Decizia nr. 1573/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei, excepție ridicată de Dorin Rachel în Dosarul nr. 9.811/193/2008 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, având în vedere faptul că autorul acesteia solicită completarea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 9.811/193/2008, Judecătoria Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei. Excepția a fost ridicată de Dorin Rachel într-o cauză ce are ca obiect o acțiune în tăgăduirea paternității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la respectarea vieții private și de familie, și propune ca, de lege ferenda, acestea să se modifice în sensul introducerii, în sfera persoanelor care pot formula acțiunea în tăgăduirea paternității, atât a "adevăratului tată", cât și a oricărei persoane care dovedește un interes legitim.

Judecătoria Botoșani - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, întrucât nu se recunoaște și reclamantului posibilitatea de a introduce acțiunea în tăgăduirea paternității, deși are, în egală măsură, un interes legitim în promovarea acesteia, textul de lege criticat este contrar dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, se restrânge posibilitatea de a conferi semnificație judiciară unei realități biologice, făcând-o dependentă de bunul plac al unei persoane cu ignorarea intereselor legitime și ale altor persoane.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. Totodată, arată că motivarea autorului excepției are în vedere necesitatea modificării dispozițiilor textului de lege criticat prin includerea în rândul persoanelor care pot să introducă acțiune în tăgada paternității și a adevăratului tată, precum și a oricărei persoane care dovedește un interes legitim, aspect care excedează competenței Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 54 alin. 2 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul conținut: "Acțiunea în tăgăduirea paternității poate fi pornită de oricare dintre soți, precum și de către copil; ea poate fi continuată de moștenitori."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 26 alin. (1) privind viața intimă, familială și privată și ale art. 8 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la respectarea vieții private și de familie.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul solicită completarea textului de lege criticat, în sensul de a se introduce în sfera persoanelor care pot formula acțiunea în tăgăduirea paternității atât adevăratul tată, cât și orice persoană care dovedește un interes legitim. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei, excepție ridicată de Dorin Rachel în Dosarul nr. 9.811/193/2008 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 noiembrie 2009.