Regulamentul nr. 21/2009

Prezentul regulament se aplică instituțiilor de plată, persoane juridice române, denumite în continuare instituții de plată, și stabilește regulile privind înființarea și derularea activității instituțiilor de plată, precum și privind supravegherea prudențială a acestora.

Prezentul regulament reglementează:

(i) cerințele și documentația ce trebuie prezentată Băncii Naționale a României în vederea autorizării funcționării instituțiilor de plată;

(îi) procedura de notificare a Băncii Naționale a României în vederea prestării de servicii de plată prin intermediul unui agent;

(iii) metodologia de calcul al nivelului minim și componența fondurilor proprii;

(iv) măsurile de protejare a fondurilor primite pentru executarea operațiunilor de plată;

(v) procedura de notificare a Băncii Naționale a României asupra modificărilor intervenite în situația instituțiilor de plată; și

(vi) cerințele de raportare.

Termenii și expresiile utilizate în prezentul regulament au semnificațiile prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009

privind serviciile de plată.

În înțelesul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) acționar indirect - un acționar sau asociat care deține o cotă-parte din capital sau din drepturile de vot la o instituție de plată, prin intermediul unei societăți/entități asupra căreia acesta exercită controlul;

b) acționar semnificativ - o persoană fizică sau juridică ori un grup de persoane fizice și/sau juridice care acționează concertat, care deține direct sau indirect participații calificate într-o instituție de plată. Se consideră că persoanele acționează concertat când fiecare dintre ele decide să își exercite drepturile aferente acțiunilor deținute, în concordanță cu un acord explicit sau implicit intervenit între ele.

Solicitanții trebuie să probeze cu documente adecvate informațiile furnizate Băncii Naționale a României.

Banca Națională a României poate verifica informațiile furnizate de solicitanți, prin solicitarea de documente suplimentare și/sau prin obținerea unei confirmări din partea altor autorități naționale sau străine, după caz.

Documentele vor fi prezentate Băncii Naționale a României în limba română. Actele cu caracter oficial și cele sub semnătură privată, pentru care nu este prevăzută în prezentul regulament forma în care acestea se remit Băncii Naționale a României, vor fi prezentate în original sau în copie legalizată, după caz. Pentru documentele redactate într-o limbă străină se va prezenta și traducerea autorizată a acestora.

Documentația transmisă Băncii Naționale a României în aplicarea secțiunii a 7-a din titlul II al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009

trebuie prezentată în două exemplare, dintre care unul în limba română, iar celălalt în limba engleză, în traducere autorizată.

Documentele emise sau legalizate de o autoritate străină vor fi supralegalizate în condițiile prevăzute de lege ori vor purta apostila prevăzută de Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin

Ordonanța Guvernului nr. 66/1999 , aprobată prin

Legea nr. 52/2000 , cu modificările ulterioare. În cazul în care se invocă o situație de înlăturare a acestor cerințe, se va prezenta o confirmare în acest sens din partea autorităților române sau străine competente, sarcina probei revenind celui ce invocă o asemenea situație.

În cazul persoanelor pentru care trebuie prezentat certificatul de cazier judiciar, în situația în care și-au stabilit reședința în România de mai puțin de 3 ani se va prezenta și certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autoritățile competente din țara în care au avut anterior stabilit/stabilită domiciliul/reședința.

Orice curriculum vitae prezentat Băncii Naționale a României potrivit prezentului regulament va fi semnat și datat de către persoana în cauză.

Capitalul inițial al instituțiilor de plată include:

a) capitalul social subscris și vărsat, cu excepția acțiunilor preferențiale cumulative;

b) primele de capital, integral încasate, aferente capitalului social;

c) rezervele legale, statutare și alte rezerve;

d) profitul interimar înregistrat până la data determinării capitalului inițial, precum și profitul ultimului exercițiu financiar înregistrat în rezultatul reportat până la repartizarea sa conform destinațiilor stabilite de organele competente, determinate cu respectarea art. 41;

e) rezultatul reportat pozitiv al exercițiilor financiare anterioare, rămas după distribuirea profitului conform hotărârii organelor competente.

Pentru determinarea nivelului capitalului inițial, din rezultatul obținut prin însumarea elementelor prevăzute la alin. (1) se deduc rezultatul reportat reprezentând pierdere și pierderea perioadei curente înregistrată până la determinarea capitalului inițial.

Pentru determinarea încadrării în condițiile prevăzute la

art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , cerința privind nivelul minim al capitalului inițial se va determina în echivalent lei utilizând cursul pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data înregistrării cererii de autorizare la Banca Națională a României.

1.2. Obiect de activitate

Banca Națională a României evaluează în ce măsură calitatea acționarilor semnificativi este adecvată, pe baza cumulativă a următoarelor criterii:

a) reputația acționarilor semnificativi, inclusiv existența unor motive întemeiate de a suspecta că, în ceea ce privește deținerea de participații calificate, ar putea crește riscul de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului ori se efectuează, s-a efectuat ori s-a încercat efectuarea unor operațiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului;

b) capacitatea acționarilor semnificativi de a susține o organizare adecvată a instituției de plată.

Banca Națională a României evaluează pe baza documentelor prevăzute la art. 18 doar persoana/persoanele care deține/dețin în mod direct participații calificate și persoana/persoanele care are/au calitatea de ultim deținător indirect al participației calificate la instituția de plată vizată, cu excepția cazului în care Banca Națională a României consideră ca fiind necesară evaluarea unuia sau a mai multor deținători intermediari din lanțul de participații calificate. Banca Națională a României decide evaluarea celorlalți acționari semnificativi indirecți pornind de la informațiile publice disponibile cu privire la aceștia.

La evaluarea capacității acționarilor semnificativi de a susține o organizare adecvată a instituției de plată se are în vedere dacă a fost stabilit un cadru formal de administrare a activității de prestare de servicii de plată riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente, proceduri eficiente de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă instituția și mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative și contabile riguroase.

Este interzisă externalizarea activității de audit intern de către instituțiile de plată.

Prin excepție de la dispozițiile alin. (2), instituțiile de plată pot externaliza activitatea de audit intern la nivelul societății-mamă dacă aceasta este instituție de credit sau instituție financiară în înțelesul prevăzut de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare.

1.4. Persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată

Banca Națională a României evaluează în ce măsură persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată au o bună reputație și dispun de cunoștințe și experiență adecvate naturii, extinderii și complexității activității vizate.

În cazul persoanelor juridice responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată, condiția privind reputația se aplică atât persoanei juridice, cât și reprezentantului acesteia, desemnat să asigure conducerea și administrarea instituției de plată, iar cerința privind cunoștințele și experiența se aplică numai reprezentantului desemnat.

Pentru scopul îndeplinirii cerinței privind deținerea de cunoștințe și experiență solicitantul trebuie să demonstreze că persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată dispun de cunoștințe teoretice și practice adecvate cu privire la activitățile ce urmează a fi desfășurate de instituția de plată, precum și experiență dobândită într-o funcție de conducere.

La evaluarea persoanelor responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată, Banca Națională a României are în vedere și dacă planul de activitate și planul de afaceri prezentate și însușite de acestea au la bază o abordare realistă și denotă profesionalism.

Descrierea cadrului formal de administrare a activității de prestare de servicii de plată, prevăzut la art. 15 lit. e), va cuprinde, după caz: definirea liniilor de responsabilitate, măsurile organizatorice adoptate în vederea protejării fondurilor utilizatorilor serviciilor de plată, atribuțiile fiecărui compartiment/centru de responsabilitate al instituției de plată și fluxurile informaționale dintre acestea, atribuțiile sucursalelor și ale altor sedii secundare ale instituției de plată, atribuțiile comitetelor specializate ale instituției de plată, competențele organelor de administrare și/sau de conducere ale instituției de plată și ale activității de prestare de servicii de plată.

Descrierea mecanismelor de control intern se va referi, după caz, la modul de organizare a funcțiilor de control al riscurilor, de asigurare a conformității și de audit intern, în vederea asigurării continuității și fiabilității în efectuarea serviciilor de plată.

Pentru fiecare dintre acționarii semnificativi, persoane juridice, cu excepția instituțiilor de credit, a instituțiilor financiare nebancare înscrise în registrul special și a instituțiilor de plată, persoane juridice române, se prezintă următoarele documente:

a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerțului sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din țara de origine, care să ateste cel puțin denumirea, sediul social, data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică și obiectul de activitate al acesteia;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autoritățile competente din țara de origine;

c) chestionarul pentru acționarii semnificativi, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, completat și semnat de reprezentantul legal al acționarului.

Pentru fiecare dintre acționarii semnificativi, persoane fizice, se prezintă următoarele documente:

a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de posesorul actului de identitate;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autoritățile competente din țara în care are stabilit/stabilită domiciliul/reședința;

c) chestionarul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, completat și semnat de acționar.

Pentru fiecare dintre persoanele care au legături strânse cu instituția de plată prevăzute la art. 15 lit. i), se prezintă o încadrare a relațiilor existente între această persoană și instituția de plată, corespunzător prevederilor

art. 5 pct. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , precum și elementele de identificare a acesteia.

În aplicarea

art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , instituția de plată trebuie să prezinte o descriere a cadrului legislativ și instituțional din statul terț în care este situată persoana cu care are legături strânse, care să cuprindă, după caz, informații referitoare la: autoritatea responsabilă cu supravegherea respectivelor persoane și sistemul de supraveghere, legislația în domeniul secretului profesional și al schimbului de informații, al prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și orice alte informații relevante privind eventuale impedimente în realizarea supravegherii prudențiale de către Banca Națională a României.

În vederea evaluării persoanelor menționate la alin. (1), Banca Națională a României poate solicita și alte informații și documente care să ateste că legăturile strânse ori dispozițiile legale, măsurile de natură administrativă din jurisdicția unui stat terț ce guvernează una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituția de plată are legături strânse sau dificultățile în aplicarea dispozițiilor ori măsurilor respective nu împiedică exercitarea eficientă a funcțiilor Băncii Naționale a României de supraveghere.

Pentru fiecare dintre persoanele fizice responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată va fi transmisă hotărârea organului competent cu privire la desemnarea acestor persoane, precum și următoarea documentație:

a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de posesorul actului de identitate;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autoritățile competente din țara în care are stabilit/stabilită domiciliul/reședința;

c) curriculum vitae, care va cuprinde cel puțin informații legate de studiile absolvite, cu menționarea instituției de învățământ, a naturii cursurilor și a anului absolvirii, și o prezentare detaliată a activității desfășurate, cu indicarea denumirii, adresei și a profilului activității entității în cadrul căreia a activat, a naturii și duratei activităților desfășurate, a responsabilităților exercitate și, după caz, a autorității însărcinate cu supravegherea fiecăreia dintre entitățile în cadrul cărora persoana respectivă a desfășurat activitate;

d) chestionarul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, completat și semnat de aceste persoane.

Pentru fiecare dintre persoanele juridice responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată va fi transmisă hotărârea organului competent cu privire la desemnarea acestor persoane, precum și următoarea documentație:

a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerțului sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din țara de origine, care să ateste cel puțin denumirea, sediul social, data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică și obiectul de activitate al acesteia;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autoritățile competente din țara de origine;

c) chestionarul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, completat și semnat de reprezentantul legal al acestei persoane;

d) documentația prevăzută la alin. (1) pentru reprezentantul persoanei juridice desemnat pentru a asigura conducerea și administrarea instituției de plată.

Nivelul minim al fondurilor proprii de care trebuie să dispună o instituție de plată se determină potrivit

art. 28 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 .

Datele aferente activității de prestare de servicii de plată utilizate la determinarea necesarului de fonduri proprii includ datele aferente activităților operaționale și conexe acesteia.

În aplicarea dispozițiilor

art. 28 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , instituțiile de plată își determină necesarul de fonduri proprii prin utilizarea uneia dintre cele 3 metode prevăzute în prezentul regulament, respectiv metoda A, metoda B și metoda C, selectată în procesul de autorizare, respectiv în procedura de notificare a modificărilor în situația instituțiilor de plată.

La determinarea indicatorilor ce stau la baza fiecărei metode trebuie avute în vedere instrucțiunile ce se regăsesc în anexa nr. 4.

Potrivit metodei A necesarul de fonduri proprii al unei instituții de plată reprezintă cel puțin 10% din volumul cheltuielilor administrative fixe aferente activității de prestare de servicii de plată înregistrate de instituția de plată în anul financiar precedent.

Banca Națională a României poate solicita, în caz de modificare semnificativă a volumului cheltuielilor administrative fixe aferente anului în curs în raport cu anul financiar precedent, ajustarea necesarului de fonduri proprii prevăzut la alin. (1) prin determinarea acestuia pe baza cheltuielilor administrative fixe pe anul în curs previzionate pornind de la informațiile contabile existente.

Potrivit metodei C necesarul fondurilor proprii se determină pe baza veniturilor obținute de instituția de plată din activitatea de prestare de servicii de plată în anul financiar precedent, prin aplicarea următorului algoritm de calcul:

1. determinarea valorii indicatorului relevant, prin însumarea veniturilor din dobânzi, veniturilor din comisioane și altor venituri din exploatare și deducerea din valoarea astfel obținută a cheltuielilor cu dobânzile;

2. împărțirea pe tranșe valorice a rezultatului obținut la pct. 1 și ajustarea fiecărei tranșe valorice prin aplicarea unui coeficient de ponderare, după cum urmează:

- 10% pentru tranșa valorică de până la echivalentul în lei a 2,5 milioane euro inclusiv;

- 8% pentru tranșa valorică ce depășește echivalentul în lei a 2,5 milioane euro și până la echivalentul în lei a 5 milioane euro inclusiv;

- 6% pentru tranșa valorică ce depășește echivalentul în lei a 5 milioane euro și până la echivalentul în lei a 25 milioane euro inclusiv;

- 3% pentru tranșa valorică ce depășește echivalentul în lei a 25 milioane euro și până la echivalentul în lei a 50 milioane euro inclusiv;

- 1,5% pentru tranșa valorică ce depășește echivalentul în lei a 50 milioane euro inclusiv;

3. însumarea rezultatelor obținute la pct. 2;

4. ajustarea sumei obținute la pct. 3 prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de activitatea de prestare de servicii de plată desfășurată de instituția de plată, astfel:

a) 0,5 pentru activitatea prevăzută la

art. 8 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 ;

b) 0,8 pentru activitatea prevăzută la

art. 8 lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 ;

c) 1 pentru activitățile prevăzute la

art. 8 lit. a)-e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 .

Pentru determinarea indicatorului relevant prevăzut la alin. (1) se vor avea în vedere următoarele:

a) nu se includ veniturile extraordinare;

b) cheltuielile legate de externalizarea unor servicii pot fi deduse numai dacă externalizarea se realizează către entități care sunt supuse supravegherii prudențiale în conformitate cu

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 .

Necesarul fondurilor proprii al unei instituții de plată calculat potrivit metodei C nu poate fi mai mic decât maximul dintre valoarea obținută prin aplicarea algoritmului precizat la alin. (1) și 80% din media aritmetică simplă calculată pe baza nivelurilor fondurilor proprii aferente ultimelor 3 exerciții financiare.

În cazul în care în primul an de activitate în domeniu instituția de plată nu a desfășurat activitate pe perioada unui an financiar complet, în locul datelor înregistrate în anul financiar precedent instituția de plată utilizează, în vederea aplicării metodelor prevăzute la art. 34-36, datele previzionate în planul de activitate pentru primul an financiar.

În situația în care instituția de plată nu a împlinit 3 ani financiari de activitate, media aritmetică a nivelului fondurilor proprii prevăzută la art. 36 alin. (3) se calculează raportat la anii financiari împliniți.

În scopul aplicării alin. (1), în cazul în care datele previzionate în planul de activitate nu mai sunt plauzibile, Banca Națională a României solicită ajustarea corespunzătoare a acestora.

În aplicarea

art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 , fără a aduce atingere dispozițiilor art. 37 din prezentul regulament, instituțiile de plată utilizează date auditate la determinarea necesarului de fonduri proprii.

În cazul în care instituțiile de plată nu dispun de date auditate, pentru determinarea necesarului de fonduri proprii potrivit metodei selectate se pot utiliza datele înregistrate în contabilitate până la data auditării lor.

Profitul interimar înregistrat până la data determinării fondurilor proprii, precum și profitul ultimului exercițiu financiar înregistrat în rezultatul reportat până la repartizarea sa conform destinațiilor stabilite de organele competente pot fi incluse în fondurile proprii numai dacă sumele aferente au fost verificate de persoanele responsabile cu auditarea situațiilor financiare și dacă în raportul întocmit în urma verificării se exprimă opinia că sumele respective au fost evaluate în conformitate cu principiile și regulile de contabilizare și sunt nete de orice obligație sau dividend previzibilă/previzibil la data determinării sau, după caz, de repartizări efectuate până la această dată.

În sensul prezentului capitol, prin profit interimar înregistrat până la data determinării fondurilor proprii se înțelege profitul net calculat de instituția de plată la data determinării fondurilor proprii, conform reglementărilor contabile aplicabile.

Fondurile proprii de nivel 2 se compun din:

a) fonduri proprii de nivel 2 de bază;

b) fonduri proprii de nivel 2 suplimentar.

Fondurile proprii de nivel 2 de bază se compun din:

a) rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale, ajustate cu obligațiile fiscale aferente, previzibile la data calculării fondurilor proprii;

b) alte elemente care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 44 alin. (1);

c) titlurile pe durată nedeterminată emise de instituția de plată și alte instrumente de aceeași natură care îndeplinesc, cumulativ, condițiile prevăzute la art. 45. Acestora li se pot adăuga, fiind asimilate lor, acțiunile preferențiale cumulative, altele decât cele prevăzute la alin. (3).

Fondurile proprii de nivel 2 suplimentar se compun din capital sub formă de împrumut subordonat și acțiuni preferențiale cumulative pe durată determinată, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 46.

2.3. Condiții privind elementele de fonduri proprii de nivel 2

Cu acordul prealabil al Băncii Naționale a României, pot fi incluse în fondurile proprii de nivel 2 de bază elementele prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. b), cu condiția ca, indiferent de semnificația lor juridică sau contabilă, acestea să aibă următoarele caracteristici:

a) să fie la dispoziția instituției de plată fără restricții pentru acoperirea riscurilor specifice activității de prestare de servicii de plată, atunci când pierderile sau minusurile de valoare nu au fost încă identificate;

b) să se regăsească în evidența contabilă internă;

c) nivelul lor să fie stabilit de conducerea instituției de plată, verificat de persoanele responsabile cu auditarea situațiilor financiare, comunicat Băncii Naționale a României și supus supravegherii acesteia.

În categoria elementelor prevăzute la alin. (1) pot fi incluse, în particular, subvențiile publice sau private nerambursabile.

Acțiunile preferențiale cumulative pe durată determinată și capitalul sub formă de împrumut subordonat prevăzute la art. 43 alin. (3) pot fi incluse în fondurile proprii de nivel 2 suplimentar, cu acordul prealabil al Băncii Naționale a României, numai dacă obligațiile contractuale ferme asigură că în cazul falimentului sau lichidării instituției de plată acestea au un rang inferior în raport cu creanțele tuturor celorlalți creditori nesubordonați și că nu vor fi rambursate decât după ce toate celelalte datorii nerambursate la acea dată au fost achitate. În acest sens prevederile contractuale trebuie să îndeplinească condițiile generale referitoare la datoria subordonată menționate la art. 47.

Elementele prevăzute la art. 43 alin. (3) trebuie să îndeplinească pentru includerea în fondurile proprii de nivel 2 suplimentar atât condițiile menționate la alin. (1), cât și următoarele cerințe specifice:

a) numai sumele integral plătite pot fi luate în considerare;

b) scadența să fie de cel puțin 5 ani de la data includerii în calculul fondurilor proprii de nivel 2 suplimentar;

c) suma totală luată în considerare la determinarea nivelului fondurilor proprii de nivel 2 suplimentar trebuie să fie redusă gradual începând cu cel puțin 5 ani înaintea scadenței, prin aplicarea unei cote procentuale semestriale constante, astfel încât pentru raportările aferente ultimului semestru înaintea scadenței finale datoria să nu mai fie luată în considerare. Valoarea cu care este redusă gradual suma inclusă în fondurile proprii de nivel 2 suplimentar aferentă unui astfel de instrument se determină prin aplicarea cotei procentuale semestriale asupra sumei totale inițiale a datoriei respective, astfel încât la sfârșitul primei luni a ultimului semestru înaintea scadenței valoarea cumulată a reducerilor să fie egală cu suma totală inițială a datoriei respective;

d) contractul să nu includă clauze care să conducă, în circumstanțe specificate în acesta, altele decât lichidarea instituției de plată, la rambursarea anticipată a datoriei înainte de data convenită a scadenței.

În cadrul perioadei de cel puțin 5 ani prevăzute la alin. (2) lit. c), valoarea semestrială constantă cu care trebuie redusă suma aferentă datoriei care intră în calculul nivelului fondurilor proprii se scade integral în prima lună aferentă fiecărui semestru.

Semestrele sunt determinate pentru fiecare împrumut subordonat în parte în funcție de scadențele intermediare și scadența finală.

Pentru scopurile lit. b) a alin. (2), în cazul împrumuturilor a căror scadență nu este fixată, rambursarea este condiționată de efectuarea notificării către Banca Națională a României cu cel puțin 5 ani înainte de data rambursării, exceptând situațiile în care, ca urmare a aplicării metodologiei de calcul prevăzute la art. 49, capitalul sub formă de împrumut subordonat nu mai poate fi inclus în calculul fondurilor proprii sau în care este solicitată în mod expres aprobarea Băncii Naționale a României pentru rambursarea anticipată.

Banca Națională a României poate aproba rambursarea anticipată a împrumuturilor subordonate, doar ulterior expirării perioadei de 5 ani de la data la care suma/sumele a/au fost inclusă/incluse în fondurile proprii ale instituției de plată, în condițiile în care solicitarea este făcută la inițiativa emitentului și, în opinia Băncii Naționale a României, nivelul fondurilor proprii ale instituției de plată împrumutate rămâne adecvat cel puțin pe o perioadă de 2 ani.

În cazul în care rambursarea unui împrumut subordonat se realizează în mai multe tranșe, fiecare tranșă este considerată un împrumut subordonat individual pentru scopurile determinării nivelului fondurilor proprii de nivel 2 suplimentar, iar prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător.

Valoarea propriilor instrumente de datorie răscumpărate/rambursate de instituția de plată înainte de scadență nu va fi inclusă în calculul fondurilor proprii.

Toate formele de datorie subordonată prevăzute la art. 45 și 46 trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale pentru a putea fi incluse în fondurile proprii de nivel 2:

a) subordonarea trebuie să fie efectivă, iar creanțele creditorului subordonat nu trebuie să fie garantate;

b) contractul nu trebuie să conțină clauze care pot conduce la rambursarea anticipată a datoriei sau la creșterea costurilor inițiale ale datoriei. Aceasta însă nu trebuie să prejudicieze dreptul creditorului subordonat de a solicita falimentul debitorului, de exemplu în cazuri de neplată a sumelor datorate conform contractului (dobândă, pe perioada derulării contractului, și principalul, la scadență). Doar în cadrul procedurilor de realizare a creanțelor menționate la alin. (2) lit. c) se pot pretinde despăgubiri suplimentare, care se vor încasa odată cu creanța principală în urma tuturor celorlalte creanțe nesubordonate.

În sensul celor prevăzute la alin. (1) lit. a), clauzele contractuale trebuie să asigure că:

a) creanțele creditorului subordonat au rang inferior față de toți creditorii nesubordonați. În caz de lichidare a instituției de plată, creditorii subordonați nu trebuie să poată primi sau reține orice sume sau active până când toți creditorii nesubordonați au fost plătiți sau despăgubiți în întregime;

b) creditorii renunță la dreptul lor de a putea compensa sumele pe care le datorează instituției de plată cu sumele subordonate datorate lor de către instituția de plată;

c) singurele situații care pot fi admise în contract drept cazuri de neîndeplinire culpabilă a obligațiilor de către debitor (cazuri de culpă) sunt: neplata sumelor datorate conform contractului (dobândă, pe perioada derulării contractului, și principalul, la scadență) și, respectiv, falimentul împrumutatului. În aceste situații, creditorul nu trebuie să aibă la dispoziție alte mijloace de realizare a creanței sale în afara posibilității de a solicita falimentul debitorului și, respectiv, de a-și realiza drepturile într-o procedură de lichidare a acestuia din urmă.

În sensul celor prevăzute la alin. (1) lit. b) prevederile contractuale nu trebuie să conțină:

a) clauză de declarare simultană a exigibilității obligațiilor ca urmare a neîndeplinirii culpabile a uneia dintre ele ("cross default") - clauză conform căreia obligațiile contractuale aferente datoriei subordonate sunt considerate a fi neîndeplinite din culpa debitorului, dacă oricare alt împrumut al acestuia intră în stare de nerambursare;

b) clauză de gaj negativ - clauză potrivit căreia constituie caz de culpă constituirea de garanții de către instituția de plată debitoare asupra oricăruia dintre activele sale pentru obligațiuni, titluri sau alte datorii.

2.4. Fondurile proprii totale

Sumele aferente elementelor incluse în fondurile proprii, prevăzute la art. 40, art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (2) lit. a) trebuie să fie la dispoziția instituției de plată pentru a fi utilizate imediat și nerestricționat, în vederea acoperirii riscurilor sau pierderilor de îndată ce acestea apar.

La momentul calculării sumelor prevăzute la alin. (1), acestea trebuie să fie nete de orice obligație fiscală, previzibilă în momentul respectiv, sau să fie ajustate corespunzător în măsura în care cheltuielile cu impozitul reduc nivelul până la care elementele respective pot fi utilizate pentru acoperirea riscurilor sau a pierderilor.

Instituțiile de plată cu capital de stat nu includ în fondurile proprii garanțiile pe care administrațiile centrale sau autoritățile locale le acordă acestor instituții.

Pentru calculul fondurilor proprii, elementele componente ale fondurilor proprii de nivel 2, prevăzute la art. 43, sunt supuse următoarelor limite:

a) totalul fondurilor proprii de nivel 2 nu poate depăși 100% din fondurile proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 40, art. 41 alin. (1) și art. 42;

b) totalul valorii acțiunilor preferențiale cumulative pe durată determinată și al capitalului sub formă de împrumut subordonat, prevăzute la art. 43 alin. (3), ce poate fi luat în considerare la calculul fondurilor proprii nu poate depăși 50% din valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 40, art. 41 alin. (1) și art. 42.

Banca Națională a României poate aproba, la cererea instituției de plată, depășirea limitelor prevăzute la alin. (1), dar numai în situații excepționale și doar provizoriu.

Pentru determinarea fondurilor proprii, următoarele elemente vor fi deduse, jumătate din fondurile proprii de nivel 1, calculate potrivit art. 40, art. 41 alin. (1) și art. 42, și jumătate din fondurile proprii de nivel 2, calculate potrivit art. 43, după aplicarea limitelor prevăzute la art. 49 alin. (1):

a) valoarea acțiunilor și a altor titluri de capital deținute de instituția de plată în alte instituții de plată, instituții de credit sau financiare care depășesc 10% din capitalul social al acestora;

b) creanțele și instrumentele subordonate de tipul celor prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. c) și art. 43 alin. (3), pe care instituția de plată le înregistrează față de alte instituții de plată, instituții de credit sau instituții financiare în capitalul cărora înregistrează dețineri de acțiuni și alte titluri de capital ce depășesc 10% din capitalul social al acestora;

c) partea din valoarea totală a deținerilor de acțiuni și alte titluri de capital mai mici sau egale cu 10% din capitalul social al altor instituții de plată, instituții de credit sau instituții financiare, a creanțelor și a instrumentelor subordonate de tipul celor prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. c) și de art. 43 alin. (3), pe care instituția de plată le înregistrează față de instituții de plată, instituții de credit sau instituții financiare, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b), parte ce depășește 10% din nivelul fondurilor proprii ale instituției de plată determinat înaintea deducerii elementelor prevăzute la lit. a)-e);

d) participațiile pe care instituția de plată le deține în societăți de asigurare, societăți de reasigurare, societăți holding de asigurare;

e) instrumentele de tipul celor prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. c) și art. 43 alin. (3), pe care instituția de plată le deține în societăți de asigurare, societăți de reasigurare, societăți holding de asigurare, în care instituția de plată deține o participație.

În scopul aplicării alin. (1) lit. d) și e), prin participație se înțelege deținerea unor drepturi în capitalul unei entități, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unor legături durabile cu acea entitate, sunt destinate să contribuie la activitățile acesteia ori deținerea, în mod direct sau indirect, a 20% sau mai mult din drepturile de vot sau din capitalul unei entități.

În situația în care jumătate din valoarea elementelor deductibile prevăzute la alin. (1) depășește nivelul fondurilor proprii de nivel 2, calculat potrivit prevederilor art. 43, suma aflată în exces se deduce din nivelul fondurilor proprii de nivel 1, calculat potrivit prevederilor art. 40, art. 41 alin. (1) și ale art. 42.

Sunt supuse aprobării prealabile a Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere modificările în situația instituțiilor de plată referitoare la:

a) completarea obiectului de activitate cu oricare dintre serviciile de plată enumerate la

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 ;

b) înlocuirea persoanelor responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată;

c) deschiderea de sucursale în state terțe și modificările în situația acestora referitoare la înlocuirea persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalelor;

d) modificarea metodei de determinare a necesarului de fonduri proprii;

e) schimbarea metodei de protejare a fondurilor primite pentru executarea operațiunilor de plată;

f) externalizarea de funcții operaționale importante aferente serviciilor de plată;

g) modificările în situația agenților înregistrați în registrul ținut de Banca Națională a României referitoare la înlocuirea persoanelor responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată.

Instituțiile de plată comunică Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere deschiderea de sucursale și prestarea de servicii de plată în mod direct în alte state membre potrivit procedurii prevăzute la

art. 54 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 .

Instituțiile de plată procedează la înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor corespunzătoare modificărilor supuse aprobării prealabile a Băncii Naționale a României numai după obținerea acestei aprobări.

O copie certificată de oficiul registrului comerțului de pe înregistrările efectuate referitoare la mențiunile respective sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din țara gazdă trebuie transmisă Băncii Naționale a României în termen de 10 zile de la efectuarea înregistrării.

1.1. Obiectul de activitate

Cererea de aprobare a completării obiectului de activitate trebuie însoțită de hotărârea organului competent privind modificarea obiectului de activitate și de documentele prevăzute la art. 15 lit. a), c), d), e), f) și g).

Dacă modificarea propusă nu introduce noi elemente în privința unor informații furnizate anterior Băncii Naționale a României, solicitantul prezintă, în locul documentului ori documentelor în cauză prevăzute la alin. (1), o declarație pe propria răspundere din care să rezulte acest fapt.

Completarea obiectului de activitate se aprobă doar în privința activităților pentru care este fundamentată în mod corespunzător capacitatea instituției de plată de a le desfășura în mod adecvat.

1.2. Persoanele responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată

În cazul înlocuirii persoanelor responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată, instituția de plată trebuie să solicite în prealabil Băncii Naționale a României aprobarea noilor persoane.

Cererea de aprobare va fi însoțită de hotărârea organului competent și documentația prevăzută la art. 20.

Evaluarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se va realiza în condițiile prevăzute la art. 12-14.

1.3. Sucursale în state terțe

În cazul deschiderii unei sucursale într-un stat terț, cererea va indica țara în care se intenționează deschiderea sucursalei și va fi însoțită de următoarele documente și informații:

a) hotărârea organului competent, din care să rezulte: obiectul de activitate și, dacă este cazul, capitalul de dotare al sucursalei, identitatea persoanei/persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalei și limitele mandatului ce îi/le este acordat, precum și adresa sucursalei;

b) copia de pe actul de identitate, curriculum vitae și certificatul de cazier judiciar ale fiecărei persoane desemnate să asigure conducerea sucursalei, însoțite de chestionarul al cărui modul este prevăzut în anexa nr. 3, completat și semnat de fiecare dintre persoanele desemnate să asigure conducerea sucursalei;

c) o descriere a serviciilor de plată ce se intenționează a fi prestate;

d) structura organizatorică a sucursalei;

e) o descriere a cadrului legislativ și instituțional din statul terț care să cuprindă, după caz, informații referitoare la: autoritatea responsabilă cu supravegherea și sistemul de supraveghere, legislația în domeniul secretului profesional și al schimbului de informații, al prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și orice alte informații relevante privind eventuale impedimente în realizarea supravegherii prudențiale de către Banca Națională a României, cum ar fi restricționarea accesului la informații ori a posibilității efectuării unor verificări la fața locului;

f) o descriere a mecanismelor de control intern instituite de solicitant pentru a se conforma obligațiilor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;

g) o descriere a activității ce se va desfășura, alta decât cea de prestare de servicii de plată, și a procedurilor implementate ce asigură că aceste activități comerciale nu prejudiciază soliditatea situației financiare a instituției de plată ori capacitatea Băncii Naționale a României de a supraveghea respectarea de către instituția de plată a tuturor obligațiilor impuse de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009

și de prezentul regulament.

Evaluarea persoanele desemnate să asigure conducerea sucursalei se va realiza în condițiile prevăzute la art. 12-14.

În cazul înlocuirii persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalei, instituția de plată trebuie să solicite în prealabil Băncii Naționale a României aprobarea noilor persoane.

1.4. Metoda de determinare a necesarului de fonduri proprii

Cererea de modificare trebuie însoțită de indicarea metodei ce se intenționează a se utiliza pentru determinarea necesarului de fonduri proprii potrivit prevederilor cap. IV și fundamentarea acestei alegeri astfel încât Banca Națională a României să fie încredințată asupra adecvării metodei la situația concretă a instituției de plată.

Instituția de plată poate solicita modificarea metodei de determinare a necesarului de fonduri proprii în situația în care acesta nu a împlinit un an financiar complet de activitate numai dacă justifică, în mod obiectiv, această necesitate, cum ar fi de exemplu datorită modificării obiectului de activitate.

1.5. Modificarea metodei de protejare a fondurilor primite pentru executarea operațiunilor de plată

În cazul înlocuirii persoanelor responsabile pentru conducerea și administrarea activității de prestare de servicii de plată din cadrul agenților, instituția de plată trebuie să solicite în prealabil Băncii Naționale a României aprobarea noilor persoane.

Cererea de aprobare va fi însoțită de hotărârea organului competent și documentația prevăzută la art. 20.

Evaluarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se va realiza în condițiile prevăzute la art. 26 și 27.

Instituția de plată trebuie să prezinte pentru noii acționari semnificativi documentația prevăzută la art. 18.

Evaluarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se va realiza în condițiile prevăzute la art. 8-11.

Instituția de plată trebuie să prezinte și documentul prevăzut la art. 15 lit. e), dacă survin modificări comparativ cu documentul depus deja la Banca Națională a României.

2.2. Persoanele care au legături strânse cu instituția de plată

Instituția de plată notifică modificările în situația agenților înregistrați în registrul ținut de Banca Națională a României privitoare la:

a) denumire și sediul social ori, după caz, nume și adresă;

b) prestarea de noi servicii de plată prin intermediul respectivului agent.

În cazul modificărilor prevăzute la alin. (1) lit. a), instituția de plată trebuie să transmită o copie certificată de oficiul registrului comerțului de pe înregistrările efectuate referitoare la mențiunea respectivă sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din țara gazdă ori, după caz, o copie a documentului de identitate a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de posesorul actului de identitate.

În cazul modificărilor prevăzute la alin. (1) lit. b), instituția de plată trebuie să transmită o descriere a noilor servicii de plată și a mecanismelor de control intern instituite de solicitant pentru a se conforma obligațiilor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. În situația în care această modificare nu are impact asupra mecanismelor de control intern notificate deja Băncii Naționale a României, documentul trebuie înlocuit cu o declarație din care să rezulte acest fapt.

2.4. Modificările în situația sucursalelor deschise în state terțe, inclusiv cele privitoare la deschiderea altor sucursale într-un stat terț în care instituția de plată are deja aprobată deschiderea sucursalei principale

Instituția de plată notifică modificările în situația sucursalelor deschise în state terțe privitoare la:

a) denumire și adresă;

b) prestarea de noi servicii de plată prin intermediul respectivei sucursale;

c) prestarea de noi activități comerciale, altele decât prestarea de servicii de plată.

Instituția de plată trebuie să transmită Băncii Naționale a României hotărârea organului competent, din care să rezulte aprobarea modificării în situația sucursalei, însoțită de următoarele:

a) pentru modificările de la alin. (1) lit. b), instituția de plată trebuie să transmită documentația prevăzută la art. 65 lit. f).

b) pentru modificările de la alin. (1) lit. c), instituția de plată trebuie să transmită documentația prevăzută la art. 65 lit. g).

În cazul deschiderii de către instituția de plată și a altor sucursale pe teritoriul aceluiași stat terț, notificarea va fi însoțită de hotărârea organului competent, din care să rezulte: obiectul de activitate și, dacă este cazul, capitalul de dotare al sucursalei, identitatea persoanei/persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalei și limitele mandatului ce îi/le este acordat, precum și adresa sucursalei.

În acest caz, instituția de plată va desemna prima sucursală ca sucursală principală, care va asigura comunicarea cu Banca Națională a României și îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute de lege și de reglementările în vigoare pentru întreaga activitate desfășurată pe teritoriul statului terț.

Orice modificare a elementelor relevante privind metoda de protejare a fondurilor primite pentru executarea operațiunilor de plată aprobată deja de Banca Națională a României se notifică împreună cu documentele din care rezultă respectarea cerințelor legale aplicabile.

Elementele relevante la care face referire alin. (1) sunt, după caz:

a) instituția de credit la care sunt depozitate fondurile protejate;

b) societatea de asigurări sau instituția de credit care emite polița de asigurare sau altă garanție comparabilă;

c) condițiile care guvernează contractul prin care sunt asigurate sau garantate fondurile;

d) modalitatea de aplicare a dispozițiilor

art. 32 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 ;

e) modul de exercitare a opțiunii prevăzute la

art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 .

2.6. Identitatea auditorilor statutari sau a firmelor de audit