotește dispozițiile constituționale. Or, prevederile de lege ce formează obiect al excepției nu sunt de natură să încalce dreptul de acces liber la justiție, dovadă în acest sens fiind însăși promovarea acțiunii de față.

Totodată, Curtea constată că dispozițiile

art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

nu contravin nici principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, nefiind altceva decât o expresie a prevederilor

art. 15 alin. (1) din Constituție , potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. De altfel, Curtea observă că autorul excepției tinde la o completare a textului de lege criticat în sensul introducerii, alături de persoanele deja menționate, și a altor categorii, care, ca urmare a relațiilor afective deosebite, justifică un interes în acest sens. Or,

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

stabilește că instanța de contencios constituțional nu poate modifica sau completa prevederile de lege ce sunt supuse controlului său.

În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile

art. 31

și

53 din Constituție , Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, excepție ridicată de Vladimir V. Vavilin în Dosarul nr. 14.512/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2009.