Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1227/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 230 și ale art. 249 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
29 septembrie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 727 din 27 octombrie 2009
Citat de
2 acte
Citează
1 act
Structură
0 articole · 7.275 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 230 și ale art. 249 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Tudor Georgescu în Dosarul nr. 5.602/299/2008 al Tribunalului București - Secția I penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.602/299/2008, Tribunalul București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 230 și ale art. 249 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Alexandru Tudor Georgescu cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală prin care a fost aplicată o sancțiune cu caracter administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate, întrucât permit procurorului să dispună sancțiuni cu caracter administrativ, încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, egalitatea în fața legii, precum și dispozițiile constituționale referitoare la înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești, conflictul temporal de legi, respectiv raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern în materia drepturilor omului.

Tribunalul București - Secția I penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate de autor.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 230 și art. 249 din Codul de procedură penală sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 230 și ale art. 249 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

- Art. 230: "Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanță scoaterea de sub urmărire penală și înștiințează despre aceasta, când este cazul, persoana care a făcut sesizarea.";

- Art. 249: "Scoaterea de sub urmărirea penală are loc când se constată existența vreunuia dintre cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)-e) și există învinuit sau inculpat în cauză.

Dispozițiile art. 242-246 și 248 se aplică în mod corespunzător și în procedura scoaterii de sub urmărire.

În cazul prevăzut în art. 10 lit. b^1) procurorul se pronunță prin ordonanță."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției, ale art. 126 privind instanțele judecătorești și ale art. 154 alin. (1) referitoare la conflictul temporal de legi, precum și ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. I-3 alin. 1 teza a doua, ale art. II-80 și ale art. II-107 alin. 2 din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, aceste din urmă dispoziții privind egalitatea în fața legii și dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 230 și ale art. 249 din Codul de procedură penală reglementează posibilitatea procurorului de a dispune prin ordonanță scoaterea de sub urmărire penală, ceea ce nu echivalează însă cu o atingere adusă dreptului la un proces echitabil, deoarece rezoluțiile și ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, inclusiv ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ, sunt acte supuse cenzurii instanței de judecată, la plângerea persoanei interesate, potrivit procedurii instituite prin art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Prin urmare, Curtea nu poate reține criticile referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3), art. 124 și ale art. 126, respectiv a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea fundamentală, ale art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și ale art. I-3 alin. 1 teza a doua, ale art. II-80 și ale art. II-107 alin. 2 din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa nu sunt aplicabile în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 230 și ale art. 249 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Tudor Georgescu în Dosarul nr. 5.602/299/2008 al Tribunalului București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2009.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.