Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1554/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
17 noiembrie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 883 din 17 decembrie 2009
Citat de
1 act
Citează
1 act
Structură
0 articole · 5.677 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Tiber în Dosarul nr. 2.481/233/2009 al Judecătoriei Galați.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.481/233/2009, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Tiber într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de modificare a actelor constitutive ale Sindicatului Solidaritatea al Metalurgiștilor din Societatea Comercială "Arcelormittal" - S.A. din Galați.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece lasă loc la interpretări abuzive ale sintagmei "orice persoană interesată" și, de lege ferenda, textul ar trebui să se aplice numai în cazul procedurilor contencioase, iar nu și celor necontencioase, cum este cazul în speță - dosarul având ca obiect cererea prin care sindicatul a solicitat instanței de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să se ia act de modificările intervenite în statutul organizației.

Judecătoria Galați și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: "Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile sindicale și în art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților constituționale cu bună-credință.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional. Or, Curtea constată că reglementările deduse controlului de constituționalitate satisfac exigențele impuse de normele constituționale.

Referitor la invocarea prevederilor art. 9 din Constituție, Curtea reține că dispozițiile criticate reglementează instituția intervenției în procesul civil, dând expresie principiului constituțional al accesului liber la justiție, fără să aibă legătură cu prevederile constituționale menționate, potrivit cărora sindicatele, patronatele și asociațiile sindicale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii.

În ceea ce privește celelalte susțineri ale autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea reprezintă aspecte ce țin de aplicarea legii, fiind de competența instanței de judecată, iar nu probleme de constituționalitate a normelor de lege criticate. De asemenea, Curtea reține că propunerile de lege ferenda nu constituie aspecte de constituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Tiber în Dosarul nr. 2.481/233/2009 al Judecătoriei Galați.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 noiembrie 2009.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.