Decizia nr. 1275/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) și art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Elena Neculai în Dosarul nr. 9.410.1/55/2007 al Tribunalului Arad - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 9.410.1/55/2007, Tribunalul Arad - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) și art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Elena Neculai.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece interzic exercitarea apelului ca și cale de atac ordinară, încălcând astfel "dreptul constituțional de a accesa toate căile de atac". În ceea ce privește art. 331 din Codul de procedură penală, se arată că este neconstituțional, deoarece lasă la latitudinea judecătorului să admită sau nu un mijloc de probă. Se consideră că probele propuse înaintea judecătorului trebuie în mod obligatoriu să fie acceptate de instanță pentru aflarea adevărului și pentru a permite părții să își prezinte proba așa cum a solicitat-o.

Tribunalul Arad - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Arată că accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil nu presupun accesul la toate gradele de jurisdicție și obligativitatea parcurgerii unui număr de trei grade de jurisdicție în materie penală, legiuitorul având dreptul ca prin legi speciale să stabilească căile de atac și condițiile în care pot fi exercitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) și art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 331: "Dacă din cercetarea judecătorească rezultă că pentru lămurirea faptelor sau împrejurărilor cauzei este necesară administrarea unor probe noi, instanța dispune fie judecarea cauzei în continuare, fie amânarea ei.";

- Art. 361 alin. 1 lit. a): "Sentințele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [... ] a) sentințele privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.";

- Art. 385^6 alin. 3: "Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 385^9, iar instanța este obligată ca, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele."

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 21- Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 124 - Înfăptuirea justiției și ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. Se invocă, de asemenea, dispozițiile art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dublul grad de jurisdicție în materie penală.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea reține următoarele:

Contrar susținerilor autorului excepției, dispozițiile art. 331 din Codul de procedură penală dau expresie dreptului părților la un proces echitabil. Astfel, pentru a contribui la soluționarea cauzei și la realizarea scopului procesului penal, probele propuse de părți trebuie să fie concludente și utile. Administrarea de probe care nu au niciun efect asupra soluționării cauzei, ori pentru dovedirea unor aspecte asupra cărora organele judiciare s-au edificat deja, nu ar conduce decât la tergiversarea soluționării cauzei.

În ceea ce privește dispozițiile art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, acestea sunt în concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, care dau în competența exclusivă a legiuitorului stabilirea competenței, a procedurii de judecată și a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, precum și cu cele ale art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dublul grad de jurisdicție în materie penală.

Tot astfel, prevederile art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere dreptului la un proces echitabil, Curtea reținând în acest sens în jurisprudența sa următoarele: "faptul de a nu putea folosi [...] calea de atac a apelului nu afectează drepturile procesuale [...], având în vedere dispozițiile art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală, care prevăd că recursul, în acest caz, nu se limitează la motivele de casare enumerate de art. 385^9 din Codul de procedură penală, iar instanța este obligată să examineze întreaga cauză sub toate aspectele" ( Decizia nr. 156 din 17 aprilie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 26 mai 2003).

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 331, art. 361 alin. 1 lit. a) și art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Elena Neculai în Dosarul nr. 9.410.1/55/2007 al Tribunalului Arad - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.