Decizia nr. 1277/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerț din România nr. 335/2007
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 335/2007 3 decembrie 2007 (prevederi anume) camerelor de comerț din România
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerț din România nr. 335/2007 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Metex Big" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 13/2004 al Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 27 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 13/2004, Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerț din România nr. 335/2007 . Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Metex Big" - S.A. din Galați într-o cerere de arbitrare având ca obiect pretenții.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, potrivit art. 126 alin. (5) din Legea fundamentală, nu se pot înființa instanțe paralele sistemului de instanțe judecătorești.
Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că instanțele de arbitraj comercial nu întrunesc trăsăturile caracteristice instanțelor extraordinare, întrucât procedura urmată de acestea nu încalcă și nici nu restrânge drepturile procesuale ale părților prevăzute în Codul de procedură civilă și nici alte drepturi sau libertăți ale acestora. Reține că însăși Constituția, în art. 146 lit. d), recunoaște existența instanțelor de arbitraj comercial, precizând că excepțiile de neconstitu ționalitate pot fi ridicate și în fața lor, pe lângă instanțele judecătorești. De asemenea, Codul de procedură civilă reglementează în Cartea a VI-a regulile generale de procedură ale arbitrajului comercial ad-hoc, iar curțile de arbitraj înființate pe lângă camerele de comerț și industrie au un caracter instituționalizat, asigurând o bună administrare a justiției private.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că instanțele de arbitraj comercial nu întrunesc caracteristicile unor instanțe extraordinare, iar procedurile urmate nu încalcă și nu restrâng drepturile procesuale ale părților.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerț din România nr. 335/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie 2007, având următorul conținut: "Camerele județene au următoarele atribuții principale: (...)
i) organizează activitatea de soluționare a litigiilor comerciale și civile prin mediere și arbitraj ad-hoc și instituționalizat;".
Autorul susține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (5) teza întâi, potrivit cărora este interzisă înființarea de instanțe extraordinare.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 126 alin. (5) teza întâi din Constituție, este interzisă înființarea de instanțe extraordinare, aceste dispoziții având menirea de a împiedica legiuitorul să reglementeze competența altor instanțe decât cele judecătorești de a înfăptui justiția, apărându-se, astfel, independența și imparțialitatea justiției. În consecință, organizării și funcționării instanțelor de arbitraj comercial nu li se pot opune aceste dispoziții constituționale menționate. Instanțele de arbitraj comercial, conform art. 126 alin. (5) teza a doua din Constituție, sunt instanțe specializate în materie comercială și soluționează litigiile în temeiul convenției arbitrale încheiate între părți, sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă în contractul principal, sau sub forma unui compromis, și în baza normelor de drept aplicabile, ținând seama, când este cazul, și de uzanțele comerciale. Totodată, procedura arbitrală asigură părților atât egalitatea de tratament, cât și respectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității. Mai mult, părțile nu pot renunța prin convenția arbitrală, anterior pronunțării hotărârii arbitrale, la dreptul de a introduce acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale. Prin urmare, hotărârea arbitrală este supusă controlului judecătoresc al instanței competente, potrivit legii. Așa fiind, existența instanțelor de arbitraj comercial nu contravine dispozițiilor art. 126 alin. (5) teza întâi din Constituție, acestea neavând caracterul unor instanțe extraordinare. De altfel, existența și funcționarea instanțelor de arbitraj comercial sunt recunoscute și prin art. 146 lit. d) din Constituție, în acord cu care o excepție de neconstituționalitate poate fi ridicată și în fața unei asemenea instanțe.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 4 lit. i) din Legea camerelor de comerț din România nr. 335/2007 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Metex Big" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 13/2004 al Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.