Decizia nr. 1313/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 15 și 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și art. 110^1 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 15 și 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și
art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Magdalena Ungur în Dosarul nr. 232/226/2009 al Judecătoriei Făgăraș.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, autorul excepției a comunicat concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 16 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 232/226/2009, Judecătoria Făgăraș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 15 și 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și
art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Magdalena Ungur într-o cauză penală având ca obiect plângerea împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale, deoarece fapta denunțată a fost dezincriminată prin
art. I pct. 15 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 , care a abrogat
art. 109 din Legea nr. 18/1991 . De asemenea, arată că
art. I pct. 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005
a reintrodus fapta denunțată în
art. 110^1 din Legea nr. 18/1991 , însă a calificat-o drept contravenție. În aceste condiții, consideră că dispozițiile art. 16 au fost încălcate, de vreme ce calitatea de membru al comisiei funciare este mai presus de lege și absolvă făptuitorul de răspunderea penală pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Judecătoria Făgăraș apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. În acest sens, arată că abrogarea
art. 109 din Legea nr. 18/1991
și introducerea art. 110^1 în aceeași lege reprezintă o opțiune a legiuitorului în cadrul măsurilor de politică penală, care nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale ale art. 16.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situațiile vizate de ipoteza normei, fără discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, apreciază că legiuitorul este în drept să stabilească mijloacele juridice prin care se poate realiza protecția diferitelor valori sociale, în funcție de gradul de pericol social al faptelor.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Prin încheiere, instanța de judecată a sesizat Curtea cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 15 și 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și ale
art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. I pct. 15 și 16 din titlul IV - Modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991
- al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, având următorul conținut:
"15. Articolul 109 se abrogă.
16. După articolul 110, se introduc trei noi articole, articolele 110^1, 110^2 și 110^3, cu următorul cuprins:
«Art. 110^1. - Constituie contravenții la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte:
a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau județene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptățite, precum și eliberarea titlului de proprietate fără îndeplinirea condițiilor legale;
b) neafișarea datelor menționate în art. 27 alin. (4^1) de către primar în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii precedente;
c) afișarea de către primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund realității.
Articolul 110
^2. - Contravențiile prevăzute la art. 110^1 se sancționează astfel:
a) cea de la litera a) cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b) cele de la literele b) și c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Articolul 110
^3. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 110^1 și art. 110^2 se fac de către împuterniciții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și de către prefect sau împuterniciții acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale.»"
Totodată, analizând notele scrise ale autorului excepției, Curtea constată că obiect al excepției îl constituie și prevederile
art. 110^1 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998. Art. 110^1 a fost introdus prin
art. I pct. 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, completat prin articolul unic, pct. 2 din titlul VI al
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005
pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, și modificat de
art. I pct. 9 din Legea nr. 263/2006
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005
pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 3 iulie 2006.
Articolul 110
^1 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991
are următorul conținut:
"Constituie contravenții la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte:
a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau județene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptățite, precum și eliberarea titlului de proprietate fără îndeplinirea condițiilor legale."
Textele de lege criticate sunt raportate la dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că abrogarea
art. 109 din Legea nr. 18/1991 , ce incrimina, în alin. (1), fapta persoanei fizice care avea calitatea de membru al comisiei locale sau județene de aplicare a legii fondului funciar de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlurilor de proprietate persoanelor îndreptățite, precum și eliberarea lor nejustificată sau pe baza unor mărturii despre care a avut cunoștință ca fiind false, ca infracțiune de abuz în serviciu, nu este de natură să aducă atingere dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, legiuitorul este competent să aprecieze dacă gravitatea anumitor fapte antisociale poate determina calificarea acestora ca infracțiuni sau contravenții, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dispozițiilor constituționale privind egalitatea cetățenilor în fața legii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 15 și 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și
art. 110^1 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Magdalena Ungur în Dosarul nr. 232/226/2009 al Judecătoriei Făgăraș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.