OUG nr. 10/2010

Anexa I ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENȚIE

Dlui Dominique Strauss-Kahn, București, 5 februarie 2010

director general

Fondul Monetar Internațional

Washington, DC 20431

S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Deși condițiile continuă să se mențină dificile, credem că partea cea mai grea a crizei este acum depășită și anticipăm o creștere pozitivă modestă în 2010. Programul cuprinzător anticriză susținut de Fond, UE și Banca Mondială a jucat un rol esențial în normalizarea condițiilor financiare, în inversarea dezechilibrelor economice și în crearea premiselor de redresare economică.

2. Cu toate că la finele anului trecut au existat unele provocări legate de contextul politic incert, programul sprijinit de FMI a continuat să fie implementat cu fermitate (tabelele 1 și 2):

● Criteriile cantitative de performanță și mecanismul de consultare pe inflație. La sfârșitul lunii septembrie, toate criteriile cantitative de performanță, precum și criteriul permanent de performanță referitor la neacumularea de arierate externe au fost îndeplinite, cu excepția plafonului pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat. La finele lunii decembrie, din nou au fost îndeplinite toate criteriile cantitative de performanță, cu excepția țintei stabilite pentru arierate, pentru care datele finale nu sunt încă disponibile. Datele preliminare sugerează că arieratele au scăzut, dar insuficient pentru a contracara depășirile acumulate în prima parte a anului, ceea ce a condus la ratarea țintei la finele lunii decembrie cu o mică marjă (0,1% din PIB). Ținta orientativă referitoare la cheltuielile primare ale bugetului general consolidat a fost depășită la ambele date de monitorizare, de la finele lunii septembrie și, respectiv, decembrie. Inflația a continuat să se mențină în limitele intervalului mecanismului de consultare pe întreaga perioadă.

● Criteriile structurale de referință. Criteriul de referință referitor la aprobarea de către Parlament a noii legislații în domeniul remunerării angajaților din sistemul public a fost realizat înainte de termenul-limită de la sfârșitul lunii octombrie; cu toate acestea, unele componente ale legii nu au corespuns obiectivelor inițiale. Legislația de implementare a acestei legi din 2010 ar trebui să remedieze aceste deficiențe. Legea responsabilității fiscale a fost transmisă Parlamentului înainte de data de referință care era stabilită pentru sfârșitul lunii noiembrie. Criteriul structural privind adoptarea legislației de îmbunătățire a monitorizării și controlului întreprinderilor de stat (ÎS) a fost îndeplinit în noiembrie 2009, înainte de data-limită stabilita pentru luna iunie 2010. Dificultăți de ordin politic au împiedicat aprobarea legii pensiilor până la data limită, respectiv sfârșitul lunii decembrie. Legea revizuită va fi transmisă Parlamentului în săptămânile următoare și ne așteptăm ca ea să fie aprobată de Parlament până la finele lunii iunie.

3. Având în vedere aceste rezultate, solicităm finalizarea celei dea doua și a treia evaluari în cadrul Acordului stand-by. Pe baza măsurilor corective întreprinse și a explicațiilor suplimentare oferite în prezenta scrisoare, solicităm o derogare pentru criteriul de performanță de la sfârșitul lunii decembrie, referitor la arieratele bugetului general consolidat.

4. Considerăm că politicile stabilite în scrisorile din 4 aprilie 2009, 8 septembrie 2009 și în prezenta scrisoare sunt adecvate pentru a duce la realizarea obiectivelor programului nostru economic, dar Guvernul este în continuare pregătit să întreprindă măsuri suplimentare, dacă este cazul, pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Așa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în prezenta scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului și vom pune la dispoziția FMI și a Comisiei Europene informațiile necesare pentru monitorizarea programului.

Cadrul macroeconomic pentru 2010

5. Există semnale că activitatea economică începe să se redreseze. Variabilele macroeconomice principale cresc acum de la lună la lună și ne așteptăm ca creșterea economică să devină pozitivă în primul trimestru al anului 2010. Pentru întregul an 2010, creșterea este prognozată acum la aproximativ 1,3%, reflectând mai ales redresarea de pe piețele externe. Șomajul se va menține totuși ridicat și presiunile economice la care sunt supuse firmele și gospodăriile vor continua să împovăreze bilanțurile băncilor. În pofida recesiunii severe, inflația a rămas destul de ridicată. Inflația IPC de la sfârșitul anului 2009 a fost de 4,7%, puțin peste limita superioara a marjei de țintire a inflației stabilită de Banca Națională a României (BNR), fapt ce s-a datorat în mare parte impactului pe care l-a avut majorarea accizelor și a prețurilor carburanților. Se anticipează însă o diminuare a inflației în 2010 până la aproximativ 3,5% până la finele anului, datorită implementării unei politici monetare prudente.

6. Presiunile aferente finanțării externe s-au ameliorat mai repede decât se anticipase, deoarece contul curent s-a ajustat mai repede decât se anticipa în 2009 datorită unor importuri semnificativ reduse, în timp ce fluxurile nete de capital au făcut față mai bine decât se anticipa. În ultimele luni a început să se redreseze și cererea de export. În consecință, activele externe nete au depășit ținta stabilită în program cu aproximativ 5,1 miliarde euro la finele anului 2009.

Sectorul fiscal

7. Ca răspuns la puternicele presiuni asupra cheltuielilor curente, ce puneau în pericol realizarea performanțelor fiscale în a doua jumătate a anului 2009, Guvernul a propus în august un set de măsuri suplimentare (inclusiv o perioadă de două săptămâni de concediu neplătit acordată celor mai mulți dintre angajații din sectorul public) menite să reducă și mai mult cheltuielile. În pofida aprobării prompte de către Parlament, multe componente ale planului nu au putut intră în vigoare până la soluționarea problemelor de ordin legal, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, colectarea mai bună a veniturilor și cheltuielile mai mici de capital au compensat surplusul de cheltuieli în trimestrul trei, ceea ce a permis astfel atingerea țintei de deficit fiscal. În trimestrul patru, implementarea parțială a concediului neplătit și mai buna monitorizare și control al cheltuielilor atât în interiorul, cât și în exteriorul administrației centrale, conjugate cu unele îmbunătățiri înregistrate în colectarea veniturilor, au permis atingerea țintei de deficit la sfârșitul anului în pofida unor cheltuieli mai mari decât cele prevăzute în program.

8. Bugetul pe anul 2010, recent aprobat (o acțiune prealabilă pentru evaluare), își propune să realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2,5 puncte procentuale din PIB (2% în termeni structurali). După cum se anticipa în Scrisoarea de intenție din septembrie 2009, majoritatea măsurilor menite să ducă la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totală față de proiecția de bază). Vom implementa măsuri de reducere în continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o înghețare a tuturor salariilor, cu excepția salariilor minime (economie de 0,3% din PIB), o continuare a politicii de înlocuire doar a unui angajat din 7 care părăsesc sistemul și reducerea plății orelor suplimentare și a primelor (0,2% din PIB), însoțite de modificări structurale de reducere a numărului de salariați în sectorul public (0,2% din PIB). Economiile rezultate din implementarea legii de reformă a sistemului de pensii, datorită unei baze mai mari de contribuții, unui control mai bun al revendicărilor frauduloase de pensii de invaliditate și unui număr mai mic de pensionări anticipate, ar trebui să se situeze la 0,1% din PIB. Se așteaptă ca o înghețare a cheltuielilor cu bunuri și servicii, a pensiilor (cu excepția pensiilor sociale minime) și a anumitor transferuri, precum și unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile datorate reorganizării agențiilor de stat să conducă la economisirea a încă 1,1% din PIB. Pe partea de venituri, un impozit pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente (0,1% din PIB) și rambursarea împrumuturilor nete acordate vor contribui cu 0,6% din PIB sub formă de venituri suplimentare. În cazul în care aceste măsuri nu generează consolidarea prevăzută, suntem de acord să implementăm măsuri suplimentare menite să acopere orice eventuală diferență anticipată. Pentru a completa consolidarea fiscală, suntem ferm hotărâți să îmbunătățim modul de gestionare a datoriei publice în 2010. Vom lucra la îmbunătățirea profilului de maturitate al datoriei publice și vom crea un tampon (buffer) financiar în prima jumătate a anului, pentru a evita presiunile financiare sezoniere.

9. Am înregistrat progrese în eliminarea stocului de arierate de plați interne, care s-a dovedit a fi mult mai mare decât se știa la momentul primei noastre scrisori de intenție. Cele mai recente date preliminare (aferente lunii decembrie) arată că arieratele se situeaza acum la un nivel inferior celui din iunie 2009, dar continuă să se mențină peste țintele programului. Am luat măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de monitorizare și control și vom întreprinde acțiuni suplimentare pe baza recomandărilor pe care le va oferi o viitoare misiune de asistență tehnică a FMI. Am convenit să utilizăm veniturile inițiale provenite din noua taxă de participare a pacienților din sistemul de sănătate pentru a acoperi arieratele din sectorul medical. Vom rambursa două treimi din stocul restant de arierate până la finele anului 2010, eliminarea integrală a arieratelor fiind acum planificată pentru finele lunii aprilie 2011. Solicităm o reetapizare a criteriului de performanță respectiv, care să reflecte acest obiectiv mai realist. După cum se menționează în Scrisoarea de intenție din septembrie 2009, condiționăm garanțiile și transferurile suplimentare către entitățile descentralizate de progresele înregistrate de acestea în reducerea arieratelor. Totodată, vom îmbunătăți în continuare procesul de rambursare a TVA, conform recomandărilor misiunii de asistență tehnică a FMI din august 2009.

10. Ne menținem angajamentul de a realiza reforme structurale în sectorul public, pentru a reduce presiunile de cheltuieli pe termen lung. Am restructurat deja în jur de 100 de agenții de stat, fapt ce ar trebui să genereze economii de cheltuieli de personal și de bunuri și servicii în anul 2010. Am transmis deja Parlamentului legea responsabilității fiscale și ne așteptăm ca și aceasta să fie aprobată până la finele lunii martie (criteriu structural de referință). Pornind de la recomandările formulate de asistența tehnică a FMI vom adopta și legislația (prin ordonanță de urgență) de îmbunătățire a administrării fiscale până la finele lunii aprilie (criteriu structural de referință) și aceasta va fi ratificată de Parlament până la sfârșitul lunii iunie 2010. Pentru a proteja stabilitatea fiscală, suntem în curs de elaborare a legislației de îmbunătățire a relațiilor financiare cu autoritățile locale (criteriu structural de referință pentru finele lunii iunie).

11. Am înregistrat progrese în îmbunătățirea performanțelor ÎS și în dezvoltarea unor mecanisme care să asigure o mai bună monitorizare a rezultatelor financiare ale ÎS, după cum se specifică în scrisoarea noastră din 8 septembrie 2009. Am convenit totodată asupra unei ținte orientative a programului, începând cu finele lunii martie 2010, referitoare la soldul operativ al celor zece întreprinderi de stat ce generează cele mai mari pierderi (vezi Memorandumul tehnic de înțelegere asociat - MTÎ).

12. Implementarea legii salarizării unitare (adoptată anul trecut) va fi agreată cu instituțiile financiare internaționale (IFI) în lunile ce urmează și este programată a fi aprobată de către Parlament la finele lunii septembrie (criteriu structural de referință). Legea revizuită a pensiilor (ce corespunde acordului la care s-a ajuns cu IFI) va fi transmisă Parlamentului în scurt timp și va fi aprobată până la finele lunii iunie (criteriu structural de referință). Am luat deja primele măsuri de consolidare a unora dintre prestațiile sociale și inițiem activități de realizare a unei reforme complexe de realizare a unui sistem de asistență socială mai simplificat și mai transparent, bazat pe testarea mijloacelor. Pentru a ameliora impactul imediat al crizei actuale asupra celor mai vulnerabile gospodării, vom elabora în lunile ce urmează un supliment de venit temporar, orientat, care să corespundă obiectivelor noastre fiscale generale. Ne vom consulta cu Banca Mondială, CE și FMI înainte de implementarea programului. Vom începe, de asemenea, elaborarea, în consultare cu Banca Mondială, a unor reforme cuprinzatoare ale sistemului de sănătate publică.

Sectorul financiar

13. Sistemul bancar românesc a fost capabil să susțină recesiunea prelungită din economie și să revină la obținerea de profit în a doua jumătate a anului 2009. Creditele neperformante au crescut la 15,3% la sfârșitul lunii decembrie 2009, deși rata de creștere este lentă și ponderea provizioanelor aferente împrumuturilor din categoria celor îndoielnice sau a pierderilor a rămas, în valoare brută, stabilă la aproximativ 50%. La finele lunii decembrie 2009, rata medie de adecvare a capitalului s-a menținut la 13,5%, toate băncile având o rată de peste 10%. Evoluția reflectă vărsarea majorărilor de capital la care s-au angajat băncile în conformitate cu necesitățile de capital anticipate pentru 2009.

14. Băncile și-au respectat de asemenea în linii mari angajamentele asumate în cadrul Inițiativei de coordonare a băncilor din Viena și Bruxelles. Deși expunerea individuală a băncilor a fluctuat, ca grup, cele nouă bănci au revenit până la finele lunii decembrie 2009 la expunerea lor asumată din martie 2009 pentru România. Un nou format de raportare a fost implementat, fapt ce permite BNR să monitorizeze mai bine expunerile, prin includerea expunerilor transfrontaliere în România la nivel de grup bancar consolidat. Toate majorările de capital angajate au fost plătite integral până la 30 septembrie, așa cum se agrease în cadrul programului. Se înregistrează de asemenea progrese pozitive și în ceea ce privește majorarea fondurilor proprii, care le va permite băncilor să își mențină rata de adecvare a capitalului la peste 10% pe toată durata programului.

15. Ne menținem angajamentul de a îmbunătăți sistemul de siguranță disponibilă pentru a ține sub control tensiunile financiare negative. Intenționăm să dezvoltăm cadrul de lichidare a băncilor-problemă, prin îmbunătățirea normelor legale naționale în conformitate cu cerințele UE. Vom suplimenta competențele existente ale administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri, inclusiv achiziționarea, preluarea, valorificarea activelor sau transferul depozitelor, ținând în același timp seama de legislația UE. Vom încredința, de asemenea, BNR competența de luare a deciziilor cu privire la demersurile de întreprins în cazul unei instituții de credit insolvabile, prin modificarea regimului de insolvență a băncilor, în sensul solicitării autorizației BNR înainte de a iniția procedurile de lichidare. Anticipăm că acest proces va fi finalizat până la finele lunii martie 2010 (criteriu de referință structural). Vom elimina de asemenea subparagraful 3 al art. 4 din legislația privind Fondul de garantare a depozitelor în sectorul bancar introdus prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2009

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/1996

privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, care prevede administrarea specială automată odată cu activarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. BNR, ca și alte bănci centrale din UE, asigura menținerea stabilitații financiare inclusiv prin planificarea de contingența.

16. Pentru garantarea depozitelor, vom acorda același rang de prioritate de care beneficiază creanțele depozitarilor și creanțelor FGD (criteriu structural de referință pentru finele lunii martie 2010). Vom sprijini, de asemenea, stabilitatea financiară prin consolidarea progresiva a regimului de finanțare al FGD pe termen mediu. În acest sens, bazarea FGD pe liniile contingente de credit ale băncilor va fi redusă treptat, prin impunerea unei acumulări sporite de resurse proprii. Intenționam sa demaram acest proces prin majorarea ratei de contribuție efectiva pentru 2011 (criteriu de referință structural pentru finele lunii septembrie 2010).

17. Pentru gospodăriile supraîndatorate, eforturile pe care le-au depus băncile în implementarea unei abordări descentralizate de rescadențare și restructurare au fost în general suficiente pentru a rezolva presiunile legate de serviciul datoriei asupra populației, menținând în același timp și disciplina în materie de creditare. Nu vom încerca să modificăm cadrul actual ce permite băncilor să se bazeze pe expertiza lor internă în colectarea creanțelor lor. Vom încuraja băncile să continue eforturile de restructurare, monitorizându-le îndeaproape rezultatele.

18. BNR continuă să perfecționeze cadrul de reglementare și supraveghere bancara, cerințele privind nivelul lichidităților au fost modificate și îmbunătățite prin definirea lichidităților efective și a celor necesare și s-a stabilit o condiție de raportare a ratelor de lichiditate pe valute, după cum se recomandă în varianta actualizată în 2008 a Programului de analiză a sectorului financiar (PASF). Condițiile de provizionare au fost modificate pentru a permite deducerea pâna la 25% a colateralului și condițiile de clasificare a împrumuturilor pentru împrumuturile rescadențate sau restructurate au fost modificate în scopul păstrării disciplinei în materie de creditare, încurajând în același timp restructurarea împrumuturilor. La acest moment nu avem în vedere alte modificari ale cadrului prudențial. BNR va continua să se consulte cu experții Fondului și ai CE înainte de introducerea de reglementări prudențiale cheie noi sau revizuite. Creșterea permanentă și oficială a nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10% rămâne un obiectiv pe termen mediu. BNR și Ministerul Finanțelor Publice își asumă în continuare angajamentul de a adopta către sfârșitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzatoare a Standardelor de Raportare Financiară Internaționale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012.

Politica monetară și valutară

19. Odată cu revenirea politicii fiscale la o poziție mai sigură, BNR a ajustat treptat politica monetară pe parcursul anului 2009, pe măsură ce presiunile inflaționiste și valutare s-au redus, prin reducerea cerințelor sale privind rezervele minime obligatorii și prin reducerea progresivă a ratei sale de politică monetara, cel mai recent cu 50 de puncte de bază la 7,0% în februarie 2010. Cu toate acestea, deși inflația a scăzut de la 6,3% în 2008 la sub 5% până în septembrie, rata de încetinire a stagnat în T4 2009, fapt ce a făcut ca BNR să rateze ținta sa de inflație nominală cu 0,2 puncte procentuale la sfârșit de an (din motivele prezentate în paragraful 5). Pe tot parcursul anului, inflația pe 12 luni s-a menținut ridicată după standardele regionale, deoarece evoluțiile prețurilor la articolele nealimentare au demonstrat presiuni inflaționiste constante. Pe viitor, BNR anticipează o moderare a inflației în 2010 ce va aduce indicele prețurilor de consum (IPC) în interiorul intervalului țintit. În acest scop, banca centrală va continua să utilizeze cu prudență instrumentele sale de politică monetară, pentru a ancora așteptările legate de inflație și a realiza țintele de inflație de 3,5% în 2010 și 3% în 2011 (plus sau minus 1 punct procentual).

20. Fluxurile de capital nete peste așteptări și îmbunătățirea mai rapidă decât se anticipase a contului curent datorită unor performanțe mai bune la export și a unei cereri interne timide au permis supraperformanța pe criteriul de performanță privind activele externe nete la sfârșitul lui septembrie și sfârșitul lui decembrie. Având în vedere această situație, propunem o revizuire a țintelor privind activele externe nete pentru 2010 (vezi MTÎ) pentru a bloca jumătate din supraperformanța anului 2009, oferind în același timp și un grad corespunzător de flexibilitate. Leul a fost supus unor presiuni de depreciere spre sfârșitul lui 2009, reflectând incertitudinile politice, dar între timp a revenit la nivelul său cel mai ridicat din 2008 până acum.

Modificări ale programului și monitorizare

21. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acțiuni prealabile, criterii de performanță cantitative și ținte orientative și criterii structurale de performanță. Țintele cantitative pentru finele lunii martie și finele lunii iunie 2010 și criteriile de performanță permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanță sunt stabilite în tabelul 2. Înțelegerile dintre autoritățile române și experții FMI privind criteriile cantitative de performanță și măsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în MTÎ anexat la prezentul memorandum. Solicităm comasarea evaluărilor doi și trei și rescadențarea tranșelor din programul inițial, astfel încât să se permită eliberarea părții din tranșă aferentă celei de-a treia evaluări pe data de 19 februarie 2010. Totodată, pentru acoperirea nevoilor mai mari de finanțare în 2010 față de ținta din programul inițial, solicităm ca jumătate din tranșa aferentă celor două evaluări, trei și patru (2.175 milioane DST), să fie direcționată direct către Guvern.

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

ministrul finanțelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naționale a României

Anexe

Tabelul 1.România: Ținte cantitative în cadrul programului

2008

2009

2010

Dec. realizat

Martie realizat

Iunie realizat

Sept. program revizuit

Sept. realizat

Dec. program

Dec. estimat

Martie program

Iunie program

Sept. proiecție

Dec. proiecție

I. Criterii cantitative de performanță

1. Variația cumulată a activelor externe nete (milioane euro)1)3)

25.532

-3.500

-5.119

-8.720

-4.566

-10.000

-4.874

-2.000

-2.500

-2.000

-2.000

2. Soldul cumulat al bugetului general consolidat (milioane lei)2)

-24.655

-8.300

-14.456

-26.900

-25.563

-36.500

-36.101

-8.250

-15.540

-21.800

-31.900

3. Soldul cumulat al arieratelor bugetului general consolidat (miliarde lei)

1,06

1,41

1,55

1,1

1,4

0,91

1,5

1,27

1,09

0,81

-0,48

0,0

0,02

7,7

0,7

7,7

2,1

12,0

12,0

12,0

12,0

4. Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat emise în cursul anului (valoare nominală, în miliarde lei)

II. Criterii de performanță permanente

5. Neacumularea de arierate la datoria externă

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

III. Consultări pe inflație

6. Rata inflației la 12 luni în prețuri de consum

8,3

8,7

7,9

7,7

6,5

6,5

6,0

5,75

5,5

7,3

7,7

6,9

6,7

5,5

5,5

5,0

4,75

4,5

Interval exterior (limita superioară)

6,3

6,7

5,9

5,7

4,8

4,5

4,7

4,5

4,0

3,75

3,5

Interval interior (limita superioară)

5,3

5,7

4,9

4,7

3,5

3,5

3,0

2,75

2,5

Punct central

4,3

4,7

3,9

3,7

2,5

2,5

2,0

1,75

1,5

Interval interior (limita inferioară)

Interval exterior (limita inferioară)

IV. Țintă orientativă

92.327

22.19

43.238

63.725

63.878

81.015

85.637

32.900

65.100

97.500

131.300

7. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE și asistență socială, milioane lei)

----------

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul

*2 )Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.

*3) Ținta de AEN pentru finele lui decembrie a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecția cu 1 miliard de Euro.

Tabelul 2. România: Condiționalități de performanță pentru Evaluarea doi și trei și Condiționalități Noi Propuse

Măsura

Data Vizată

Comentariu

Criterii cantitative de performanță

1.

Active externe Nete

Decembrie 2009

Îndeplinit

2.

Soldul total al bugetului general consolidat

Septembrie 2009

Îndeplinit

3.

Soldul total al bugetului general consolidat

Decembrie 2009

Îndeplinit

4.

Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat

Septembrie 2009

Îndeplinit

5.

Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat

Decembrie 2009

Îndeplinit

6.

Plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat

Septembrie 2009

Neîndeplinit

7.

Neacumularea de arierate externe la plată

Decembrie 2009

Îndeplinit

Țintă cantitativă orientativă

Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat

Septembrie 2009

Neîndeplinit

Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat

Decembrie 2009

Neîndeplinit

Interval de consultare pe inflație

Interval interior

Decembrie 2009

Îndeplinit

Interval exterior

Decembrie 2009

Îndeplinit

Criterii Structurale de Referință

1.

Ratificarea de către Parlament a măsurilor fiscale echivalente cu 1,1% din PIB

31 august 2009

Îndeplinit în aprilie 2009

2.

Aprobarea de către Parlament a legislației revizuite privind salarizarea în sectorul public

30 octombrie 2009

Parțial îndeplinit

3.

Prezentarea legislației responsabilității fiscale și a planului de implementare a acesteia în Parlament

30 noiembrie 2009

Îndeplinit

4.

Aprobarea legislației revizuite a pensiilor

31 decembrie 2009

Revizuită - pentru finele lui iunie 2010

5.

Aprobarea bugetului convenit pe 2010 (Acțiune prealabilă)

31 decembrie 2009

Îndeplinit în

6.

Aprobarea prin ordonanță a legislației și reglementărilor interne necesare pentru implementarea reformelor administrației fiscale

30 aprilie 2010

ianuarie 2009

7.

Aprobarea reformelor instituționale de contracarare a riscurilor fiscale aferente autorităților locale

30 iunie 2010

8.

Modificări legislative de îmbunătățire a monitorizării și controlului ÎS

30 iunie 2010

Îndeplinit

9.

Aprobarea amendamentelor la legislația bancară pentru a întări competențele BNR de a le impune acționarilor băncii o majorare a capitalului acționarial și limitarea distribuirii de profituri

30 iunie 2009

Îndeplinit

10.

Aprobarea amendamentelor la legislația privind garantarea depozitelor, pentru a extinde motivele de activare a garantării depozitelor, pentru a urgenta plățile și a asigura o linie de credit de la Guvern

30 august 2009

Îndeplinit

11.

Aprobarea amendamentelor la legislația bancară și la legislația de lichidare pentru a consolida cadrul de închidere a băncilor

31 martie 2010

12.

Măsuri de consolidare a regimului de finanțare a Fondului de Garantare a Depozitelor

30 septembrie 2010

Noi Condiționalități Propuse

1.

Aprobarea Legii Responsabilității Fiscale

30 martie 2010

2.

Aprobarea legislației de implementare a legii organice a salarizării

30 septembrie 2010

3.

O țintă orientativă a plafonului pentru soldul financiar al celor mai mari ÎS

30 martie 2010

Anexa II ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNȚELEGERE

5 februarie 2010

1. Prezentul memorandum tehnic de înțelegere (MTÎ) actualizează și înlocuiește MTÎ din data de 8 septembrie 2009. Acesta: (i) definește variabilele care fac obiectul țintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenție (SDI); (îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței programului și necesarul de informații pentru a asigura o monitorizare adecvată a țintelor (secțiunea I); și (iii) precizeaza unele dintre condiționalitățile structurale din cadrul programului (secțiunea II). Conform standardului, în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul ne vom consulta cu acesta înainte de a modifica măsurile din cadrul prezentei scrisori sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la țelurile programului și vom furniza Fondului informațiile necesare pentru monitorizarea programului.

2. În accepțiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) față de euro se stabilesc la RON 3,9852 = Euro 1, față de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, față de yenul japonez la RON 3,1419 = Yeni 100 și față de lira sterlină la RON 4,1169 = Lire sterline 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naționale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb față de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi, de asemenea, acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.

3. În accepțiunea programului, bugetul general consolidat include entitățile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitățile de stat autofinanțate incluse în buget etc.), autoritățile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate și șomaj), Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Administrația Fondului Proprietatea. Prezenta definiție a bugetului general consolidat include, de asemenea, orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare și extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfășura operații de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale 2001. Autoritățile vor informa imediat experții FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou.

I. Criterii de performanță cantitative, ținta indicativă și criterii de performanță permanente

A. Limita privind activele externe nete

4. În accepțiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligațiile de trezorerie față de Fondul Monetar Internațional.

5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ținute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR și vor fi măsurate pe baza definițiilor operaționale ale BNR și nu a celor contabile. Activele și pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deținerile de Drepturi Speciale de Tragere (DST) ale BNR, poziția rezervelor țării la Fond, deținerile de numerar, titluri și depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă: (i) aurul și alte metale prețioase; (îi) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o alta obligație, dacă acestora nu le este asociat și un pasiv extern brut; (v) creanțe asupra rezidenților; și (vi) creanțe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vis-a-vis de moneda națională (cum ar fi futures, forwards, swaps și options).

7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine față de rezidenți și nerezidenți, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps și options) și tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând: (i) depozitele de valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; și (îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiție are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiția balanței de plăți pe care se bazează țintele.

Limita pentru schimbările cumulate în activele externe nete de la începutul anului (în mil. euro)1)

Schimbare cumulată în AEN

2009 20102)

decembrie martie iunie septembrie decembrie

(stoc) CP CP ȚI ȚI

20.658 -2.000 -2.500 -2.000 -2.000

Poziția din Memorandum:

28.418 300 700 2.000 2.800

Active externe brute

----------

*1) CP = criteriu de performanță; ȚI = țintă indicativă. Date la finele lunii.

*2)Fluxurile din 2010 sunt față de stocul final din 2009.

8. Țintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecția de bază. Tragerile în cadrul programului se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială și Comisia Europeană) care sunt utilizabile pentru finanțarea bugetului de stat total. Țintele AEN vor fi, de asemenea, ajustate în sus cu creșterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ținute la BNR față de finele lunii decembrie 2009 (7.874,4 milioane EURO), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din Program - Proiecții de bază (în mil. euro)

2010

Fluxuri cumulate de la finele lunii decembrie 2009

martie

iunie

septembrie

decembrie

1.340

2.540

2.540

4.100

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflației la 12 luni

9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflației la 12 luni în prețuri de consum [așa cum sunt măsurate de indexul prețurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Național de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se află în afara limitelor superioare specificate mai sus, autoritățile se vor consulta cu Fondul cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuții cu experții Fondului în cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se situează în afara limitelor inferioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

2008 decembrie (realizat)

2009 decembrie (realizat)

2010

martie

iunie

septembrie

decembrie

Interval exterior (limita superioară)

6,5

6,5

6,0

5,75

5,5

Interval interior (limita superioară)

5,5

5,5

5,0

4,75

4,5

Punct central

6,3

4,7

4,5

4,0

3,75

3,5

Interval interior (limita inferioară)

3,5

3,5

3,0

2,75

2,5

Interval exterior (limita inferioară)

2,5

2,5

2,0

1,75

1,5

C. Criteriu de performanță privind soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autoritățile se vor consulta cu experții FMI cu privire la măsurile de corecție în cazul unor derapaje ale veniturilor și finanțării guvernamentale.

Limita pentru soldul bugetului general consolidat

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

-36.101

Finele lui martie 2010 (criteriu de performanță)

-8.250

Finele lui iunie 2010 (criteriu de performanță)

-15.540

Finele lui septembrie 2010 (țintă indicativă)

-21.800

Finele lui decembrie 2010 (țintă indicativă)

-31.900

11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuției bugetare. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va furniza, de asemenea, date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

+ (i) finanțarea externă netă, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluare;

+ (îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valută și incluzând ajustări pentru:

+ (a) fonduri UE primite și necheltuite încă (plăți în avans);

+ (b) cereri de rambursare ale guvernului din fonduri UE;

+ (c) obligații ale Fondului Proprietatea neplătite încă;

+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările din reevaluare;

+ (iv) schimbări nete ale altor finanțări.

12. Dacă diferența dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei și sub linie este mai mare de 200 milioane lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2010, MFP se va consulta cu experții FMI.

13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăși valoarea proiectată în cadrul programului, ținta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus și va permite cheltuieli suplimentare de capital, reducând în același timp deficitul. Tabelul următor reflectă veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, față de care se vor compara veniturile realizate.

Venituri cumulate proiectate în bugetul general consolidat, exclusiv fonduri UE

(în milioane lei)

Finele lunii decembrie 2009 (realizat)

151.508

Finele lunii martie 2010 (proiecție)

37.800

Finele lunii iunie 2010 (proiecție)

77.600

Finele lunii septembrie 2010 (proiecție)

119.500

Finele lunii decembrie 2010 (proiecție)

161.800

14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depășesc ținta indicativă (definită mai jos), ținta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustată în jos cu valoarea corespunzătoare acestei depășiri.

D. Criteriu de performanță limitând emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice

15. Emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în sus cu până la 4,3 miliarde RON față de plafonul inițial de 7,7 miliarde RON pentru garanții destinate finanțării plăților în contrapartidă în cadrul proiectelor de investiții finanțate de UE sau pentru garanții destinate proiectelor cofinanțate de către BERD, IFC sau BEI.

Plafon pentru garanțiile din bugetul general consolidat nou-emise de la finele anului 2008 până la:

(în miliarde lei)

Finele lunii decembrie 2009 (realizat)

2,1

Finele lunii martie 2010 (criteriu de performanță)

12

Finele lunii iunie 2010 (criteriu de performanță)

12

Finele lunii septembrie 2010 (criteriu de performanță)

12

Finele lunii decembrie 2010 (criteriu de performanță)

12

E. Criteriu de performanță privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat (BGC)

16. Criteriul de performanță stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate și eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95).

Stocul de arierate ale bugetului general consolidat de la finele anului precedent

(în miliarde lei)

Finele lunii noiembrie 2009 (stoc, realizat)

1,40

Finele lunii martie 2010 (criteriu de performanță)

1,27

Finele lunii iunie 2010 (criteriu de performanță)

1,09

Finele lunii septembrie 2010 (țintă indicativă)

0,81

Finele lunii decembrie 2010 (țintă indicativă)

0,48

Finele lunii aprilie 2011 (țintă indicativă)

0,00

F. Criterii de performanță permanente privind neacumularea de arierate la plățile în contul datoriei externe la nivelul BGC

17. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepțiunea acestui criteriu de performanță, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în răstimp de 7 zile după scadență. Criteriul de performanță se va aplica pe bază permanentă.

G. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale BGC

18. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale BGC este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile și serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenții, transferuri către entități publice, pensii (categoria de asistență socială din bugetul asigurărilor sociale și o treime din aceeași categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat și alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă și alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară:

Schimbări cumulate în cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

(în milioane lei)

Finele lunii decembrie 2009 (realizat)

85.637

Finele lunii martie 2010 (criteriu de performanță)

32.900

Finele lunii iunie 2010 (criteriu de performanță)

65.100

Finele lunii septembrie 2010 (țintă indicativă)

97.500

Finele lunii decembrie 2010 (țintă indicativă)

131.300

H. Monitorizarea întreprinderilor publice

19. Începând din anul 2009, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și alte instituții competente au implementat un sistem de monitorizare a instituțiilor publice. Pe parcursul duratei programului se vor furniza informații pentru a arăta sancțiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcție a conducerii, în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 275/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008

privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 203/2009

- care sunt impuse dacă bugetele și țintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.

Se va stabili o țintă indicativă trimestrială pentru 2010 pentru soldul agregat operațional (EBIT - earnings before interest and tax - câștiguri înainte de dobânzi și impozite și taxe), exclusiv subvenții pentru următoarele întreprinderi publice: (1) Compania Națională Căi Ferate CFR; (2) Societatea Națională Transport CFR Călători; (3) Compania Națională a Huilei; (4) Societatea Comercială Termoelectrica; (5) Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale; (6) Societatea Comercială Metrorex; (7) Societatea Națională de Transport Feroviar CFR Marfă - S.A.; (8) Societatea Comercială Electrocentrale București; (9) Societatea Comercială Electrificare CFR - S.A.; și (10) Societatea Comercială Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaționale de către companie. Țintele pentru finele lunii martie 2010 și finele lunii iunie 2010 vor fi 1.381 milioane RON și, respectiv, 2.619 milioane RON.

I. Cerințe de raportare

20. Performanța în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR și MFP, după cum este prezentat în tabelul 1. Autoritățile vor transmite cu promptitudine experților FMI orice revizuiri de date, precum și orice alte informații necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

Articol

Periodicitate

De furnizat de Ministerul Finanțelor Publice

Date lunare preliminare privind conturile bugetului general consolidat

Lunar, pe 25 a lunii următoare

Date finale trimestriale privind conturile bugetului general consolidat

Trimestrial, date cash, în a 35-a zi după sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Trimestrial, date acumulate, în a 55-a zi după sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Deficitul BGC utilizând definiția ESA95

Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni

Date preliminare privind finanțarea sub linie pentru BGC

Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 de zile după sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Date finale trimestriale privind finanțarea sub linie pentru BGC

Trimestrial, nu mai târziu de 45 de zile după sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Total sume de plată și arierate totale ale BGC

Preliminar lunar, în decursul lunii următoare

Trimestrial, în termen de 55 de zile

Stocul de arierate externe ale guvernului central

Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de 7 zile

Datoria publică și garanții guvernamentale nou-emise de către BGC

Lunar, în termen de o lună

Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale BGC, net de fonduri UE

Date lunare preliminare vor fi raportate către experții FMI în termen de 25 de zile

Date finale trimestriale privind cheltuielile primare ale BGC, net de fonduri UE

Trimestrial, în termen de 35 de zile de la sfârșitul perioadei pentru care se raportează

Din 2010, soldul operațional, profituri, arierate și cheltuielile de personal ale celor mai mari 10 întreprinderi publice, clasificate după total cheltuieli

Trimestrial, în termen de 55 de zile

Date privind granturile pentru proiecte UE (rambursări și avansuri), cheltuieli de capital și subvenții acoperite de avansurile UE sau eligibile pentru rambursări UE legate de proiecte sprijinite de UE, convenite în mod specific cu UE

Lunar, în termen de 3 săptămâni de la finele fiecărei luni

De furnizat de Banca Națională a României

Date AEN, pe componente, conform atât ratei de schimb din program, cât și celei reale

Săptămânal, în fiecare luni după săptămâna de raportare și cu un decalaj de 3 zile lucrătoare în cazul datelor de final de trimestru

Date privind analiza monetară în formatul convenit cu experții FMI

Lunar, în termen de 30 de zile de la finele lunii

Schema plăților contractuale externe ale sectorului bancar scadente în următoarele 4 trimestre, dobânda și amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu și lung)

Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni

Schema plăților contractuale externe ale sectorului corporatist scadente în următoarele 4 trimestre, dobânda și amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu și lung)

Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni

Stocul datoriei externe pe termen scurt a băncilor și corporațiilor

Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni

Balanța de plăți în formatul FMI utilizat actualmente pentru raportare

Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni

Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi subordonate) ale: (i) băncilor-mamă străine către subsidiarele lor din Romînia; (ii) IFI; (iii) alți creditori către băci din România (în monedă națională și străină)

Lunar, 20 de zile după finele fiecărei luni

II. Condiționalități structurale: Detaliere

A. Procedura de restructurare a băncilor

21. Amendamentele legale la cadrul de închidere a băncilor vor fi elaborate prin consultare cu FMI, vor fi promulgate până la finele lunii martie 2010 și vor include următoarele elemente:

● Legislația bancară:

a) legea instituțiilor de credit va specifică un declanșator clar pentru numirea obligatorie și din timp a unui administrator special bazat pe un prag reglementat;

b) administratorul special va primi competențe noi pentru a putea să implementeze cu promptitudine o gamă largă de măsuri de restructurare, incluzând achiziția și asumarea, vânzarea de active, transferuri de depozite și diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile;

c) legea va autoriza BNR să stabilească competențele și atribuțiile administratorului special dintr-un amplu set de competențe stabilite în lege, competențe ce pot include puteri manageriale vaste, inclusiv pe cele ale consiliului director, direcției sau consiliului de supraveghere;

d) legea va stipula că achiziția, asumarea și vânzarea de active nu vor face obiectul aprobării acționarilor instituției de credit sau a adunării generale a acționarilor. În acest sens, legea va elimina aplicarea acelor prevederi din legea societăților comerciale ce impun obținerea aprobărilor menționate, cum ar fi situația în care transferul de active este substanțial;

e) legea va asigura protecția legală pentru acțiunile de bună-credință ale administratorului special pe parcursul exercitării îndatoririlor sale;

f) legea va asigura o mai mare certitudine privind măsurile de restructurare a băncilor, inclusiv achiziții și asumări, vânzarea de active și transferuri de depozite decise sau efectuate în legătură cu o instituție de credit aflată sub administrare specială, astfel încât aceste măsuri să nu poată fi suspendate sau respinse pe cale de litigii (inclusiv prin intermediul căilor de contestare și/sau anulare prevăzute în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvență); de asemenea, va clarifica faptul că măsurile menționate mai sus nu fac obiectul consimțământului creditorilor sau debitorilor.

● Legea de lichidare:

g) inițierea procedurilor de lichidare a instituțiilor de credit sau a celor de lichidare a acestora în conformitate cu legea societăților comerciale va necesita aprobarea prealabilă a BNR;

h) legea va acordă prioritate la insolvabilitate creanțelor depozitarilor și același rang de prioritate Fondului de garantare a depozitelor.

B. Fondul de garantare a depozitelor

22. Bazarea pe liniile de credit în finanțarea Fondului de garantare a depozitelor va fi redusă treptat prin majorarea resurselor financiare ale Fondului. În acest sens, BNR va decide o reducere progresivă a comisioanelor pentru liniile de credit și o majorare a ratei de contribuție la niveluri ce vor fi determinate la momentul celei de-a 4-a evaluări (criteriu structural de referință finele lunii septembrie 2010).

C. Legislația privind salarizarea în sectorul public

23. În urma aprobării legii organice a salarizării în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislație de implementare a acesteia va fi aprobată până la finele lunii septembrie 2010, legislație ce va respecta următoarele principii:

a) va asigura respectarea țintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public și incluse în legea organică a salarizării în sectorul public, iar propunerea respectivă va fi bazată pe o analiză integrală a costurilor;

b) va asigura simplificarea noii grile de salarizare și va garanta o remunerare bazată pe responsabilități și calificări. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu condițiile existente pe piața muncii, în limitele constrângerilor ce țin de cât de mult permite bugetul;

c) legea va introduce treptat o limită de 30% a cheltuielilor de personal altele decât cheltuielile cu salariile față de totalul cheltuielilor de personal și va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepțiunea acestei legi, plățile de "stimulente" vor fi tratate ca sporuri.

Anexa Scadențar rambursare Aranjament stand-by

NOTĂ:

Datele efectuării rambursărilor aferente tranșelor V-VIII sunt estimate și vor fi corelate cu datele efectuării tragerilor.

--------