Decizia nr. 1281/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (9) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (9) din titlul VII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Constanța Ciocan în Dosarul nr. 6.029/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepției Constanța Ciocan, fiind asistată de avocatul Dumitru Popovici, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Apărătorul părții prezente solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise depuse la dosarul cauzei. De asemenea, autorul excepției prezintă situația de fapt din dosarul de fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.029/2/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (9) din titlul VII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Excepția a fost ridicată de Constanța Ciocan într-o acțiune în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că norma criticată restrânge dreptul unei persoane de a primi despăgubiri echitabile, de vreme ce impune ca titlul de despăgubire să fie emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurența sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflație. Totodată, consideră că textul de lege criticat creează o discriminare între cei cărora li se aplică dispozițiile criticate și persoanele cărora li se aplică prevederile alin. (1) și (2) ale art. 16 din titlul VII al aceluiași act normativ și în privința cărora se face aplicarea alin. (7) al art. 16, potrivit căruia, în baza raportului de evaluare, comisia centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate se aplică uniform tuturor persoanelor aflate în situația stabilită de ipoteza normei legale criticate și nu instituie privilegii sau discriminări fără o justificare obiectivă și rezonabilă.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că acestea reprezintă opțiunea legiuitorului și se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, apreciază că dispozițiile art.53 din Constituție nu sunt incidente în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Prin încheiere, instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (9) din capitolul V "Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor", titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Alin. (9) al art. 16 a fost modificat prin alin. (1) pct. 3 al articolului unic din titlul III al
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005
pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
Textul de lege criticat are următorul conținut:
"În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurența sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflație."
Autorul invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând excepția, Curtea reține că titlul VII din
reglementează procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar capitolul V al titlului VII, din care fac parte și prevederile de lege criticate, reglementează procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, valorificarea titlurilor de despăgubire, stabilirea algoritmului de atribuire a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea și căile de atac împotriva deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Potrivit alin. (9) al art. 16, în cazul prevăzut la alin. (8) al aceluiași articol, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va emite titlul de despăgubire până la concurența sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/ propuse, actualizate cu indicele de inflație. Potrivit alin. (8) al art. 16, dispozițiile alin. (1)-(2) și (7) ale art. 16 se aplică și deciziilor, respectiv ordinelor emise de entitățile implicate în privatizare, respectiv de primarul unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a aflat imobilul, ori de primarul general al municipiului București, în situațiile în care utilajele și instalațiile solicitate sunt evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, respectiv când imobilele-construcții sunt demolate, și în care s-au consemnat/propus sume ce urmează a se acordă ca despăgubiri.
În aceste condiții, Curtea reține că motivele de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, întrucât normele legale criticate nu operează nicio distincție între subiectele de drept supuse incidenței lor, de vreme ce acestea se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, întrucât nu a fost constatată restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea nu poate reține nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 53 din Legea fundamentală.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (9) din titlul VII al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Constanța Ciocan în Dosarul nr. 6.029/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.