Normele din 1 aprilie 2010

Capitolul "Bunuri și servicii" și capitolul "Transferuri"

a)

Materiale sanitare : PPD, seringi de unică utilizare cu ac, vată, alcool sanitar, mănuși, recipiente pentru colectare seringi folosite, consumabile, reactivi și soluții pentru laboratorul de bacteriologie (pentru examen microscopic, cultura - medii solide și lichide pentru diagnostic precoce și antibiograme pentru medicamente de linia I și a II-a pentru decelare a cazurilor de chimiorezistență), materiale necesare pentru metode de detecție rapidă a infecției cu Mycobacterium tuberculosis (teste de tip IGRA - Quantiferon Gold) etc.;

b)

medicamente pentru chimioprofilaxie, filme radiologice, soluție revelator;

c)

tipărire formulare tipizate și materiale informative pentru instruiri metodologice;

d)

cheltuieli derivate din procurarea de materiale necesare prevenirii transmiterii infecțiilor (materiale de protecție, dezinfectanți, detergenți, măști, mănuși, mică aparatură etc.);

e)

cheltuieli derivate din folosirea și întreținerea mijloacelor de transport special destinate efectuării activităților în cadrul programului (transport contact, suspecți, materiale biologice, medicamente în mediul rural, medici în cadrul programului de supervizare- combustibili, asigurări auto, revizii tehnice etc.);

f)

cheltuieli rezultate din funcționarea Unității Centrale de Coordonare a Programului și din activități de monitorizare a derulării programului (cheltuieli de transport, delegații, procurare sau editare materiale de educație sanitară);

g)

cheltuieli rezultate din activități în cadrul programelor de IEC (informare, educare, comunicare) - materiale sanitare educative, birotică, consumabile etc.;

h)

cheltuieli rezultate din activități de formare a personalului, dezvoltarea resurselor umane (participare la cursuri de perfecționare, simpozioane, mese rotunde);

i)

cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, determinată sau cu timp parțial de muncă, potrivit legii, pentru activități prevăzute în cadrul programului.

2.4.

Subprogramul de supraveghere și control al bolilor cu transmitere sexuală

Coorodonare metodologică:

a)

Institutul Național de Sănătate Publică prin CNSCBT;

b)

Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin" Coordonare tehnică:

a)

Institutul Național de Sănătate Publică prin CNSCBT;

b)

Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin"

Obiective:

1)

Scăderea incidenței infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS);

2)

Îmbunătățirea depistării și raportării infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS);

Activități:

a)

Activități derulate la nivelul Institutul Național de Sănătate Publică – CNSCBT și structurile sale regionale din București, Cluj, Iași și Timișoara:

1.

supraveghează la nivel național și regional infecțiile cu transmitere sexuală prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea și raportarea datelor epidemiologice);

2.

creează baza de date națională și analizează evoluția cazurilor de sifilis și a altor boli cu transmitere sexuală la nivel național, trimestrial și anual, în colaborare cu Centrul Dermato- Venerologic - Spitalul Clinic "Scarlat Longhin";

3.

raportează MS-DSPCSP indicatorii trimestriali și anuali, și face propuneri de îmbunătățire a derulării programului.

4.

realizează studii de evaluare epidemiologică în domeniul ITS.

b)

Activități derulate la nivelul Centrului Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin":

1.

coordonează, monitorizează și evaluează derularea programului la nivel național, în colaborare cu Institutul Național de Sănătate Publică prin CNSCBT;

2.

raportează MS-DSPCSP indicatorii trimestriali și anuali, în colaborare cu CNSCBT și face propuneri de îmbunătățire a derulării programului;

3.

analizează evoluția cazurilor de ITS la nivel național, trimestrial și anual, în colaborare cu CNSCBT;

4.

asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 în cadrul rețelei de specialitate dermato-venerologie (DV);

5.

coordonează, din punct de vedere profesional, activitatea de prevenire și combatere a ITS- urilor în cadrul rețelei de specialitate DV;

6.

organizează instruiri cu personalul de specialitate DV și cu cel din laboratoarele de sănătate publică.

c)

Activități derulate la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București:

1.

asigură testarea serologică gratuită a gravidelor, în vederea depistării infecției luetice;

2.

efectuează investigația epidemiologică pentru cazurile suspecte de sifilis congenital la nou- născutul viu, în colaborare cu medicul specialist DV și cu medicul de familie;

3.

efectuează testele serologice pentru depistarea cazurilor de sifilis congenital;

4.

coordonează investigația epidemiologică în focarele de sifilis cu minim 5 cazuri;

5.

efectuează testarea serologică pentru depistarea infecției luetice la persoanele neasigurate;

6.

efectuează testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacității tratamentului antiluetic;

7.

Direcțiile de sănătate publică județene desemnate ca sentinelă organizează și coordonează serviciile

de

dermatovenerologie

din

teritoriu

pentru

efectuarea

investigațiilor

necesare diagnosticului infecției gonococice și cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate și testarea rezistenței la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate;

8.

monitorizează și evaluează la nivel județean desfășurarea programului;

9.

raportează centrelor regionale de sănătate publică indicatorii și fac propuneri de îmbunătățire a derulării programului;

10.

trimit lunar fișele de supraveghere a infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) la CRSP coordonator;

d)

Activități derulate la nivelul rețelei de dermatovenerologie (spitale/secții de specialitate, cabinete DV din ambulatoriile de specialitate):

1.

respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 privind infecțiile cu transmitere sexuală;

2.

trimit lunar la coordonatorul județean DV, iar acesta la direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, fișele de supraveghere a cazurilor de ITS depistate în luna precedentă;

3.

efectuează ancheta epidemiologică pentru cazul sporadic și participă, alături de specialiștii DSPJ, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri;

4.

participă la investigația epidemiologică pentru cazurile de sifilis congenital;

5.

recomandă și verifică instituirea tratamentului specific corect al nou-născutului viu cu sifilis congenital;

6.

asigură administrarea tratamentului specific, gratuit, gravidelor cu serologii luetice reactive;

7.

asigură tratamentul pacienților cu infecție luetică neasigurați și al contacților acestora;

8.

asigură tratamentul pacienților cu infecție gonococică și cu Chlamydia neasigurați;

9.

efectuează testarea serologică pentru depistarea infecției luetice la persoanele neasigurate;

10.

efectuează testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacității tratamentului antiluetic;

11.

laboratoarele din rețeaua DV desemnate ca sentinelă efectuează investigațiile necesare pentru diagnosticul infecției gonococice și cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate și asigură testarea rezistenței la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate;

e)

Activități derulate la nivelul cabinetelor de medicină de familie:

1.

raportează direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București cazurile de sifilis, gonoree, Chlamydia și alte boli cu transmitere sexuală, conform Hotărârii Guvernului nr. 589/2007;

2.

trimit cazurile de ITS depistate, pentru confirmare de diagnostic și tratament, la medicul specialist DV;

3.

participă,

alături

de

medicii

specialiști

din

rețeaua

DV,

la

efectuarea

anchetei epidemiologice pentru cazul sporadic și focarele cu maxim 4 cazuri și participă, alături de specialiștii DSPJ și DV, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri;

4.

asigură tratamentul corect și complet al bolnavilor și al contacților acestora, în teritoriile în care accesul la medicul specialist DV este dificil, la recomandarea medicului specialist DV.

f)

Activități

derulate

la

nivelul

Institutului

Național

de

Cercetare-Dezvoltare

pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino":

1.

asigură implementarea prevederilor Hotărârii

Guvernului nr. 589/2007

la

nivelul laboratoarelor proprii;

2.

organizează instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sănătate publică;

3.

realizează studii de evaluare epidemiologică a ITS, în colaborare cu structurile de specialitate din INSP.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici - trimestrial:

a)

număr de gravide din județ testate serologic pentru sifilis în laboratorul DSPJ și în laboratoarele rețelei DV, din care număr gravide pozitive ( minim 40% din gravidele din județ) : 80.000

b)

număr gravide pozitive tratate gratuit : 800

c)

număr cupluri mamă-nou născut testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital: 800

d)

număr de cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate, din care număr cazuri tratate gratuit: 10

e)

număr de persoane neasigurate diagnosticate cu sifilis, din care număr persoane tratate gratuit: minim 2000

f)

număr de persoane neasigurate diagnosticate cu gonoree, din care număr persoane tratate gratuit*: minim 50

g)

număr de persoane neasigurate diagnosticate cu infecție cu Chlamydia, din care număr persoane tratate gratuit*: minim 100

h)

număr tulpini de gonococ izolate, din care număr tulpini pentru care s-a efectuat antibiograma*: minim 100

*în județele desemnate ca sentinelă

2)

Indicatori de eficiență - anual:

a)

cost mediu test depistare sifilis la gravidă : 15 lei

b)

cost mediu tratament antiluetic al gravidei : 30 lei

c)

cost mediu test depistare sifilis congenital : 25 lei

d)

cost mediu tratament sifilis congenital : 25 lei

e)

cost mediu test depistare sifilis la persoană neasigurată : 60 lei

f)

cost mediu tratament antiluetic/persoană infectată neasigurată : 25 lei

g)

cost mediu test VDRL/RPR cantitativ pentru monitorizarea tratamentului antiluetic : 20 lei

h)

cost mediu tratament antiluetic/contact identificat : 50 lei

i)

cost mediu investigație de laborator pentru depistarea infecției gonococice*: 50 lei

j)

cost mediu tratament antigonococic/persoană infectată neasigurată: 50 lei

k)

cost mediu investigație de laborator pentru depistarea infecției cu Chlamydia* : 40 lei

l)

cost mediu tratament anti-Chlamydia/persoană infectată neasigurată : 25 lei

3)

Indicatori de rezultate - anual:

a)

procentul de gravide testate serologic în laboratoarele DSP județene și în laboratoarele rețelei DV incluse în program din totalul de gravide din județ : min 40%;

b)

procent tulpini de gonococ cu antibiogramă efectuată : min 80% din numărul de gonorei diagnosticate prin cultură

Natura cheltuielilor

Capitolul "Bunuri și servicii" și Capitolul "Transferuri"

a)

Materiale sanitare: tampoane, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuși, recipienți pentru depozitare-transport de probe, reactivi, medii de cultură, cutii Petri, eprubete, lame și lamele pentru microscop, substanțe dezinfectante; servicii: plata contractelor laboratoarelor DSPJ pentru controlul extern al calității pentru ITS-uri;

b)

Medicamente pentru tratamentul pacienților cu infecție luetică, gonococică și cu Chlamydia neasigurați și pentru contacții pacienților cu infecție luetică, ace și seringi de unică utilizare, recipienți pentru colectare seringi, recipienți pentru colectare de ace folosite, materiale de birotică, echipament informatic.

Unități care derulează subprogramul:

a)

Institutul Național de Sănătate Publică prin CNSCBT și CRSP București, Cluj, Iași și Timișoara;

b)

Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic “Scarlat Longin”;

c)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

d)

rețeaua de supraveghere și control a bolilor cu transmitere sexuală (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate dermatovenerologie);

e)

cabinete de medicină de familie;

f)

laboratoare "sentinelă" desemnate - laboratoarele de dermato-venerologie din Direcțiile de Sănătate Publică ale județelor: Iași, Hunedoara, Satu Mare, Ialomița, Brașov și București.

2.5.

Subprogramul național de intervenție în pandemia de gripă

Coordonare tehnică:

Direcția de sănătate publică și control în sănătatea publică din cadrul Ministerului Sănătății

Obiective:

Asigurarea stocurilor de medicamente, vaccin pandemic, substanțe dezinfectante și măști de protecție în scopul reducerii impactului pandemiei cu noul subtip A/H1N1

Activități:

a)

Activități derulate la nivelul Ministerului Sănătății:

1.

depozitarea și distribuirea produselor (medicamente antivirale, vaccinuri, seruri) necesare prevenirii îmbolnăvirilor în masă determinate de epidemii și pandemii;

2.

asigurarea de vaccin gripal necesar pentru imunizarea populației eligibile, pe baza unui contract

de

finanțare

încheiat

cu

Institutul

Național

de

Cercetare-Dezvoltare

pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino";

3.

eliberarea medicamentelor antivirale și a vaccinului gripal cu tulpina pandemică, ordin al ministrului sănătății, emis la propunerea Comitetului de coordonare al Ministerului Sănătății sau INSP –CNSCBT,

fundamentată pe baza necesarului transmis de direcțiile de sănătate public județene și a municipiului București, în concordanță cu strategia de vaccinare recomandată de ECDC și OMS

b)

Activități derulate la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică:

1.

achiziționarea, depozitarea și distribuirea produselor de substanțe dezinfectante și măști de protecție în vederea prevenirii îmbolnăvirilor prin gripă ;

2.

fundamentarea repartițiilor pentru medicamente antivirale, vaccinuri, dezinfectante și echipamente de protecție personală și transmiterea DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătății în vederea elaborării ordinului de distribuire către beneficiarii finali;

3.

coordonarea activităților de vaccinare a persoanelor eligibile, monitorizarea reacțiilor adverse postvaccinare indezirabile (RAPI) și raportarea către Ministerul Sănătății-DSPCSP

a gradului de acoperire vaccinală.

c)

Activități

derulate

la

nivelul

Institutului

Național

de

Cercetare-Dezvoltare

pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino":

1.

asigurarea diagnosticului etiologic pentru gripa A/H1N1;

2.

asigurarea producției de vaccin

gripal cu tulpină pandemică

și livrarea acestuia către Ministerul Sănătății, pe baza contractului de finanțare ;

3.

respectarea termenelor de îndeplinire și raportarea fazelor procesului de producție a vaccinului pandemic către Ministerul Sănătății, cu fundamentarea cheltuielilor aferente fiecărei faze de producție;

d)

Activități derulate la nivelul Institutului Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și a spitalelor/secțiilor de boli infecțioase

1.

asigurarea managementului cazurilor suspecte sau confirmate de gripă A/H1N1;

2.

solicitarea către Ministerul Sănătății a eliberării de medicamente antivirale, măști de protecție și substanțe dezinfectante în funcție de necesarul unităților sanitare din rețeaua de boli infecțioase;

3.

administrarea medicamentelor antivirale și raportarea consumului de antivirale și a reacțiilor adverse asociate cu administrarea acestora, către DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătății

și ANM

e)

Activități derulate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București:

1.

achiziționarea, depozitarea și distribuirea produselor de substanțe dezinfectante și măști de protecție pentru personalul medico-sanitar, unități de învățământ și personalul din serviciile publice cu contact apropiat cu un număr mare de persoane;

2.

asigurarea preluării și, după caz, transportului vaccinurilor, medicamentelor antivirale, echipamentelor de protecție personală și substanțelor dezinfectante de la nivelul depozitului central, depozitării și distribuției acestor produse către furnizorii de servicii medicale;

3.

asigurarea transportului probelor biologice către laboratoarele de specialitate pentru stabilirea diagnosticului etiologic;

4.

asigurarea organizării și coordonării activităților de vaccinare a persoanelor eligibile la nivel județean.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr doze de vaccin cu tulpină pandemică achiziționate : 2.000.000 doze

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/doză vaccin cu tulpină pandemică achiziționate : 10 lei

b)

cost mediu/litru substanțe dezinfectante achiziționat : 20,23 lei

c)

cost mediu/mască de protecție achiziționată : 0,48 lei

Unități care derulează subprogramul:

a)

Ministerul Sănătății - Direcția de sănătate publică și control în sănătatea publică

b)

Institutul Național de Sănătate Publică

c)

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București

d)

Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș" București

e)

Institutului

Național

de

Cercetare-Dezvoltare

pentru

Microbiologie

și

Imunologie "Cantacuzino"

f)

Cabinete de medicină de familie, cabinetele medicale din unitățile de învățământ, maternități

g)

Unități sanitare cu paturi.

Natura cheltuielilor Capitolul "bunuri și servicii":

a) achiziționarea de medicamente antivirale, vaccin pandemic, seruri, echipamente de protecție personală și substanțe dezinfectante, precum și alte cheltuieli ocazionate de identificarea

contacților, precum și pentru transportul probelor biologice către laboratoarele de specialitate și stabilirea diagnosticului etiologic

2.6 Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză

Coordonare tehnică:

Institutul de Pneumoftiziologie ,,Prof. Dr. Marius Nasta’’

Obiectiv:

a) asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor cu tuberculoză multidrog rezistentă.

Criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează activitățile sunt prevăzute în Secțiunea B a prezentelor norme.

3.

Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale (IN)

Coordonare tehnică:

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT)

Obiectiv general :

Creșterea calității serviciilor medicale în unitățile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infecție nosocomială

Obiectiv specific :

Standardizarea metodelor de supraveghere clinico-epidemiologice la nivel național și implementarea strategiei de supraveghere și control, în conformitate cu legislația în vigoare ( legea 95 / 2006 și ordinul MS nr. 916 / 2006, ord. MSP 1466/2008, art 9.

Activități:

a)

Activități derulate la nivelul INSP prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) și Centrele Regionale de Sănătate Publică București, Cluj, Iași și Timișoara

1.

coordonează activitățile din cadrul programului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale

2.

asigură coordonarea metodologică a supraveghereii infecțiilor nosocomiale

la nivel național și regional,

3.

elaborează și implementează metodologii noi

4.

inițiază și coordonează studii epidemiologice necesare implementarii de noi metodologii în supravegherea infecțiilor nosocomiale

5.

raportează la DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătății, în conformitate cu sistemul informațional, lunar, sau ori de câte ori este nevoie, informațiile privind situația infectiilor nosocomiale raportate

6.

sesizează disfuncționalitățile și propune DSPCSP din Ministerul Sănătății măsurile ce trebuie aplicate în vederea imbunătățirii derulării programului

7.

acordă de asistență tehnică la solicitare

8.

asigură culegerea, evaluarea și comunicarea informațiilor privind supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale raportate in sistem de rutină și a celor raportate în sistemul de sentinelă

conform metodologiei specifice, precum

si

respectarea prevederilor legale, privind sistemul informațional de raportare și notificare specifică;

9.

organizează instruiri metodologice la nivel regional și național

10.

asigură prin Centrele Regionale de Sănătate Publică, Cluj, Iași și Timișoara confirmarea diagnosticului etiologic și a sensibilității la antibiotice pentru unitățile sanitare cu paturi/secțiile desemnate astfel:

-

din bugetul alocat pentru activitate sentinelă specifică

-

contra cost pentru unitățile sanitare care solicită aceste investigații.

b)

Activități derulate la nivelul Centrelor Naționale de Referință din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino":

1.

asigură

diagnosticul

microbiologic

sau

confirmarea

diagnosticului

etiologic

și

a sensibilității la antibiotice a probelor recoltate de la infectiile nosocomiale pentru județele arondate Centrului regional de sănătate publică București, și eșantioane reprezentative, conform metodologiei, din județele arondate centrelor regionale de sănătate publică Cluj, Iași și Timișoara;

2.

realizează caracterizarea pe plan național a situației etiologice a infecțiilor nosocomiale pe baza eșantioanelor de probe reprezentative primite din

tulpinile selectate din infectiile nosocomiale

3.

sesizează prompt și informează corect în cazul oricărei situații de risc epidemiologic major identificat, în conformitate cu legislația în vigoare

4.

elaborează protocoalele de laborator necesare derularii metodologiilor de supraveghere specific elaborate de CNSCBT;

5.

participă, la solicitarea CNSCBT și/sau DSPCSP din MS, la investigarea focarelor de infecții nosocomiale

6.

asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii;

7.

organizează instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sănătate publică.

c)

Activități derulate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București:

1.

supravegherea infectiilor nosocomiale

prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea și raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu ord.MSP 916/2006, OMS nr. 1466/2008 și metodologiile specifice de supraveghere avizate de DSPCSP din MS

2.

instituirea și aplicarea măsurilor de prevenire și control in cazul unui focar de infecții nosocomiale, în colaborare cu CNSCBT sau structurile de specialitate din CRSP;

3.

asigură servicii de laborator la solicitarea justificată a unităților/secțiilor sentinelă desemnate în teritoriul județului

4.

asigură prestații de laborator contra cost pentru unitățile sanitare cu paturi la cererea acestora

5.

asigură instruire profesională în vederea creșterii eficienței activității de supraveghere epidemiologică și a controlul infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare cu paturi

d)

Activități derulate la nivelul unităților sanitare cu paturi

1.

elaborează și aplică propriul plan de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale

2.

notifică și raportează toate cazurilor de infecție nosocomială, conform ord.MSP 916/2006, OMS nr. 1466/2008 Direcțiilor de Sănătate Publică Județene și a municipiului București

3.

asigură aplicarea

metodologíei de supraveghere specifice elaborate de către CNSCBT pentru sistemul de supraveghere a infecțiilor în sistem sentinelă ( unitățile sanitare cu paturi care au fost nominalizate )

Unitățile care derulează programul:

A.

Toate unitățile / secțiile cu paturi, publice și private din teritoriul național

B.

Unitățile/ secțiile sentinelă nominalizate – secțiile de chirurgie, neonatologie și ATI pentru infecțiile septicemice, infecția plăgii chirurgicale superficiale și profunde, toate infecțiile nosocomiale la nou-născutul îngrijit în secțiile de neonatologie, infecțiile asociate cu manevre terapeutice

și/sau

exploratorii

prin

intubare

respiratorie

și

cateterism

endovascular

la secțiile/serviciile de terapie intensivă ale spitalelor, și anume:

1.

Municipiul București:

a)

secțiile de chirurgie și ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgență "Floreasca"

b)

secția de neonatologie din cadrul Spitalului Clinic "Polizu"

2.

Municipiul Cluj:

a)

Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Octavian Fodor" (chirurgie, ATI),

b)

Spitalul Clinic de Județean de Urgență (neonatologie)

3.

Municipiul Iași:

a)

secțiile de chirurgie și ATI - Spitalul Clinic Județean de Urgențe "Sfântul Spiridon"

b)

secția de neonatologie Spitalul Clinic "Cuza Vodă" Neonatologie

4.

Municipiul Timișoara - Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara (chirurgie,

ATI, neonatologie)

5.

Municipiul Baia Mare - Spitalul Clinic Județean de Urgență Maramureș (chirurgie,

ATI, neonatologie)

6.

Municipiul Pitești - Spitalul Clinic Județean de Urgență Argeș (chirurgie, ATI, neonatologie)

7.

Municipiul Bacău - Spitalul Clinic Județean de Urgență Bacău (chirurgie, ATI, neonatologie)

8.

Municipiul Brăila:

a)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (chirurgie, ATI)

b)

Spitalul O-G (neonatologie)

9.

Municipiul Sfântu Gheorghe - Spitalul Clinic Județean de Urgență Covasna (chirurgie, ATI, neonatologie)

10.

Municipiul Botoșani

a)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Botoșani (chirurgie, ATI) și

b)

Spitalul O-G (neonatologie)

11.

Municipiul Reșița - Spitalul Clinic Județean de Urgență Caraș-Severin.

C.

Serviciile/compartimentele de epidemiologie și laboratoarele de microbiologie din DSP județene și a municipiului București

D.

Secțiile de epidemiologie din INSP București, Cluj, Iași și Timișoara

E.

Secția de epidemiologie - CEBTIN din ISP București

F.

Centrele Naționale de Referință din Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Microbiologie și Imunologie - Cantacuzino.

Indicatori:

Pentru unitățile selectate în sistem sentinelă:

1)

Indicatori fizici (trimestrial):

a)

nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelă, pe secția sentinelă desemnată și pe tip de infecții: 18 000

b)

nr. cazuri IN investigate cu laboratorul:18 000

c)

nr. cazuri IN cu diagnostic bacteriologic și antibiogramă,

defalcat pe secții sentinelă și tip de agent patogen: 17 000

2)

Indicatori de eficiență (trimestrial):

a)

cost mediu /acțiune de depistare a unui caz IN în sistem sentinelă :230 lei

b)

cost mediu/ investigare cu laboratorul a unui caz IN : 130 lei

c)

cost mediu / confirmare diagnostic bacteriologic și antibiogramă: 1.100 lei

3)

Indicatori de rezultat ( anual):

a)

rata de incidență a infecțiilor nosocomiale depistate în sistemul sentinelă (nr. cazuri IN /100 externați- pe secții și pe tipuri de infecții) : 5 %

b)

procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate) : 50%

c)

procent cazuri IN cu diagnostic bacteriologic și antibiogramă, din totalul cazurilor cu etiologie bacteriană identificată : 70%

Pentru unitățile sanitare cu paturi care nu sunt selectate în sistemul sentinelă nosocomiale

1)

Indicatori fizici (trimestrial):

a)

număr cazuri IN depistate în sistem de rutină, pe secții și tip de infecții : 30.000

b)

număr cazuri IN investigate cu laboratorul : 27 000

c)

număr accidente ale personalului medical cu expunere la produse biologice : 100

2)

Indicatori de eficiență (trimestrial):

a)

cost mediu / acțiune de depistare a unui caz IN în sistem de rutină : 230 lei

b)

cost mediu/ investigare cu laboratorul a unui caz IN în sistem de rutină: 130 lei

3)

Indicatori de rezultat :

a)

rata de incidență a infecțiilor nosocomiale depistate în sistem de rutină (raportat la 100 de pacienti externați) defalcat pe secții și tip de infecții : 3%

b)

procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr. cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate) : 50%

Notă:

Unitățile sanitare care nu pot asigura din motive obiective investigarea etiologică a cazurilor de infecție nosocomială, în conformitate cu definițiile de caz pentru infecție, pot contracta prestații de servicii cu laboratoarele acreditate din DSP județene și a municipiului București sau alte laboratoare contractante. Costurile aferente sunt suportate de unitatea solicitantă.

4.

Programul național de hematologie și securitate transfuzională

Coordonare tehnică:

Institutul Național de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau"

Obiectiv general:

Asigurarea cu sânge și componente sanguine, în condiții de maximă siguranță și cost eficiență

Obiective specifice:

1)

asigurarea autosuficienței de sânge și componente sanguine la nivel național, în corelație cu necesitățile din sistemul de sănătate;

2)

asigurarea securității transfuzionale, în conformitate cu legislația națională și europeană;

3)

asigurarea promovării donării benevole, cu recrutarea și menținerea donatorilor de sânge.

Activități:

1)

colectarea de sânge și componente sanguine;

2)

controlul imunohematologic, biologic și bacteriologic al sângelui, conform prevederilor legislative în vigoare;

3)

stocarea, transportul și distribuția sângelui și a componentelor sanguine derivate;

4)

Campanie de promovarea donării benevole neremunerate și menținerea donatorilor recrutați, sub coordonarea Comitetului Național de Promovare a donării de sânge și a MS;

5)

asigurarea tichetelor de masă pentru donatori;

6)

încurajarea înființării unor puncte de recoltare autorizate în unitățile sanitare, și a recoltării mobile;

7)

perfecționare profesională.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori de rezultate - anual:

a)

creșterea numărului de donări de sânge : 5 - 6% din populația țării;

2)

Indicatori fizici:

a)

număr donări/unități recoltate și testate pe an : 400.000 donări;

3)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/unitate de sânge recoltată și testată : 200 lei.

Unități care derulează programul:

a)

Institutul Național de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" București;

b)

centrele regionale de transfuzie sanguină;

c)

centrele de transfuzie sanguină județene.

5.

Programul național pentru asigurarea managementului programelor naționale privind bolile transmisibile

Coordonarea tehnică:

Ministerul Sănătății - Direcția de Sănătate Publică și Control în Sănătate Publică (DSPCSP)

Obiective:

1)

asigurarea unei coordonări tehnice a programelor naționale privind bolile transmisibile la nivel național, regional și local;

2)

asigurarea

pregătirii

și

formării

profesionale

corespunzătoare

a

personalului

cu responsabilități

în

derularea

programelor

naționale

de

sănătate

privind

bolile transmisibile;

3)

asigurarea sistemului informațional și informatic, național și internațional.

Unități prin care se derulează programul:

a)

Ministerul Sănătății prin Direcția de Sănătate Publică și Control în Sănătatea Publică;

b)

Institutul Național de Sănătate Publică;

c)

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București prin serviciile de epidemiologie.

a)

Activități derulate la nivelul Ministerului Sănătății - Direcția de Sănătate Publică și Control în sănătatea publică

1.

răspunde de asigurarea, urmărirea, evidențierea și controlul fondurilor alocate pentru derularea eficientă a activităților din cadrul programelor naționale privind bolile transmisibile, precum și de monitorizarea, controlul și analiza indicatorilor fizici și de eficiență;

2.

întocmește rapoarte trimestriale și anuale privind modul de derulare a programelor naționale privind bolile transmisibile și propune conducerii Ministerului Sănătății măsuri de îmbunătățire a acestora, pe baza rapoartelor primite de la coordonatorii naționali/regionali;

3.

monitorizarea și derularea contractelor încheiate de Ministerul Sănătății cu furnizorii adjudecați pentru produsele achiziționate în cadrul programelor privind bolile transmisibile;

4.

propune conducerii Ministerului Sănătății activități sau programe noi, în funcție de prioritățile de sănătate publică identificate la nivel național, regional sau local, pe baza propunerilor transmise de la coordonatorii de program, sau care rezultă din angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene sau Organizației Mondiale a Sănătății;

5.

organizează cursuri de instruire pentru personalul din rețeaua de epidemiologie și sănătate publică, în funcție de problemele identificate ca priorități, în colaborare cu INSP și societățile profesionale din domeniu.

b)

Activități derulate la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică

1.

asigură coordonarea la nivel național a activităților desfășurate în cadrul programelor de sănătate pentru care sunt desemnați coordonatori tehnici;

2.

primește și analizează indicatorii fizici, de eficiență și de rezultate transmiși de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București

3.

evaluează trimestrial și anual stadiul de realizare a obiectivelor propuse și raportează Ministerului Sănătății – DSPCSP și Serviciului pentru programe de sănătate sinteza realizării indicatorilor

propuși,

inclusiv

dificultățile

identificate

în

derularea

programului

și propune/implementează măsuri de soluționare a acestora;

4.

organizează instruiri metodologice;

5.

acordă asistență tehnică la solicitare;

6.

realizează

coordonarea

tehnică,

monitorizarea

și

evaluarea

activităților

aferente implementării Hotărârii Guvernului nr. 589/2007;

7.

monitorizează și evaluează modul de răspuns la alertele naționale și internaționale;

8.

editează buletine informative lunar, trimestrial sau anual, după caz.

c)

Activități derulate la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene:

1.

realizează

coordonarea

tehnică,

monitorizarea

și

evaluarea

activităților

aferente implementării Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 la nivel județean;

2.

raportează indicatorii fizici, de eficiență și de rezultate către ISP București, Cluj, Iași, Timișoara, inclusiv dificultățile identificate în derularea programului la nivel județean și propune/implementează măsuri de înlăturare a acestora;

3.

organizează instruiri metodologice cu furnizorii de servicii medicale;

4.

evaluează trimestrial și anual stadiul de realizare a obiectivelor propuse;

5.

acordă asistență tehnică la solicitare furnizorilor de servicii medicale;

Natura cheltuielilor

Capitolul "bunuri și servicii"

a) materiale birotică, cheltuieli de deplasare, carburant, prestării servicii tipografie pentru editarea și tipărirea de ghiduri și buletine informative, prestări servicii pentru organizare de instruiri metodologice și cursuri de scurtă durată, cheltuieli de protocol.

II.

PROGRAMUL

NAȚIONAL

DE

MONITORIZARE

A

FACTORILOR DETERMINANȚI DIN MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI MUNCĂ

Coordonare tehnică:

Institutul Național de Sănătate Publică

A.

Acțiuni derulate la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică

viață

Obiectivul 1.

Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de

1.

Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sănătății în relație cu factorii de risc din mediul de viață pentru implementarea legislației în vigoare și pentru realizarea sintezelor naționale privind:

a.

Supravegherea calității apei potabile – CNMRMC și CRSP

b.

Evaluarea calității apei de îmbăiere – CNMRMC și CRSP

c.

Methemoglobinemie acută infantilă, generată de apa de fântână – CNMRMC

d.

Evaluarea impactului asupra sănătății a poluanților atmosferici iritanți și cancerigeni - CNMRMC

e.

Evaluarea riscului asupra mediului și sănătății în expunerea la soluri și subsoluri poluate chimic și microbiologic – CNMRMC i CRSP

f.

Înregistrarea

efectelor

adverse

asupra

populației

datorate

utilizării

produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanților chimici și microbiologici din produsele cosmetice; inspecția și controlul informațiilor despre produsele cosmetice -

CNMRMC și CRSPB

g.

Monitorizarea intoxicațiilor neprofesionale cu pesticide – CNMRMC și CRSPB

h.

Monitorizarea și inspecția sistemului de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală – CNMRMC

i.

Supravegherea stării de sănătate a populației în raport cu calitatea habitatului uman; identificarea deficiențelor privind sistemul de gestionare a deșeurilor menajere și propunerea de soluții pentru îmbunătățirea acestuia– CNMRMC

j.

Evaluarea populației expuse la zgomotul urban, supravegherea stării de sănătate a populației cu expunere la zgomot – CNMRMC

k.

Alcătuirea unui registru național al stațiunilor balneare în funcțiune, monitorizarea compoziției apelor minerale și a nămolurilor pentru cure balneare de pe teritoriul țării - CNMRMC și CRSPM;

l.

Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor - CNMRMC și CRSPM;

m.

Screening-ul biologic al populației în expunerea la plumb - CNMRMC și CRSP București, Cluj, Iași, Timișoara, Târgu-Mureș.

2.

Coordonarea metodologică, monitorizarea, colectarea datelor și analiza acestora, evaluarea și raportarea implementării metodologiilor de supraveghere și monitorizare pe domenii specifice

3.

Elaborarea rapoartelor și sintezelor naționale, inclusiv de studii necesare fundamentării știintifice a problematicii pe domenii specifice, în funcție de prioritățile stabilite la nivelul Ministerului Sănatatii

4.

Identificarea de noi factori de risc din mediu și propunerea de măsuri preventive prin studii

și cercetări

5.

Educație continuă, instruirea și formarea profesională în domeniul sănătății în relație cu mediul

6.

Valorificarea și diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituției

7.

Activități de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relație cu determinanții de mediu

8.

Prestații și servicii de sănătate publică din domeniul sănătății în relație cu mediul

9.

Instruirea și formarea personalului direcțiilor de sănătate publică pentru aplicarea unitară a metodologiilor naționale

10.

Implementarea

metodologiilor

de

monitorizare

pe

domenii

specifice

și

controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate

11.

Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate și armonizarea acestora cu legislația europeană din domeniu

12.

Asigurarea calității: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare

13.

Asigurarea raportării către instituții naționale și internaționale de date referitoare la factorii de risc din mediu

14.

Activități planificate în cadrul Platformei Europene Comune de Supraveghere a Produselor Cosmetice (PEMSAC) și desfășurarea a două campanii naționale de supraveghere a produselor cosmetice care prezintă riscuri pentru sănătate - CNMRMC și CRSP

Obiectivul 2.

Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiațiilor ionizante

1.

Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sănătății în relație cu radiațiile ionizante pentru implementarea legislației în vigoare și pentru realizarea sintezelor naționale privind:

a.

Supravegherea radioactivității apei potabile și alimentului – CNMRCM și CRSP

b.

Supravegherea expunerii profesionale la radiații ionizante – CNMRCM și CRSPB

c.

Supravegherea stării de sănătate a populației din jurul obiectivelor nucleare –

CNMRCM și CRSPB

d.

Protecția radiologică a pacientului în utilizarea medicală a radiațiilor - CNMRCM și CRSP

e.

Protejarea stării de sănătate a populației împotriva expunerii la radiații ionizante din surse naturale - CNMRCM și CRSPI

2.

Coordonarea

metodologică,

monitorizarea,

evaluarea

și

raportarea

implementării metodologiilor de supraveghere și monitorizare în domeniul radiațiilor ionizante

3.

Elaborarea rapoartelor și sintezelor naționale, inclusiv de studii necesare fundamentării știintifice a problematicii din domeniul radiațiilor ionizante, în funcție de prioritățile stabilite la nivelul Ministerului Sănătății

4.

Identificarea de noi factori de risc din domeniul radiațiilor ionizante și propunerea de măsuri preventive prin studii și cercetări

5.

Educație continua, instruirea și formarea profesionala in domeniul radiațiilor ionizante

6.

Valorificarea și diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituției

7.

Activități de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relație cu determinanții de mediu

8.

Prestații și servicii de sănătate publică din domeniul radiațiilor ionizante

9.

Instruirea și formarea personalului autorităților de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naționale

10.

Implementarea metodologiilor de monitorizare domeniul radiațiilor ionizante și controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate

11.

Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate și armonizarea acestora cu legislația europeană din domeniu

12.

Asigurarea calității: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare

13.

Asigurarea raportării către instituții naționale și internaționale de date referitoare la factorii de risc din domeniul radiațiilor ionizante

14.

Supravegherea fotodozimetrică a personalului expus la radiații ionizante din domeniul medical.

Obiectivul 3.

Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari

1.

Elaborarea metodologiilor de supraveghere la nivel național a sănătății în relație cu alimentul pentru implementarea legislației în vigoare și pentru realizarea sintezelor naționale privind:

a.

Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele – CNMRCM

b.

Monitorizarea nivelului de iod din sarea iodată pentru consum uman – CNMRCM

c.

Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecții alimentare din România – CNMRCM și CRSPB

d.

Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor prin reducerea consumului de sare din produsele alimentare – CNMRCM

e.

Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari – CNMRCM și CRSPB

f.

Evaluarea stării de nutriție și a alimentației populației - CNMRCM si CRSPC

g.

Monitorizarea calitatii alimentelor cu destinație nutrițională specială, inclusiv a reziduurilor de pesticide – CNMRCM si CRSP

h.

Evaluarea alimentelor noi sau a ingredientelor noi – CNMRCM si CRSPC

i.

Monitorizarea alimentelor tratate cu radiații – CNMRCM si CRSPI

j.

Monitorizarea calității suplimentelor alimentare – CNMRCM si CRSPT

k.

Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate – CNMRCM si CRSPM

2.

Coordonarea

metodologică,

monitorizarea,

evaluarea

și

raportarea

implementării metodologiilor de supraveghere și monitorizare în domeniul alimentației și nutriției;

3.

Elaborarea rapoartelor și sintezelor naționale, inclusiv de studii necesare fundamentării stiintifice a problematicii din domeniul alimentației și nutriției, în funcție de prioritățile stabilite la nivelul Ministerului Sănătății;

4.

Identificarea de noi factori de risc din domeniul alimentului și nutriției și propunerea de măsuri preventive prin studii și cercetări

5.

Educație continuă, instruirea și formarea profesională in domeniul alimentației și nutriției

6.

Valorificarea și diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituției

7.

Prestații și servicii de sănătate publică din domeniul alimentației și nutriției;

8.

Activitati de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relație cu determinanții alimentari

9.

Instruirea

și

formarea

personalului

direcțiilor

de

sănătate

publică din

teritoriul

de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naționale;

10.

Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul alimentului și nutritiei și controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate;

11.

Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul alimentului și nutriției și armonizarea acestora cu legislația europeană din domeniu;

12.

Asigurarea calității: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare;

13.

Asigurarea raportării către instituții naționale și internaționale de date referitoare la factorii de risc din domeniul alimentului și nutriției.

Obiectivul 4.

Evaluarea și supravegherea stării de sănătate a copiilor și tinerilor din colectivități în relație cu factorii din mediul de viață și activitate

1.

Supravegherea dezvoltării fizice și a stării de sănătate a copiilor și tinerilor din colectivități pentru implementarea legislației în vigoare și pentru realizarea sintezelor naționale prin:

a.

Monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor și adolescenților pentru depistarea tulburărilor de creștere și al tulburărilor de nutriție, a supraponderalității și obezității - CNEPSS

b.

Monitorizarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor prin examene de bilant și dispensarizare - CNEPSS

c.

Evaluarea capacității de adaptare a elevilor la activitatea școlară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare – CNEPSS și CRSP;

d.

Monitorizarea profilului de risc psiho-social în comunitățile școlare din România - CNEPSS și CRSPC;

e.

Identificarea, cuantificarea și monitorizarea riscului specific pentru sănătate generat de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar etc.) - CNEPSS și CRSP;

2.

Coordonarea

metodologică,

monitorizarea,

evaluarea

și

raportarea

implementării metodologiilor de supraveghere și monitorizare în domeniul sănătății copiilor și tinerilor.

3.

Elaborarea rapoartelor și sintezelor naționale, inclusiv de studii necesare fundamentării știintifice a problematicii din domeniul igienei școlare și medicinei școlare, în funcție de prioritățile stabilite la nivelul Ministerului Sănătății

4.

Identificarea de noi factori de risc din domeniul igienei școlare și medicinei școlare și propunerea de măsuri preventive prin studii și cercetări.

5.

Educație continuă, instruirea și formarea profesională în domeniul igienei școlare și medicinei școlare.

6.

Valorificarea și diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituției.

7.

Activitati de informare, educare, comunicare privind sănătatea copiilor și tinerilor.

8.

Prestații și servicii de sănătate publică din domeniul igienei școlare și medicinei școlare.

9.

Instruirea și formarea personalului direcțiilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate în domeniul igienei școlare și medicinei scolare, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naționale.

10.

Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul igienei școlare și medicinei

școlare și controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate.

11.

Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul igienei școlare și medicinei școlare de responsabilitate și armonizarea acestora cu legislația europeană din domeniu.

Obiectivul 5.

Activități de protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaționali

1.

Elaborarea

metodologiilor

de

supraveghere a

sănătății

în

relatie

cu

factorii

de

risc ocupaționali pentru implementarea legislației în vigoare și pentru realizarea sintezelor naționale privind:

a.

Monitorizarea incidenței bolilor profesionale și a absenteismului medical prin boala profesională prin: primirea informațiilor, interpretarea, transmiterea de date referitoare la bolile profesionale la nivel național

b.

Supravegherea expunerii la azbest și monitorizarea măsurilor pentru protejarea sănătății față de acest risc

c.

Supravegherea expunerii la factori nocivi profesionali și monitorizarea măsurilor pentru protejarea sănătății față de acest risc

2.

Coordonarea

metodologică,

monitorizarea,

evaluarea

și

raportarea

implementării metodologiilor de supraveghere și monitorizare a sănătății în relație cu factorii de risc ocupaționali

3.

Elaborarea rapoartelor și sintezelor nationale, inclusiv de studii necesare fundamentării știintifice a problematicii din domeniul sănătății ocupaționale, în funcție de prioritățile stabilite la nivelul Ministerului Sănătății

4.

Identificarea de noi factori de risc din domeniul sănătății ocupaționale și propunerea de măsuri preventive prin studii și cercetări

5.

Educație continuă, instruirea și formarea profesională în domeniul sănătății ocupaționale

6.

Valorificarea și diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituției

7.

Prestații și servicii de sănătate publică din domeniul sănătății ocupaționale

8.

Activități de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relația cu determinanții de mediu de muncă

9.

Instruirea

și

formarea

personalului

direcțiilor

de

sănătate

publică

din

teritoriul

de responsabilitate în domeniul sănătății ocupaționale, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naționale

10.

Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul sănătății ocupaționale și controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate

11.

Elaborarea

de

proiecte

de

acte

normative

în

domeniul

sanatatii

ocupationale

de responsabilitate și armonizarea acestora cu legislația europeană de sănătate și securitate în muncă

12.

Asigurarea calității: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare

13.

Elaborarea registrului național al laboratoarelor abilitate de toxicologie

14.

Asigurarea raportării naționale și internaționale de date referitoare la sănătatea ocupațională.

15.

Participarea la activitățile din cadrul proiectelor Ministerului Sănătății derulate cu parteneri naționali și internaționali în domeniul sănătății ocupaționale

Obiectivul 6.

Monitorizarea stării de sănătate a populatiei

1.

Elaborarea metodologiilor privind evaluarea stării de sănătate a comunității în relație cu factorii de risc din mediul de viață și muncă privind:

a.

Evaluarea stării de sănătate a comunității în relație cu factorii de risc - CNEPSS și CRSP

b.

Inegalități în starea de sănătate a populației - CNEPSS și CRSPS

2.

Elaborarea rapoartelor și sintezelor nationale, inclusiv de studii necesare fundamentării

știintifice privind starea de sănătate în relație cu factorii determinanți

3.

Implementarea componentei de sănătate publică a registrelor regionale de cancer

4.

Identificarea de noi factori de risc și relatia acestora cu starea de sănătate și propunerea de măsuri preventive prin studii și cercetări

6.

Educație continuă, instruirea și formarea profesională în domeniul sănătății publice și promovarea sănătății

7.

Valorificarea și diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituției

8.

Activități de Informare, educare, comunicare privind sănătatea în relația cu determinantii de mediu

9.

Prestații și servicii de sănătate publică

10.

Instruirea și

formarea

personalului

direcțiilor de sănătate

publică din teritoriul de responsabilitate în domeniul sănătății publice și promovarea sănătății

11.

Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul sănătății publice și promovarea sănătății

Obiectivul 7.

Managementul Programului național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă

Obiectiv: asigurarea unei coordonări tehnice a programului național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă la nivel național, regional și local

Activități:

1.

Răspunde de asigurarea, urmărirea, evidențierea și controlul fondurilor alocate pentru derularea eficientă a activităților din cadrul programului național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă, precum și de monitorizarea, controlul și analiza indicatorilor fizici și de eficiență;

2.

Acordă asistență tehnică în vederea bunei desfășurări a programului

3.

Întocmește rapoarte trimestriale și anuale privind modul de derulare a programului național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă și propune conducerii Ministerului Sănătății măsuri de îmbunătățire a acestora, pe baza rapoartelor primite de la coordonatorii din cadrul instituțiilor implicate în desfășurarea programului

4.

Coordonarea metodologică a activităților de supraveghere și monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate din toate unitățile implicate, urmărirea elaborarii de sinteze și rapoarte naționale, în conformitate cu actele normative în vigoare, precum și în alte domenii prioritare

5.

Propune conducerii Ministerului Sănătății activități sau programe noi, în funcție de prioritățile de sănătate publică identificate la nivel național, regional sau local, pe baza propunerilor transmise de la coordonatorii de program, sau care rezultă din angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene sau Organizației Mondiale a Sănătății

6.

Organizează

cursuri

de

instruire

pentru

personalul

din

domeniul

sănătății

publice, monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă în funcție de problemele identificate ca priorități.

B.

Activitati derulate la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică județene și a municipiului București

viață

Obiectivul 1.

Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de

1.

Supravegherea calității apei potabile (monitorizare, analize de laborator)

2.

Supravegherea calității apei de îmbăiere (monitorizare, analize de laborator)

3.

Monitorizarea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generată de apa de fântână

4.

Monitorizarea stării de sănătate a populației în expunerea la poluanții atmosferici iritanți și cancerigeni

5.

Monitorizarea riscului asupra mediului și sănătății în expunerea la soluri și subsoluri poluate chimic și microbiologic

6.

Monitorizarea ingredientelor, contaminanților chimici și microbiologici din produsele cosmetice, inclusiv colectarea datelor de caz din spitale, dispensare, clinici și cabinete dermatologice; verificarea produselor cosmetice ca urmare a notificărilor prin sistemul rapid de alertă european (RAPEX) ca urmare a sesizărilor și reactiilor adverse; participări la activitățile Platformei Europene Comune de Supraveghere a Produselor Cosmetice (PEMSAC); participări la campaniile naționale de supraveghere a produselor cosmetice care prezintă riscuri pentru sănătate

7.

Monitorizarea intoxicațiilor neprofesionale cu pesticide

8.

Monitorizarea și controlul gestionării deșeurilor rezultate din activitatea medicală

9.

Supravegherea stării de sănătate a populației în raport cu calitatea habitatului uman; identificarea deficiențelor sistemului de gestionare a deșeurilor menajere

10.

Evaluarea populației expuse la zgomotul urban, supravegherea stării de sănătate a populației în expunerea la zgomot

11.

Completarea registrului național al stațiunilor balneare în funcțiune, monitorizarea compoziției apelor minerale și a nămolurilor pentru cure balneare de pe teritoriul țării

12.

Monitorizarea poluării cu metale toxice a terenurilor de joacă a copiilor din reședințele de județ din țară

13.

Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor

14.

Prestații și servicii de sănătate publică în domeniul sănatatii în relatie cu mediul

15.

Asigurarea și controlul calității în laboratoarele de analiză

Obiectivul 2.

Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiațiilor ionizante (derulat prin Laboratoarele de Igiena Radiațiilor Ionizante)

1.

Supravegherea radioactivității apei potabile și alimentului

2.

Supravegherea expunerii profesionale la radiații ionizante

3.

Supravegherea stării de sănătate a populației din jurul obiectivelor nucleare

4.

Protecția radiologică a pacientului în utilizarea medicală a radiațiilor

5.

Protejarea stării de sănătate a populației împotriva expunerii la radiații ionizante din surse naturale

6.

Asigurarea calității: autorizare și acreditare

Obiectivul 3.

Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari.

1.

Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele.

2.

Evaluarea concentrației de iod din sarea iodată pentru consumatorii umani.

3.

Evaluarea rolul alimentelor în toxiinfecțiile alimentare

4.

Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor prin reducerea consumului de sare din produsele alimentare

5.

Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari, inclusiv coloranți

6.

Evaluarea alimentației și a stării de nutriție a populației și identificarea factorilor de risc alimentari cu impact asupra stării de nutriție

7.

Monitorizarea alimentelor cu destinație nutriționala specială, inclusiv a reziduurilor cu pesticide.

8.

Evaluarea alimentelor noi sau a ingedientelor noi

9.

Monitorizarea și inspecția alimentelor tratate cu radiații

10.

Monitorizarea calității suplimentelor alimentare

11.

Monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate.

Obiectivul 4.

Evaluarea și supravegherea stării de sănătate a copiilor și tinerilor din colectivități în relație cu factorii din mediul de viață și activitate

1.

Evaluarea dezvoltării fizice a copiilor și adolescentilor pentru depistarea tulburărilor de creștere și a tulburărilor de nutriție, a supraponderalității și obezității în colaborare cu cabinetele medicale școlare și studentești

2.

Monitorizarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor prin examene de bilant și dispensarizare

3.

Evaluarea capacității de adaptare a elevilor la activitatea școlară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare

4.

Monitorizarea profilului de risc psiho-social la comunităților școlare

5.

Evaluarea riscului pentru sănătate generat de comportamentele nesanogene (comportamentul alimentar, consum de tutun, alcool, droguri majore, sedentarism, agresivitate, sexual);

6.

Instruire și formare profesională a personalului medical și educativ din unitățile de învățământ.

Obiectivul 5.

Activități de protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaționali

1.

Monitorizarea incidenței bolilor profesionale și a absenteismului medical prin boala profesională inclusiv prin:

-

evaluarea riscului asupra sănătății în expunerea la factori nocivi profesionali în vederea prevenirii îmbolnăvirilor profesionale și a bolilor legate de profesiune;

-

stabilirea caracterului profesional a cazurilor de boală în vederea declarării bolilor profesionale în conformitate cu legislația de sănătate și securitate în muncă

2.

Supravegherea expunerii la azbest și monitorizarea masurilor pentru protejarea sănătății față de acest risc

3.

Supravegherea expunerii la factori nocivi profesionali și monitorizarea masurilor pentru protejarea sănătății față de acest risc

4.

Acțiuni de evaluare, promovare a sănătății la locul de muncă (comunicarea riscului profesional, informare asupra riscului profesional)

5.

Implementarea legislației de sănătate în muncă la nivel teritorial.

6.

Alte acțiuni destinate rezolvării priorităților locale.

Obiectivul 6.

Monitorizarea stării de sănătate a populatiei

1.

Monitorizarea stării de sănătate a comunității în relație cu factorii de risc din mediul de viata și munca

2.

Participare la implementarea componentei de sănătate publică a registrelor regionale de cancer

3.

Educație continuă, instruirea și formarea profesională în domeniul sănătății publice

4.

Prestații și servicii de sănătate publică

5.

Implementarea legislației în domeniul sănătății

6.

Alte acțiuni destinate rezolvării priorităților locale.

Indicatori de evaluare

1)

Indicatori fizici

a)

Număr de acțiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate : 500

b)

Număr de acțiuni specifice de evaluare a efectelor radiatiilor ionizante pentru starea de sănătate : 200

c)

Număr de acțiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate : 500

d)

Număr de acțiuni specifice de evaluare a starii de sanatate a copiilor și adolescentilor din colectivitati: 200

e)

Număr de acțiuni specifice de evaluare a starii de sanatate a expusilor profesional : 200

f)

Număr de acțiuni specifice de monitorizare a starii de sanatate a populatiei : 150

g)

Număr de acțiuni specifice de management al Programului național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă : 100

2)

Indicatori de eficiență

a)

Cost mediu/actiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate : 280 lei

b)

Cost /actiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor radiatiilor ionizante pentru starea de sănătate: 240 lei

c)

Cost /actiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate : 340 lei

d)

Cost mediu/acțiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra starii de sănătate a copiilor și adolescentilor : 170 lei

e)

Cost mediu/acțiune per an pentru actiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra starii de sănătate a expusilor professional : 175 lei

f)

Cost mediu/acțiune per an pentru actiuni specifice de monitorizarea starii de sanatate a populatiei : 300 lei

g)

Cost mediu/acțiune per an pentru actiuni specifice de

management al Programului național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă : 280 lei

Unități care derulează programul

1)

Institutul Național de Sănătate Publică

2)

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București

Natura cheltuielilor:

a)

Furnituri de birou (papetarie, consumabile: cartușe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc), materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional (servicii tipografie pentru editare și tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri și buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale), alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare (contracte masurători, achiziționare date meteorologice, achiziționare de date statistice, service echipamente laborator; reparații aparatură, servicii de întreținere și exploatare dotări pentru comunicare-informare); achiziționare piese de schimb;

b)

materiale sanitare (alcool medicinal, vată, tifon, mănuși chirurgicale, etc), reactivi (radiații, microbiologie, chimie alimentară etc), dezinfectanți speciali (laboratoare de apă, radiații,

microbiologie,

chimie

etc),

halate

și

echipamente

de

protectie

speciale, echipamente și dotări cu mică valoare de tehnică informatică (unități centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc), softuri speciale statistica, elaborare și editare chestionare; materiale laborator (truse, ustensile, coloane analiza, vacutainere, sticlarie, accesorii consumabile pentru laborator etc); dotări cu mică valoare pentru aparatura de laborator; acreditare, auditare, metrologizare, autorizare; consultanta pentru punere in functiune aparatura; achizitionare de carti, publicatii și materiale documentare; pregatire profesionala și formare personal (organizare instruiri metodologice și cursuri de scurtă durată); deplasari in tara; transport; carburanti, lubrifianti, protectia muncii, alte cheltuieli cu bunuri și servicii.

III.

PROGRAMELE

NAȚIONALE

DE

SĂNĂTATE

PRIVIND

BOLILE NETRANSMISIBILE

1.

Programul național de boli cardiovasculare

Coordonare metodologică:

a)

Comisia de cardiologie a Ministerului Sănătății

b)

Comisia de chirurgie cardiacă a Ministerului Sănătății

c)

Comisia de chirurgie vasculară a Ministerului Sănătății Coordonare tehnică:

a)

Spitalul Universitar de Urgență București;

b)

Societatea Națională de Cardiologie

Obiective:

1)

Tratamentul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare prin:

a)

proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale;

b)

proceduri de electrofiziologie a aritmiilor;

c)

implantare de stimulatoare cardiace în bradiaritmii;

d)

implantare de defibrilatoare interne în aritmii severe, rezistente la tratament convențional;

e)

implantare de dispozitive de resincronizare cardiacă în insuficiența cardiacă severă;

f)

proceduri de chirurgie cardiacă și vasculară;

2)

Intervenție coronariană percutană în infarctul miocardic acut.

3)

Realizarea, implementarea și managementul Registrului național de boli cardiovasculare.

Structura:

1.1.

Subprogramul de tratament al pacienților cu afecțiuni cardiovasculare

prin:

a)

proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale;

b)

proceduri de electrofiziologie a aritmiilor;

c)

implantare de stimulatoare cardiace a bradiaritmiilor;

d)

implantare

de

defibrilatoare

interne

a

aritmiilor

severe,

rezistente

la

tratament convențional;

e)

resincronizare cardiacă în insuficiența cardiacă severă;

f)

proceduri de chirurgie cardiacă și vasculară.

Activitățile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează subprogramul 1.1 sunt prevăzute în Secțiunea B a prezentelor norme.

1.2.

Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut

Activitățile, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează subprogramul 1.2 sunt prevăzute în Secțiunea B a prezentelor norme.

2.

Programul național de oncologie

Coordonare metodologică:

Comisia de oncologie a Ministerului Sănătății

Coordonare tehnică:

a)

Institutul Oncologic”Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București

b)

Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca

c)

Institutul Național de Sănătate Publică - Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile, pentru realizarea obiectivului prevăzut la pct. 1

Obiective:

1)

Profilaxia cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV a populației feminine eligibile;

2)

Reducerea incidenței formelor invazive de cancer de col uterin și a mortalității datorate acestora prin screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin;

3)

Tratamentul bolnavilor cu afecțiuni oncologice;

4)

Monitorizarea activă a terapiilor specifice oncologice;

5)

Realizarea, implementarea și managementul Registrului național de cancer.

Structura:

2.1.

Subprogramul de profilaxie a cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV

Activități:

1)

Institutul Național de Sănătate Publică prin CNSCBT monitorizează și raportează Direcției de sănătate publică și control în sănătate publică modul de realizare a vaccinării HPV la nivel național;

2)

vaccinarea HPV a populației feminine eligibile, conform metodologiei aprobate, realizată prin cabinetele medicale din unitățile de învățământ, preuniversitar și universitar, cabinete de ginecologie și planificare familială.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

-

număr doze vaccin HPV administrate: 175.500

2)

Indicatori de eficiență:

-

cost mediu/persoană de sex feminin vaccinată: 838,14 lei;

-

cost mediu/doză vaccin: 279,38 lei.

Unități care derulează subprogramul:

a)

Institutul Național de de Sănătate Publică prin structurile de specialitate de la nivel național și regional;

b)

direcții de sănătate publică județene și a municipiului București;

c)

cabinete medicale din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și universitar, cabinetele medicilor de familie, cabinete de ginecologie și planificare familială.

2.2.

Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin

se derulează conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea și raportarea activităților specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 881/706 din 9 iulie 2009.

2.3.

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice

Activitățile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează subprogramul sunt prevăzute în

Secțiunea

B a prezentelor norme.

2.4.

Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice

Activitățile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează subprogramul sunt prevăzute în

Secțiunea

B a prezentelor norme.

3.

Programul național de sănătate mintală

Coordonare metodologică:

Comisia de psihiatrie și psihiatrie pediatrică a Ministerului Sănătății

Coordonarea tehnică:

Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog București

Obiective:

1)

Asigurarea accesibilității, continuității și calității serviciilor pentru persoanele cu probleme severe de sănătate mintală;

2)

Asigurarea accesibilității, continuității și calității serviciilor pentru persoanele cu tulburări legate de consumul de substanțe psihoactive;

3)

Prevenirea consumului de droguri și asigurarea tratamentului specific la persoanele cu toxicodependență;

4)

Realizarea, implementarea și managementul Registrului național de psihiatrie.

Structura:

3.1.

Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică și psihosocială

Activități:

1)

Dezvoltarea activităților de reabilitare psihosocială a pacienților din serviciile de sănătate mintală;

2)

Formarea profesioniștilor în tratamentul tulburărilor de dezvoltare (autism și ADHD);

3)

Realizarea Registrului național de psihiatrie.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr de pacienți incluși în programe intraspitalicești de reabilitare psihosocială: 1.776;

b)

număr de profesioniști instruiți în tratamentul psihosocial al autismului, și ADHD-ului: 50;

c)

număr

cursuri

de

formare

în

tratamentul

psihosocial

în

autism

și

tratamentul comportamental în ADHD: 2.

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/pacient inclus în programele de reabilitare psihosocială: 1.680 lei;

b)

cost mediu/profesionist format: 300 lei;

c)

cost mediu/curs de formare: 7.500 lei.

3)

indicatori de rezultat:

a)

număr crescut de pacienți incluși în programele intraspitalicești de reabilitare psihosocială (comparativ cu anul precedent creștere cu 10%).

Unități care derulează subprogramul:

a)

unități sanitare de specialitate psihiatrie;

b)

unități sanitare care au în structura organizatorică secții/compartimente de psihiatrie

și/sau centre de sănătate mintală/laboratoare de sănătate mintală.

3.2.

Subprogramul de prevenire și tratament ale toxicodependențelor

Activități:

1)

Asigurarea tratamentului de substituție cu agoniști de opiacee (metadonă) pentru persoane cu toxicodependență

2)

Testarea metaboliților stupefiantelor, în toate unitățile medicale de profil, adulți și copii;

3)

Tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependență.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr de pacienți în tratament substitutiv cu metadonă: 5.000;

b)

număr de persoane testate pentru depistarea prezenței drogurilor în urină: 6.000;

c)

număr de pacienți tratați în postcură: 4.000.

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/pacient aflat în tratament de substituție cu metadonă: 120 lei;

b)

cost mediu/persoană testată pentru depistarea drogurilor în urină: 20 lei;

c)

cost mediu/pacient în postcură: 320 lei.

3)

indicatori de rezultat:

a)

creșterea ratei consumatorilor de droguri reintegrați social;

b)

scăderea ratei recăderilor cu 5% la pacienții tratați pentru tulburări legate de consumul de droguri (comparativ cu anul trecut).

Unități care derulează subprogramul:

a)

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iași;

b)

Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel Timiș;

c)

Spitalul de Psihiatrie "Domnița Bălașa" Ilfov;

d)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;

e)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca - Secția toxicomanie copii;

f)

Spitalul Clinic de Urgență București - Secția ATI II toxicologie;

g)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" București - Secția toxicologie;

h)

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" București;

i)

Spitalul de Psihiatrie "Dr. Constantin Gorgos" Titan București;

j)

Centrul de evaluare și tratament al toxicodependenților tineri "Sfântul Stelian".

4.

Programul național de diabet zaharat

Coordonare metodologică:

Comisia de diabet a Ministerului Sănătății

Coordonare tehnică:

Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" București

Obiective:

1)

Prevenția secundară a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complicațiilor acestuia [inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];

2)

Tratamentul medicamentos al pacienților cu diabet zaharat;

3)

Automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratați;

4)

Realizarea, implementarea și managementul Registrului național de diabet zaharat.

Activități:

1)

Evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c) - activitatea se derulează prin furnizorii de servicii medicale paraclinice aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

2)

Asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat tip 1, tip 2: insulină și antidiabetice orale;

3)

Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulină și materiale consumabile) pentru cazurile stabilite de comisia de specialitate a Ministerului Sănătății;

4)

Asigurarea prin farmaciile cu circuit deschis a testelor de automonitorizare pentru pacienții tratați cu insulină;

5)

Realizarea, implementarea și managementul Registrului național de diabet zaharat.

Criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează activitățile 1), 2) și 4) sunt prevăzute în Secțiunea B a prezentelor norme.

Indicatori de evaluare*:

1)

indicatori fizici:

a)

număr pompe de insulină și seturi de consumabile aferente acestora achiziționate de Ministerul Sănătății în anul 2010: 50;

b)

număr seturi de consumabile pentru pompele de insulină achiziționate de Ministerul Sănătății: 330;

c)

număr bolnavi tratați prin perfuzie subcutanată continuă cu insulină (prin pompele de insulină achiziționate de Ministerul Sănătății): 380.

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/pompă de insulină (pompă+consumabile/12 luni): 8.000 lei;

b)

cost mediu/seturi consumabile pentru pompa de insulină/persoană/an: 9.400 lei.

3)

indicatori de rezultat:

a)

scăderea numărului de bolnavi cu complicații determinate de diabet zaharat;

*) indicatorii de evaluare sunt specifici pentru activitatea 3). Unități care derulează programul*:

a)

Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu"

București;

b)

centre și unități sanitare cu secții/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate și evaluate în condițiile legii;

c)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

*) unitățile prevăzute la lit. a) – c) derulează activitatea 3).

5.

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

Coordonare tehnică:

Agenția Națională de Transplant

Obiective:

1)

Creșterea numărului de donatori vii, donatori aflați în moarte cerebrală, precum și de donatori fără activitate cardiacă;

2)

Coordonarea activităților de transplant;

3)

Asigurarea testării imunologice și virusologice a potențialilor donatori, precum și a receptorilor;

4)

Asigurarea supleerii fiziologice a organelor aflate în insuficiență cronică ireversibilă și/sau înlocuirea țesuturilor nefuncționale prin transplant de organe, țesuturi și/sau celule;

5)

Evaluarea periodică a pacienților transplantați;

6)

Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienților cu transplant;

7)

Crearea și gestionarea unei baze de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care și-au dat acceptul pentru a dona celule stem hematopoietice periferice și centrale;

8)

Realizarea, implementarea și managementul Registrului național de transplant.

Structura:

5.1.

Subprogramul de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

Activități:

1)

Realizarea testărilor imunologice și virusologice a potențialilor donatori, inclusiv a donatorilor aflați în moarte cerebrală menținuți în condiții fiziologice, precum și a receptorilor (inclusiv cross-match);

2)

Coordonarea activității de transplant care constă în coordonarea prelevării organelor și/sau țesuturilor și/sau celulelor de la donator, organizarea acțiunilor de instruire a coordonatorilor locali precum și acordarea sprijinului logistic pentru crearea rețelei naționale de coordonare;

3)

Menținerea în condiții fiziologice a donatorilor aflați în moarte cerebrală, inclusiv realizarea testărilor acestora;

4)

Evaluarea periodică a pacienților transplantați;

5)

Realizarea procedurilor de transplant;

6)

Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienților cu transplant;

7)

Realizarea, implementarea și managementul Registrului național de transplant.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr donatori vii testați imunologic și virusologic: 1.963;

b)

număr receptori testați imunologic și virusologic: 642;

c)

număr testări compatibilitate cross-match: 1.133;

d)

număr diagnosticări morți cerebrale și menținere în condiții fiziologice a donatorilor- cadavru (inclusiv testare): 245;

e)

număr acțiuni de coordonare: 900;

f)

număr estimativ de transplanturi ce urmează a fi efectuate, pe tipuri: f 1) transplant hepatic: 50;

f 2) transplant renal: 271;

f 3) transplant de cord: 16;

f 4) transplant celule pancreatice: 2; f 5) transplant medular:

-

autotransplant: 120;

-

allotransplant: 35;

f 6) transplant cord-pulmon: 1;

f 7) transplant os și tendon: 450; f 8) transplant piele: 75;

g)

număr consultații evaluare periodică a pacienților transplantați: g 1) transplant renal: 7.640;

g 2) transplant hepatic: 1.000;

g 3) transplant cord: 240.

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/testare donatori: 1.800 lei;

b)

cost mediu/testare receptori: 1.800 lei;

c)

cost mediu/testare compatibilitate cross-match: 1.080 lei;

d)

cost mediu/menținere în condiții fiziologice a donatorilor în moarte cerebrală și testarea acestora: 13.140 lei;

e)

cost mediu/acțiune coordonare: 1.000 lei;

f)

cost mediu/transplant hepatic: 232.239 lei;

g)

cost mediu/transplant renal: 66.278 lei;

h)

cost mediu/transplant cord: 107.000 lei;

i)

cost mediu/transplant cord - pulmon: 117.572 lei;

j)

cost mediu/transplant celule pancreatice: 83.980 lei;

k)

cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - autolog: 88.500 lei;

l)

cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - allogenic: 162.602 lei;

m)

cost mediu/transplant os-tendon: 4.200 lei;

n)

cost mediu/transplant piele: 4.200 lei;

o)

cost mediu/evaluare periodică a pacienților transplantați:

o

1) transplant renal: 400 lei/pacient transplantat;

o

2) transplant hepatic: 1.288 lei/pacient consultat;

o

3) transplant cord: 1.747/pacient consultat.

3)

indicatori de rezultat:

a)

procent de pacienți recuperați pe tip de transplant: 90%;

Unități care derulează subprogramul:

a)

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mure - Laboratorul clinic de imunologie transplant;

b)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș - Secția clinică de hematologie și transplant celule stem, Clinica ATI, Secția clinică de ortopedie - traumatologie nr. 1, coordonare transplant;

c)

Institutul Clinic Fundeni, București - Centrul de Hematologie și Transplant Medular, Clinica ATI, Laboratorul de diagnostic, biologie moleculară, imunologie HLA și virusologie;

d)

Institutul Clinic de Uronefrologie și Transplant Renal Fundeni, București;

e)

Institutul Clinic de Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni, București - Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic;

f)

Spitalul Clinic de Urgență București - Secția de chirurgie cardiovasculară, Clinica ATI, Secția clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă;

g)

Serviciului de ambulanță București - Ilfov al municipiului București și al județului Ilfov - coordonare transplant;

h)

Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar – Arseni” București - Secția ATI, Secția clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă;

i)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" București - Secția clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă;

j)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie” - Secția clinică de ortopedie și traumatologie;

k)

Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București - Secția Clinică de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă I arși;

l)

Spitalul Clinic Colentina - Secția de ortopedie - traumatologie;

m)

Spitalul Clinic de Ortopedie - Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” București;

n)

Spitalul Clinic Județean de Urgență nr. 1 Cluj-Napoca - Secția ATI;

o)

Spitalul Clinic de Recuperare Cluj - Secția clinică de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă;

p)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara;

q)

Spitalul Clinic Județean de Urgență nr. 1 Timișoara - Centrul Regional de Imunologie și Transplant, Clinica ATI, Centrul de Hemodializă și Transplant Renal, coordonare transplant, Secția clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă - Casa Austria;

r)

Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca - Laboratorul clinic de analize medicale și imunologie, coordonare transplant;

s)

Spitalul Clinic Județean Constanța - Clinica chirurgie, coordonare transplant, Clinica ATI, Secția clinică de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă;

t)

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași - Laboratorul de imunologie și genetică, Clinica ATI, coordonare transplant;

u)

Spitalul Clinic „C.I. Parhon” Iași - Clinica urologie;

v)

Institutul Național de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau” București;

w)

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia - Secția ATI;

x)

Spitalul Județean de Urgență Bistrița - Secția ATI;

y)

Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București - Secția ATI;

``)

Spitalul Clinic Județean de Urgență nr. 1 Craiova - Secția ATI, coordonare transplant;

aa)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov - Secția ATI, coordonare transplant;

bb)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea - Secția ATI, coordonare transplant;

cc)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu - Secția ATI.

Din fondurile alocate Subprogramului de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană se suportă și următoarele:

a)

cheltuieli de deplasare pentru organizarea acțiunilor de coordonare;

b)

cheltuieli de deplasare ale echipelor operatorii;

c)

cheltuieli de transport ale organelor, țesuturilor și celulelor prelevate în vederea efectuării procedurilor de transplant;

d)

cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă, în condițiile legii, pentru coordonarea activității de transplant;

e)

cheltuieli de personal pentru plata orelor suplimentare efectuate, în condițiile legii, de personalul încadrat cu contract individual de muncă în secții de ATI, care participă la activitatea de menținerea în condiții fiziologice a donatorilor aflați în moarte cerebrală;

f)

cheltuieli de personal pentru plata orelor suplimentare efectuate, în condițiile legii, de personalul încadrat cu contract individual de muncă în unitățile sanitare care participă la activitatea realizare a testărilor imunologice și virusologice a potențialilor donatori, inclusiv a donatorilor aflați în moarte cerebrală menținuți în condiții fiziologice, precum și a receptorilor (inclusiv cross-match);

g)

servicii funerare pentru donatorii-cadavru, inclusiv transportul acestora la locul de înmormântare;

h)

mijloace de comunicare;

i)

campanii de promovare a donării.

Activitățile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează obiectivul 6) sunt prevăzute în Secțiunea B la prezentele norme.

5.2.

Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale

Activități:

1)

recoltarea probelor de la donatorul voluntar;

2)

trimiterea

probelor

recoltate

de

la

donatorul

voluntar,

către

un

laborator

de histocompatibilitate acreditat, în vederea confirmării histocompatibilității;

3)

realizarea testărilor de histocompatibilitate pentru donatorii voluntari.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr de donatori voluntari de celule stem hematopoietice periferice și centrale identificați și testați: 1.600

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/ donator voluntar identificat și testat: 1.500 lei;

3)

indicatori de rezultat:

a)

realizarea bazei de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care și-au dat acceptul pentru a dona celule stem, în care să fie prevăzute datele personale, medicale și de histocompatibilitate;

b)

realizarea interconectării Registrului Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice cu organismele similare internaționale.

Unități care derulează subprogramul:

Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice

6.

Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță

Obiective:

a)

Asigurarea investigațiilor diagnostice și a tratamentului chirurgical al unor afecțiuni complexe cu ajutorul dispozitivelor de înaltă performanță;

b)

Tratamentul surdității prin proteze auditive implantabile.

Structura:

6.1.

Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecțiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic

Coordonare metodologică:

Comisia de chirurgie generală a Ministerului Sănătății

Coordonare tehnică:

Institutul Clinic de Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni

Activități:

1)

Depistarea afecțiunilor care pot fi rezolvate cu succes prin chirurgie minim invazivă asistată robotic;

2)

Stabilirea indicației tratamentului chirurgical prin chirurgie minim invazivă asistată robotic, cu respectarea criteriilor de includere;

3)

Efectuarea tratamentului chirurgical al unor afecțiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic;

4)

Supraveghere postoperatorie a pacienților operați.

Criterii de eligibilitate:

1)

Pacienți cu afecțiuni cu indicație de chirurgie minim invazivă;

2)

Afecțiuni pentru care abordarea minim invazivă este unica posibilă;

3)

Abord laparoscopic foarte dificil sau imposibil;

4)

Reintervenție;

5)

Co-morbidități;

6)

Bolnavi cu risc crescut de dezvoltare de complicații post-operatorii.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr de intervenții chirurgicale minim invazive asistate robotic: 150

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/pacient cu intervenție chirurgicală minim invazivă asistată robotic include: a 1) cost materiale și consumabile specifice: 15.750 lei/ intervenție

a 2) cost mediu / service specific: 3.250 lei/ intervenție

3)

indicatori de rezultat:

a)

creșterea numărului de cazuri rezolvate prin procedee chirurgicale de înaltă performanță.

Unități care derulează subprogramul:

a)

Spitalul Clinic de Urgență București;

b)

Institutul Clinic de Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni;

c)

Spitalul Clinic Municipal Cluj Napoca.

6.2.

Subprogramul de radiologie intervențională

Coordonare metodologică:

Comisia de radiologie-imagistică medicală și medicină nucleară a Ministerului Sănătății

Coordonare tehnică:

Spitalul Universitar de Urgență București

Obiective:

1)

Prevenirea

complicațiilor

și

tratamentul

unor

afecțiuni

cu

ajutorul

radiologiei intervenționale;

2)

Tratamentul pacienților cu maladia Parkinson prin implantarea dispozitivelor de stimulare profundă.

Activități:

1)

Terapia afecțiunilor cerebrovasculare;

2)

Tratamentul Gamma-Knife al malformațiilor vasculare cerebrale și al tumorilor vasculare profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică grav postoperator;

3)

Implantarea dispozitivelor de stimulare profundă la bolnavii cu maladie Parkinson;

4)

Terapia afecțiunilor vasculare periferice;

5)

Terapia unor afecțiuni ale coloanei vertebrale;

6)

Terapia unor afecțiuni oncologice;

7)

Terapia hemoragiilor acute sau cronice post-traumatice sau asociate unor afecțiuni sau unor intervenții terapeutice.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr pacienți cu afecțiuni cerebrovasculare tratați: 450;

b)

număr de tratamente Gamma-Knife: 90;

c)

număr de stimulatoare cerebrale: 8;

d)

număr de pompe implantabile: 5;

e)

număr pacienți cu afecțiuni vasculare periferice tratați: 600;

f)

număr pacienți cu afecțiuni ale coloanei vertebrale tratați: 250;

g)

număr pacienți cu afecțiuni oncologice tratați: 250;

h)

număr pacienți cu hemoragii acute sau cronice tratați: 150;

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/pacient cu afecțiuni cerebrovasculare tratat: 8.200 lei

b)

cost mediu/tratament Gamma-Knife: 19.000 lei;

c)

cost mediu/stimulator cerebral: 75.000 lei;

d)

cost mediu/pompă implantabilă: 45.000 lei;

e)

cost mediu/pacient cu afecțiuni vasculare periferice tratat: 3.250 lei;

f)

cost mediu/pacient cu afecțiuni ale coloanei vertebrale tratat: 1.365 lei;

g)

cost mediu/pacient cu afecțiuni oncologice tratat: 1.125 lei;

h)

cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat: 1.350 lei;

3)

indicatori de rezultat:

a)

prevenirea complicațiilor unor afecțiuni cu ajutorul radiologiei intervenționale;

b)

eficiența tratamentului Gamma-Knife de peste 85% la 12 luni;

c)

scăderea morbidității specifice pacienților cu diskinezii cerebrale implantați cu 80%.

Unități care derulează subprogramul:

a)

Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni" București (activitățile: 1, 2, 3, 5)

b)

Spitalul Universitar de Urgență București (activitățile: 1, 3, 4, 5, 6, 7);

c)

Spitalul Clinic de Urgență București (activitățile: 1, 4, 6, 7);

d)

Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" Iași (activitățile: 4, 6, 7);

e)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș (activitățile: 1, 4, 5, 6, 7);

f)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova (activitățile: 1, 4, 5, 6, 7);

g)

Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" (activitatea 1);

h)

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București (activitatea 4).

6.3.

Subprogramul de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)

Coordonare metodologică:

Comisia de otorinolaringologie a Ministerului Sănătății

Coordonare tehnică:

Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă" București

Activitățile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează subprogramul sunt prevăzute în Secțiunea B la prezentele norme.

7.

Programul național de boli endocrine

Coordonare metodologică:

Comisia de endocrinologie a Ministerului Sănătății

Coordonare tehnică:

Institutul Național de Endocrinologie "C.I. Parhon" București

Obiective:

Prevenirea și depistarea precoce a afecțiunilor endocrine cu impact major asupra stării de sănătate a populației în scopul:

a)

scăderii morbidității prin gușa datorată carenței de iod și a complicațiilor sale;

b)

diagnosticării

precoce

a

tumorilor

endocrine

evolutive

și

delimitării

lor

de incidentaloame.

Activități:

1)

Depistarea activă, diagnosticarea, prevenirea complicațiilor patologiei induse de carența iodată (gușa);

2)

Diagnosticarea precoce a tumorilor endocrine evolutive.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr bolnavi cu disfuncție tiroidiană investigați: 8.865

b)

număr bolnavi cu neoplazii endocrine, inclusiv tiroidiene investigați: 5.200

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/investigație pacient cu disfuncție tiroidiană: 95 lei;

b)

cost mediu/pacient cu neoplazie endocrină: 290 lei.

3)

indicatori de rezultat:

a)

creșterea incidenței specifice a hipotiroidismului prin depistare activă: 1%;

b)

creșterea incidenței specifice a proliferărilor maligne endocrine prin depistare activă: 2%.

Unități care derulează programul:

a)

Institutul Naționalde Endocrinologie "C.I. Parhon" București;

b)

Spitalul de Cardiologie Covasna;

c)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;

d)

Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" Iași;

e)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;

f)

Spitalul Clinic Județean Mureș;

g)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov;

h)

Spitalul Județean de Urgență Pitești;

i)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu;

j)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad;

k)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;

l)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;

m)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea;

n)

Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț;

o)

Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea;

p)

Spitalul Județean de Urgență "Sf. Gheorghe";

q)

Spitalul Județean de Urgență "Sf. Ioan cel Nou" Suceava;

r)

Spitalul Județean de Urgență Târgoviște;

s)

Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu;

t)

Spitalul Județean de Urgență Zalău;

u)

Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani;

v)

Spitalul Județean de Urgență Brăila;

w)

Spitalul Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Galați;

x)

Spitalul Județean de Urgență Bacău;

y)

Spitalul Județean de Urgență Baia Mare;

``)

Spitalul Municipal Câmpulung Muscel;

aa)

Spitalul Județean de Urgență Deva;

bb)

Spitalul Județean de Urgență Ploiești;

cc)

Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc.

8.

Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis sever

Obiective:

a)

Diagnosticarea precoce și prevenirea complicațiilor la bolnavii cu unele boli rare;

b)

Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli rare și sepsis sever;

c)

Realizarea, implementarea și managementul Registrului național de boli rare.

Structură:

8.1.

Subprogramul de tratament al bolilor rare

Coordonare metodologică:

Comisia de genetică medicală a Ministerului Sănătății

Intervenții:

1)

Intervenția pentru asigurarea medicamentelor specifice

pentru:

a)

prevenția

și

tratamentul

accidentelor

hemoragice

ale

bolnavilor

cu

hemofilie

și tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie - prin farmaciile cu circuit închis aparținând unităților sanitare care derulează subprogramul;

b)

tratamentul în spital al bolnavilor cu HTAP;

c)

tratamentul bolnavilor cu:

c 1) mucoviscidoză (adulți și copii);

c2)

boli

neurologice

degenerative/inflamatorii

(poliradiculonevrită

primitivă, polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă, scleroză laterală amiotrofică);

c 3) miastenia gravis;

c 4) osteogeneză imperfectă; c 5) boala Fabry;

c 6) boala Pompe; c 7) tirozinemie;

c 8) epidermoliza buloasă.

Activitățile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care realizează intervenția 1) sunt prevăzute în Secțiunea B la prezentele norme.

2)

Intervenția pentru diagnosticul și managementul amiotrofiilor spinale și a distrofiilor musculare de tip Duchenne și Becker, precum și prevenirea transmiterii ereditare a acestora

Coordonare tehnică: Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" București, Secția clinică de neurologie pediatrică

Activități:

a)

Elaborarea unui model pentru fișa medicală a copilului cu amiotrofie spinală și a protocoalelor pentru diagnosticarea, urmărirea și tratamentul pacientului cu amiotrofie spinală;

b)

Diagnosticarea precoce a bolnavilor cu amiotrofie spinală: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG), testare genetică;

c)

Diagnosticarea precoce a bolnavilor cu distrofii musculare de tip Duchenne și Becker: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacă, examen cardiologic, IRM muscular, teste ventilatorii, examen bioptic muscular, testare genetică;

d)

Diagnosticarea

precoce

a

purtătorilor

mutației

genetice

care

determină

distrofia musculară de tip Duchenne și Becker: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacă, examen cardiologic, testare genetică;

e)

Diagnosticarea prenatală precoce la bolnavele cu amiotrofie spinală: amniocenteză, testare genetică la feți;

f)

Diagnosticarea prenatală precoce la purtătorii mutației genetice care determină distrofia musculară de tip Duchenne și Becker: echografie fetală, amniocenteză, cariotip, testare genetică la feții băieți;

g)

Acordarea sfatului genetic cuplurilor care au antecedente cunoscute de amiotrofie spinală, precum și de distrofie musculară de tip Duchenne și Becker;

h)

Efectuarea EMG, EKG, echografiei și diagnosticului molecular genetic pentru amiotrofia spinală și distrofia musculară de tip Duchenne și Becker;

i)

Elaborarea de materiale informative tipărite cu privire la amiotrofiile spinale și distrofinopatiile, publicarea și diseminarea lor (pentru pacienți și medici);

j)

Realizarea Registrului național unic de amiotrofii spinale și distrofinopatii.

Criterii de eligibilitate:

a)

Copii cu vârstă cuprinsă între 0 - 18 ani cu diagnostic de amiotrofie spinală și distrofie musculară de tip Duchenne și Becker sau tulburări neuro-motorii nespecifice;

b)

Membrii familiei bolnavilor diagnosticați clinic și genetic cu de tip Duchenne și Becker, în special cei de sex feminin, dar și descendenții de sex masculin ai acestora;

c)

Gravidele cu risc (status mutant cunoscut pentru gena distrofinei) purtătoare ale unei sarcini cu fetus de sex masculin;.

d)

Femeile care provin din familii cu risc și doresc să aibă copii neafectați (sfat genetic preconcepțional).

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr de copii diagnosticați precoce cu amiotrofie spinală prin test clinic și genetic /an: 30

b)

număr de copii diagnosticați precoce cu distrofii musculare de tip Duchenne și Becker prin test clinic și genetic/ an: 50 ;

c)

numărul rudelor pacienților la care se diagnostichează genetic statusul de

purtător

al mutației genetice/ an: 150;

d)

număr de sarcini cu risc de transmitere a amiotrofiei spinale investigate genetic/ an: 10;

e)

număr de sarcini cu risc de transmitere a distrofiei musculare de tip Duchenne și Becker investigate genetic/ an: 10.

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigații moleculare pentru amiotrofiile spinale (screeningul molecular al mutațiilor comune - aprox. 95% dintre pacienții cu SMA): 600 lei;

b)

cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigații moleculare

pentru amiotrofiile spinale (screeningul molecular al mutațiilor rare sau mutații de novo - aprox. 5% dintre pacienții cu SMA ): 2.000 lei;

c)

cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigații moleculare pentru distrofia musculară de tip Duchenne și Becker (screeningul molecular al mutațiilor majore și teste aprofundate): 1.000 lei;

d)

cost mediu/persoană înrudită cu un bolnav diagnosticată genetic prin teste moleculare pentru distrofia musculară de tip Duchenne și Becker: 500 lei;

e)

cost mediu/diagnostic prenatal pentru amiotrofie spinală (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mama și fetus): 2.000 lei;

f)

cost mediu/diagnostic prenatal pentru distrofia musculară de tip Duchenne și Becker (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mama și fetus): 2.000 lei;

3)

indicatori de rezultat:

a)

creșterea cu 30% a numărului de copii diagnosticați precoce cu amiotrofie spinală;

b)

creșterea cu 30% a numărului de copii diagnosticați precoce cu distrofii musculare de tip Duchenne și Becker;

c)

scăderea cu până la 100% a recurenței bolii în familiile pacienților cu amiotrofie spinală prin consiliere preconcepțională și diagnostic prenatal sistematic al statusului mutant la fetuși;

d)

scăderea cu până la 100% a transmiterii ereditare a bolii în familiile bolnavilor cu distrofie musculară de tip Duchenne și Becker prin consiliere preconcepțională și diagnostic prenatal sistematic al sexului fetal și al statusului mutant la fetușii de sex masculin;

e)

scăderea cu 10% a morbidității la bolnavii diagnosticați precoce cu amiotrofie spinală și distrofie musculară de tip Duchenne și Becker prin aplicarea tratamentelor de susținere;

f)

selectarea, în funcție de tipul mutației genetice, a celor 10% dintre bolnavi care pot beneficia de terapii moderne în cadrul unor trialuri clinice derulate la nivel european, prin proiectul administrarea de modulatori ai transcripției și expresiei genei distrofinei de tipul gentamicinei, PTC124.

Unități prin care se derulează intervenția 2):

a)

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" București, Secția clinică de neurologie pediatrică;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

c)

Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" București;

d)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" București;

e)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "M. S. Curie" București - Secția recuperare copii;

f)

Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secția Clinică de Neuropsihiatrie a Copilului și Adolescentului Cluj;

g)

Spitalul Clinic Județean Mureș - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă;

h)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Louis Țurcanu" Timișoara - Secția clinică de Neuropsihiatrie Infantilă;

i)

Centrul de Patologie Neuromusculară „ Dr. Radu Horia” Vâlcele, Covasna;

j)

Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Maria” Iași – Clinica de neurologie pediatrică.

3)

Intervenția pentru asigurarea produselor dietetice necesare bolnavilor (adulți) cu fenilcetonurie.

Coordonare tehnică: Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București

Activități:

a) Asigurarea produselor dietetice necesare bolnavilor (adulți) cu fenilcetonurie.

Criterii de eligibilitate:

a) bolnavi cu diagnostic cert de fenilcetonurie

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr bolnavi cu fenilcetonurie: 20;

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/bolnav cu fenilcetonurie/an: 17.500 lei.

Unități prin care se derulează:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

b)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – secția clinică de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

4)

Intervenția pentru realizarea Registrului național pentru bolile rare

Activități:

a) Înscrierea bolnavilor cu boli rare în Registrului național pentru bolile rare.

8.2.

Subprogramul de tratament al sepsisului sever

Coordonare metodologică:

Comisia de anestezie și terapie intensivă a Ministerului Sănătății

Coordonare tehnică:

Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara

Activitățile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor și unitățile care derulează subprogramul sunt prevăzute în Secțiunea B la prezentele norme.

9.

Programul național de urgență prespitalicească

Coordonare tehnică:

Comisia de medicină de urgență și dezastre

Obiectiv:

1)

Creșterea accesului populației la servicii medicale de urgență adecvate, indiferent de zona de reședință.

Activități:

1)

Mentenanță dispecerate;

2)

Asigurarea medicamentelor și materialelor sanitare necesare centrelor de permanență.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de dispecerate: 42;

b)

număr de centre de permanență: 200.

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/dispecerat: 8.000 lei;

b)

cost mediu/centru de permanență: 2.370 lei.

3)

indicatori de rezultat:

a)

creșterea accesului populației la servicii de urgență;

Unități care derulează programul:

a)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

b)

servicii de ambulanță județene și a municipiului București;

c)

centre de permanență.

10.

Programul național de monitorizare activă a bolnavilor cu dizabilități de ambulație

Coordonare tehnică:

Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie București

Obiectiv:

1) Realizarea, implementarea și managementul Registrului național al bolnavilor cu dizabilități de ambulație (copii și adulți)

Activități:

1) Crearea unei baze de date de tip CRM (Customer Relationship Management) în care centrele nominalizate vor înregistra fișele de evaluare

Criterii de eligibilitate:

a) persoane cu dizabilități de ambulație evaluate conform scalei internaționale acceptate și validate FAC (Functional Ambulation Categories):

Nr.

Categorie

Caracterizare

0

Nefuncționalitate

Pacientul nu poate merge sau necesită ajutor de la 2 sau mai multe persoane

1

Dependență – nivel 2

Pacientul necesită sprijin ferm și continuu din partea unei persoane

2

Dependență – nivel 1

Pacientul necesită sprijin continuu sau

intermitent din partea unei persoane pentru ajutor cu echilibrul sau coordonarea

3

Dependență – supraveghere

Pacientul necesită coordonarea verbală sau ajutor potențial din partea unei persoane fără

contact fizic

4

Independență – pe teren plan

Pacientul poate merge independent pe teren plan, dar necesită ajutor la scări, pante sau

suprafețe denivelate

5

Independență

Pacientul poate merge independent oriunde

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr de persoane cu dizabilități introduse în registru: 2 milioane

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/ persoană cu dizabilități introdusă în registru: 0,0845 lei

3)

indicatori de rezultat:

a)

reducerea gradului de dizabilitate.

Unități care derulează programul:

a)

Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie București;

b)

Spitalul Clinic de Urgență „ Bagdasar- Arseni”;

c)

Spitalul Județean Craiova;

d)

Spitalul Municipal Filantropia – Craiova;

e)

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara;

f)

Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix;

g)

Spitalul Clinic de Recuperare Cluj;

h)

Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord;

i)

Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol;

j)

Sanatoriul Balnear și de Recuperare Mangalia;

k)

Spitalul de Psihiatrie “Ghe. Preda” Sibiu (secția de recuperare neuropsihomotorie – staționar de zi);

l)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu;

m)

Policlinica Balneară Sovata;

n)

Sanatoriul Balnear Pucioasa;

o)

Spitalul Județean de Urgență Suceava;

p)

Spitalul Județean de Urgernță Covasna;

q)

Spitalul de Recuperare “Sf. Gheorghe” Botoșani;

r)

Spitalul Clinic de Recuperare Iași;

s)

Spitalul Județean Vâlcea - Călimănești;

t)

Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna;

u)

Spitalul de Psihiatrie Cronici - Gura Ocniței;

v)

Centrul Medical Clinic de Evaluare și Recuperare pentru Copii și Tineri “Cristian

Șerban” Buziaș;

w)

Spitalul de Recuperare Borșa;

x)

Sanatoriul Balnear Slănic - Moldova;

y)

Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru copii “Dr. Nicolae Robănescu” București.

IV.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE PROMOVARE A SĂNĂTĂȚII ȘI EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Obiectiv:

Îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin promovarea unui stil de viață sănătos și combaterea principalilor factori de risc.

Structura:

1.

Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea cancerului de col uterin

Coordonare tehnică:

Institutul Național de Sănătate Publică

Activități:

1)

Dezvoltarea campaniei de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin;

2)

Realizarea conceptului creativ pentru spoturile TV și radio;

3)

Creație mesaje publicitare pentru mediul on-line (site-uri web, comunicare directă: newsletter-uri, prezentări, alerte);

4)

Creație și dezvoltare vizuală pentru conferințe de presă și evenimente publice;

5)

Creație grafică pentru materiale tipărite (machete pentru presă, materiale pentru corespondență directă;

6)

Crearea mesajelor pentru materialele media destinate populației generale

7)

Tipărirea materialelor de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin.

8)

Realizarea spoturilor TV/radio;

9)

Crearea mixului media;

10)

Difuzarea spoturilor TV/radio.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

Campanie de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin :1.

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu / campanie de informare, educare, comunicare în domeniul prevenirii cancerului de col uterin: 500.000 lei

3)

indicatori de rezultat:

a)

realizarea

campaniei

de

informare,

educare,

comunicare

în

domeniul

prevenirii cancerului de col uterin

Unități care derulează subprogramul:

a)

Institutul Național de Sănătate Publică;

b)

Institutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" București;

c)

Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuță" Cluj-Napoca;

2.

Subprogramul de promovare a unui stil de viață sănătos

Coordonare tehnică:

Institutul Național de Sănătate Publică prin Centrul național de evaluare și promovarea stării de sănătate

A.

Activități derulate la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică

1.

Coordonarea metodologică, monitorizarea, colectarea și analiza datelor, evaluarea și raportarea

implementării

campaniilor

de

informare,

educare,

comunicare

pentru celebrarea zilelor mondiale/europene și a unor probleme de sănătate specifice -CNEPSS și CRSP

2.

Coordonarea

implementării

metodologiilor

campaniilor

de

informare,

educare, comunicare în teritoriul de responsabilitate CRSP

3.

Realizarea de studii și cercetări de evaluare a cunoștintelor, atitudinilor și practicilor legate de stilul de viață - CNEPSS și CRSP

4.

Dezvoltarea unei baze de informații din domeniul IEC pe domenii specifice și asigurarea suportului tehnic necesar – CNEPSS și CRSP

5.

Editare buletin informativ electronic privind activitățile IEC- CNEPSS și CRSP

6.

Elaborarea raportului anual privind activitățile IEC și capabilitatile rețelei de promovarea sănătății și educatie pentru sănătate - CNEPSS și CRSP

7.

Constituirea bazei de date privind rețeaua națională de parteneri în activitățile IEC din sănătate - CNEPSS

8.

Valorificarea și diseminarea rezultatelor, inclusiv prin publicarea pe pagina web a instituției - CNEPSS și CRSP

9.

Organizare și participare la sesiuni de instruire și perfecționare pe teme de promovare a sănătății –CNEPSS și CRSP

10.

Activități de consultanță în domeniul IEC - CNEPSS și CRSP

11.

Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate și armonizarea acestora cu legislația europeană din domeniu- CNEPSS și CRSP

12.

Participarea la elaborarea de strategii privind sănătatea - CNEPSS și CRSP

13.

Asigurarea raportării către instituții naționale și internaționale de date referitoare la sănătate și determinanții acesteia - CNEPSS

14.

Participarea la proiecte și activități internaționale și naționale din domeniul IEC - CNEPSS și CRSP

15.

Alte activități de IEC, la solicitarea Ministerului Sănătății - CNEPSS și CRSP

B.

Activități derulate la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică judetene și a municipiului București

1.

Implementarea

metodologiilor

campaniilor

de

informare, educare,

comunicare

în teritoriul de responsabilitate

2.

Participarea

la studii si cercetări de evaluare a cunoștintelor, atitudinilor și practicilor legate de stilul de viață

3.

Participarea la dezvoltarea unei baze de informații din domeniul IEC pe domenii specifice și asigurarea suportului tehnic necesar

4.

Participarea la realizarea buletinului informativ electronic privind activitățile IEC

5.

Elaborare raport anual privind activitățile IEC în teritoriul de responabilitate

6.

Constituirea bazei de date județene și regionale privind rețeaua națională de parteneri în activitățile IEC din sănătate

7.

Valorificarea și diseminarea rezultatelor activităților derulate, inclusiv prin publicarea pe pagina web a instituției;

8.

Organizare și participare la sesiuni de instruire și perfecționare

9.

Activități de consultanță în domeniul IEC

10.

Participarea la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate și armonizarea acestora cu legislația europeană din domeniu;

11.

Participarea la elaborarea de strategii privind sănătatea

12.

Participarea la proiecte și activități internaționale și naționale din domeniul IEC

13.

Alte activități de IEC destinate rezolvării priorităților locale

C.

Activități realizate în cadrul proiectului “Creșterea accesului la servicii de prevenție medicală primară pentru cpiii și adolescenții din România” nr. 2008/108643

1)

Realizarea unui ghid de intervenție în comunitate;

2)

Formarea a 100 funcționari publici, 200 medici, 500 alți profesioniști implicați în munca cu copii și adolescenți în domeniul nutriției sănătoase și a activității fizice;

3)

Realizarea unui centru de resurse pe site-ul unității de implementare - Institutul National de Sănătate Publică/ Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu;

4)

Desfășurarea de întîlniri/ mese rotunde la nivel județean cu participarea instituțiilor prefecturii, consiliului județean, inspectoratului școlar, ONG din sfera educațională, în scopul:

a)

aducerii la cunostința actorilor instituționali a informațiilor bazate pe dovezi cu privire la riscurile de boala cronică și comportamente dovedite a se asocia cu starea de sănătate/ prevenirea principalelor boli cronice;

b)

crearii de parteneriate interinstituționale la nivel județean/ local pentru susținerea alimentației sănătoase și activității fizice la copii și adolescenți;

c)

dezvoltării planurilor de acțiune la nivel județean/ local care să susțină o alimentație sănătoasă și activitatea fizică la copii și adolescent;

d)

dezvoltării Planului Național de Acțiune pentru Alimentația Sănătoasă și Activitatea Fizică la Copii și Adolescenți;

5)

Realizarea unui raport de cercetare asupra comportamentelor legate de sănătate la copiii de vârstă școlară;

6)

Realizarea unei campanii de promovare în care vor fi produse logo, motto, 3 videospoturi

și 4 radiospoturi.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici : trimestrial și anual

a)

număr de evenimente/campanii naționale IEC (cu ocazia zilelor mondiale/europene stabilite de OMS și CE): 10

b)

număr de activități de IEC derulate la nivel local în cadrul campaniilor naționale: 420 activități

c)

număr materiale IEC elaborate: 20

2)

indicatori de eficiență (raportare anuală)

a)

cost mediu/ activitate IEC desfășurată la nivel județean: 4.751 lei

b)

cost mediu/materiale campanii IEC: 25.000 lei Raportarea indicatorilor se realizează trimestrial la CNEPSS.

Unități care derulează subprogramul:

a)

Institutul National de Sanatate Publica si Centrele Regionale de SP

b)

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București

Natura cheltuielilor:

Furnituri de birou (papetarie, consumabile: cartuse, toner xerox, toner imprimante, hartie, dosare etc), materiale și prestari de servicii cu caracter functional (servicii tipografie pentru editare și tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri și buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale), alte bunuri și servicii pentru întretinere și functionare (reparatii aparatura, servicii de întreținere și exploatare dotări pentru comunicare-informare); achizitionare piese de schimb, echipamente și dotări cu mică valoare de tehnica informatica (unitati centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR,

scannere, etc), softuri

speciale statistica si

editare imagine, chestionare, deplasare in tara; achizitionare de carti, publicatii și materiale documentare; pregatire profesionala și formare personal (organizare instruiri metodologice și cursuri de scurtă durată), deplasari in tara, transport, carburanti lubrifianti, protectia muncii, alte cheltuieli cu bunuri și servicii (acreditari laboratoare și servicii).

3.

Subprogramul de combatere a consumului de tutun

Coordonare tehnică:

Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta";

Obiectiv general:

1) îmbunătățirea pe termen scurt și mediu a sănătății populației prin scăderea consumului de tutun ca urmare a sprjinirii renunțării la fumat.

Activități:

1)

asigurarea tratamentului medicamentos (vareniclină, bupropion, plasturi cu nicotină);

2)

asigurarea funcționării liniei telefonice gratuite și a site-ului de internet specific (Tel Verde STOP FUMAT, www.stopfumat.eu);

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr total de persoane care au beneficiat de asistență în vederea renunțării la fumat: 25.000;

b)

număr total de persoane care au beneficiat de tratament medicamentos în vederea renunțării la fumat: 23.000;

c)

număr total de persoane care apelează linia telefonică gratuită: 1500;

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/persoană care a beneficiat de asistență în vederea renunțării la fumat: 380 lei/persoană;

Unități care derulează subprogramul:

a)

Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta";

b)

Unități sanitare și cabinete psihologice în care activează medici și psihologi cu pregătire specifică în domeniul terapiei tabagismului.

Natura cheltuielilor:

a)

achiziționarea de medicamente,

b)

cheltuieli salariale pentru personalul ce implementează acest obiectiv;

c)

prestării servicii de tipărire de materiale de informare

d)

cheltuieli materiale necesare implementării activităților

V.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A FEMEII ȘI COPILULUI

Coordonare tehnică:

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București

Obiective:

a)

Creșterea accesului și calității serviciilor specifice de sănătate a reproducerii pentru prevenirea sarcinilor nedorite, morbidității și mortalității materne;

b)

Regionalizarea îngrijirilor perinatale pentru copiii cu greutate mică la naștere sau alte patologii grave în perioada perinatală;

c)

Realizarea screening-ului la naștere a unor afecțiunii cu potențial invalidant și posibilități de prevenție a handicapului;

d)

Ameliorarea stării de nutriție a gravidei și a copilului;

e)

Asigurarea sănătății orale a copiilor

f)

Depistarea precoce și prevenirea secundară a unor complicații la unele boli cronice ale copilului.

1.

Subprogramul pentru ameliorarea stării de nutriție a gravidei și copilului

Coordonare metodologică :

Comisia de obstetrică-ginecologie Comisia de pediatrie și neonatologie

Coordonare tehnică:

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București; Institutul Național de Sănătate Publică

Intervenții pentru ameliorarea stării de nutriție a gravidei și copilului:

1)

promovarea alimentației sănătoase și prevenirea obezității la copil;

2)

profilaxia anemiei feriprive la gravidă;

3)

profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf;

4)

profilaxia malnutriției la copii cu greutate mică la naștere;

5)

profilaxia anemiei feriprive la sugar;

6)

profilaxia rahitismului carențial al copilului.

1.1.

Promovarea alimentației sănătoase și prevenirea obezității la copil

Activități:

1)

Stabilirea metodologiei de screening pentru depistarea copiilor supraponderali și obezi prin folosirea indicatorilor antropometrici standardizați (nomograme);

2)

Instruirea personalului medical în ceea ce privește modalitatea de screening a obezității la copil și monitorizarea copiilor obezi;

3)

Asigurarea instrumentarului necesar pentru depistarea copiilor supraponderali și obezi (efectuarea măsurătorilor antropometrice);

4)

Efectuarea măsurătorilor anropometrice pentru evaluarea stării de sănătate a copiilor în vârstă de 6-7 și 13-14 ani;

5)

Orientarea copiilor supraponderali și obezi spre servicii de specialitate pentru diagnostic complex și tratament;

6)

Monitorizarea copiilor supraponderali și obezi de către medicii de familie și medicii de specialitate;

7)

Editarea unor materiale informative adresate personalului medical.

Unități care derulează intervenția:

a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de personal medical instruit: 1.000/an;

b)

număr de copii la care s-au efectuat măsurători antropometrice: 10.000/an

c)

număr echipamente achiziționate: 10/an

d)

număr materiale informative tipărite: 2.000/an

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/ personal medical instruit: 50 lei/ persoana

b)

cost mediu/copil sceening obezitate: 11 lei/persoană

c)

cost mediu/ echipament achiziționat și etalonat: 2.000 lei/unitate

d)

cost mediu/material tipărit: 10 lei/material

3)

Indicatori de rezultat:

a)

creșterea numărului cu 20% a copiilor monitorizați care au fost depistati cu suprapondere

și obezitate

1.2.

Profilaxia anemiei feriprive la gravidă

Activități:

1)

procurarea și distribuția preparatelor de fier la gravidă, cu prioritate la cele din categoria de risc;

2)

redactarea, tipărirea și distribuirea unui protocol privind profilaxia deficitului de fier la femeia gravidă;

3)

monitorizarea prevalenței anemiei feriprive la gravidă pe eșantion de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București și direcțiile de sănătate publică nominalizate în eșantion. Procurarea de consumabile necesare și revizuirea hemoglobinometrelor.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de gravide beneficiare de administrare profilactică a preparatelor de fier: 30.000/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/gravidă beneficiară de profilaxie cu preparate de fier: 60 lei.

3)

Indicatori de rezultat:

a)

redactarea unui protocol privind administrarea profilactică de fier în timpul sarcinii;

b)

scăderea prevalenței anemiei feriprive la gravidă sub 35%.

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

b)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

c)

cabinete medicale de asistență medicală primară și de specialitate obstetrică-ginecologie.

1.3.

Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf

Activități:

1)

procurarea și distribuția de lapte praf la copiii cu vârstă cuprinsă între 0 - 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf, conform prevederilor legale în vigoare* (inclusiv cheltuieli de depozitare și transport).

* Laptele praf se distribuie în condițiile prevăzute de Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001 și Ordinul ministrului sănătății și familiei și al ministrului administrației și internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de copii beneficiari: 80.000/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/copil beneficiar: 187,5 lei.

3)

Indicatori de rezultat:

a)

scăderea cu 20% a numărului de copii distrofici;

Unități care derulează intervenția:

a)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

b)

cabinete de asistență medicală primară.

1.4.

Profilaxia malnutriției la copii cu greutate mică la naștere

Activități:

1)

procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutriției, precum și a consumabilelor necesare administrării: sonde de alimentație parenterală, truse de perfuzii, seringi și racorduri pentru injectomate;

2)

procurarea de formule de lapte praf - alimente cu destinație medicală specială;

3)

administrarea tratamentului dietetic și medicamentos necesar în timpul spitalizării și în ambulatoriu.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr copii beneficiari: 15.035/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/copil beneficiar: 266 lei.

3)

Indicatori de rezultat:

a)

includerea în program a cel putin 70% din copiii născuți prematur;

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București

b)

spitalele clinice, județene, precum și alte unități care îngrijesc copii prematuri sau cu greutate mică la naștere nominalizate de direcțiile de sănătate publică și a municipiului București;

c)

Spitalul de Recuperare Borșa, Maramureș;

1.5.

Profilaxia anemiei feriprive la sugar

Activități:

1)

redactarea, tipărirea și distribuirea unui protocol privind "Prevenirea și tratamentul carenței de fier la copil";

2)

procurarea și distribuția preparatelor de fier la sugar, cu prioritate la cei din categoria de risc: copii cu greutate mică la naștere, sugari alimentați cu derivate din lapte de vacă, sugari cu deficiențe nutriționale;

3)

efectuarea unei monitorizări pe eșantion a prevalenței anemiei prin deficit de fier la sugar de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București, în colaborarea cu direcțiile de sănătate publică nominalizate în eșantion. Procurarea de consumabile necesare și revizuirea hemoglobinometrelor.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de copii beneficiari de administrare profilactică a preparatelor de fier: 47.220;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu preparate de fier: 36 lei;

3)

Indicatori de rezultat:

a)

suplimentarea cu fier a cel puțin 20% din copii cu greutate mică la naștere;

b)

redactarea, tipărirea și distribuirea unui protocol privind "Prevenirea și tratamentul carenței de fier la copil".

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

b)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

c)

cabinete de asistență medicală primară, de specialitate pediatrie, precum și colectivități de copii.

1.6.

Profilaxia rahitismului carențial al copilului

Activități:

a)

Redactarea, tipărirea și distribuirea unui protocol privind "Profilaxia rahitismului carențial la sugar și copilul mic";

b)

Procurarea, distribuția și administrarea profilactică a vitaminei D populației țintă: copii până la vârsta de 18 luni.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

numărul copiilor beneficiari de administrare profilactică a vitaminei D: 141.600/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu vitamina D: 12 lei.

3)

Indicatori de rezultat:

a)

peste 64% din copii nou-născuți primesc un flacon de vitamina D la externarea din maternitate iar mamele sunt consiliate asupra rolului vitaminei D;

b)

redactarea, tipărirea și distribuirea unui protocol privind "Profilaxia rahitismului carențial la sugar și copilul mic".

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București;

b)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

c)

secții sau compartimente de nou-născuți și cabinete de asistență medicală primară nominalizate de direcțiile de sănătate publică și a municipiului București;

d)

Spitalul de Recuperare Borșa, Maramureș.

2.

Subprogramul de sănătate a copilului

Coordonare metodologică :

Comisia de pediatrie și neonatologie

Coordonare tehnică :

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București

Intervenții pentru sănătatea copilului:

1)

prevenirea deceselor neonatale prin creșterea accesului la îngrijiri adecvate în unități regionale;

2)

screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei și hipotiroidismului congenital, precum și confirmarea diagnosticului și tratamentul specific al cazurilor depistate;

3)

screening pentru depistarea precoce a deficiențelor de auz;

4)

screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul și dispensarizarea bolnavilor;

5)

diagnosticul precoce, prevenția primară și secundară, precum și monitorizarea unor afecțiuni cronice la copil;

6)

prevenirea complicațiilor, prin diagnostic precoce, tratament medicamentos specific și recuperare

neuropsihomotorie

pentru

următoarele

afecțiuni:

epilepsia,

paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale;

7)

profilaxia infecției cu virusul respirator sincițial la copiii cu risc crescut de infecție;

8)

screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii;

9)

asigurarea sănătății orale a copiilor.

2.1.

Prevenirea deceselor neonatale prin creșterea accesului la îngrijiri adecvate în unități regionale și de evaluarea a mortalității neonatale

Activități:

1)

procurarea de reactivi, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou- născuților, precum și asigurarea de lucrări de service, reparații, piese de schimb pentru aparatura specifică, cu excepția celor de natura cheltuielilor de capital;

2)

asigurarea cheltuielilor materiale necesare pentru transportul nou-născuților cu unitățile de

transport

neonatal

din

structura

unităților

sanitare,

procurarea

de

reactivi, medicamente, materiale sanitare și consumabile, precum și asigurarea de lucrări de service și reparații pentru aparatura specifică din unitățile de transport neonatal și ambulanțele din dotare, cu excepția celor de natura cheltuielilor de capital;

3)

monitorizarea transferului către centrele regionale de nivel III și către secțiile de neonatologie de nivel II a nou-născuților cu greutate mică la naștere sau cu alte probleme grave ale stării de sănătate prin catagrafierea anuală a acestor transferuri de către unitatea coordonatoare;

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de secții/compartimente de terapie intensivă nou-născuți beneficiare: 61/an;

b)

număr de unități de transport nou-născuți beneficiare: 3 + 3 (în situația în care se realizează dotarea cu ambulanțe specializate pentru transportul neonatal)/an;

c)

număr de nou-născuți beneficiari de activitățile subprogramului în secții/compartimente de terapie intensivă: 10.000/an;

d)

număr de nou-născuți transportați cu unități de transport neonatal: 950/an din care:

d 1) Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București: 450;

d 2) Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iași: 350; d 3) SMURD - Tg. Mureș: 150.

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/secție de terapie intensivă: 80.000 lei;

b)

cost mediu/unitate de transport nou-născuți: 40.000 lei;

3)

Indicatori de rezultat:

a)

diminuarea cu 10% a numărului de nou-născuți cu greutate sub 2.000 grame îngrijiți în alte unități decât centrele regionale de nivel III.

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București;

b)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iași;

c)

Secțiile și compartimentele de terapie intensivă nou-născuți din maternitățile de nivel III și, în cazuri bine justificate, secțiile și compartimentele de terapie intensivă nou-născuți din maternitățile de nivel II, precum și spitale sau secții de pediatrie care oferă servicii de terapie intensivă pentru nou-născuți, nominalizate de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București.

2.2.

Screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei și hipotiroidismului congenital, precum și confirmarea diagnosticului și tratamentul specific al cazurilor depistate

Activități:

1)

recoltarea, transportul și efectuarea testelor specifice efectuării screening-ului neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei și hipotiroidismului congenital;

2)

procurarea de teste specifice, medii de cultură, materiale de laborator, consumabile necesare efectuării screening-ului, efecte poștale pentru transportul eșantioanelor și consumabile aferente sistemului informatic;

3)

asigurarea

produselor

dietetice

fără

fenilalanină

sau

sărace

în

fenilalanină

și

a medicamentelor, necesare tratamentului dietetic și medicamentos în timpul spitalizării, precum și în regim ambulatoriu;

4)

dispensarizarea cazurilor confirmate la nivelul medicului de familie și a medicului de specialitate;

5)

monitorizarea și evaluarea screening-ului în teritoriile arondate centrelor regionale.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr nou-născuți testați pentru fenilcetonurie: cel puțin 141.000/an;

b)

număr nou-născuți testați pentru hipotiroidism congenital: cel puțin 141.000/an;

c)

număr nou-născuți tratați pentru fenilcetonurie: 65/an;

d)

număr nou-născuți tratați pentru hipotiroidism congenital: 70/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/screening pentru fenilcetonurie: 10 lei;

b)

cost mediu/screening pentru hipotiroidism congenital: 10 lei;

c)

cost mediu/copil tratat pentru fenilcetonurie: 12.000 lei;

d)

cost mediu/copil tratat pentru hipotiroidism congenital: 200 lei.

3)

Indicatori de rezultat:

a)

creșterea numărului de județe incluse în screening la 25 și municipiul București.

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București;

b)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca – Secția clinică de neonatologie;

c)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca;

d)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf. Maria" Iași;

e)

Spitalul Clinic de Copii III Timișoara;

f)

secțiile, compartimentele de nou-născuți din județele în care se efectuează screeningul neonatal arondate la centrele regionale după cum urmează:

f 1) Centrul regional București din structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București are arondate unitățile sanitare din municipiul București, județele: Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Vâlcea, Argeș, Brașov, Tulcea, Brăila, Buzău, Prahova, Dâmbovița, Mureș;

f 2) Centrul regional Cluj din structura Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj- Napoca și Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca are arondate unitățile sanitare din județele Cluj, Maramureș, Bihor, Sibiu, Bistrita;

f 3) Centrul regional Iași din structura Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii "Sf.

Maria" Iași are arondate unitățile sanitare din județele Iași, Neamț, Suceava, Botosani;

f 4) Centrul regional Timișoara din structura Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii "Louis Țurcanu" Timișoara are arondate unitățile sanitare din județele Timiș și Hunedoara, Caras Severin .

2.3.

Screening pentru depistarea precoce a deficiențelor de auz la nou-născut

Coordonare tehnică:

Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă" București;

Activități:

1)

efectuarea screening-ului pentru depistarea precoce a surdității la nou-născut;

2)

procurarea de consumabile specifice necesare screeningului pentru depistarea precoce a deficiențelor de auz la nou-născut;

3)

confirmarea diagnosticului în unități sanitare specializate.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr nou-născuți la care s-a efectuat screening pentru depistarea deficiențelor de auz: 30.000/an, dintre care:

a 1) 25.000/an nou-născuți normoponderali; a 2) 5.000/an nou-născuți prematuri;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost

mediu/screening

pentru

depistarea

deficiențelor

de

auz

la

nou-născut normoponderali: 22 lei;

b)

cost mediu/screening pentru depistarea deficiențelor de auz la nou-născut prematuri: 40 lei;

3)

Indicatori de rezultat:

a)

testarea a peste 80% din nou-născuții în unitățile în care se efectuează screening-ul.

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă" București;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București;

c)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu" București;

d)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timișoara;

e)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Louis Țurcanu" Timișoara - compartimentul O.R.L.;

f)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara - Clinica O.R.L. Pediatrie;

g)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;

h)

Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iași;

i)

Spitalul Clinic de Recuperare Iași - Clinica de O.R.L.;

j)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;

k)

Spitalul Județean de Urgență Bacău;

l)

Spitalul Obstetrică-Ginecologie "Dr. Ioan Aurel Sbârcea" Brașov;

m)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Oradea;

n)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu;

o)

Spitalul Județean de Urgență "Sf. Ioan cel Nou" Suceava;

p)

Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" București.

2.4.

Screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul și dispensarizarea bolnavilor

Activități:

1)

efectuarea screening-ului pentru depistarea riscului de cecitate la populația țintă;

2)

tratament specific al retinopatiei de prematuritate;

3)

monitorizarea postterapeutică a copiilor tratați;

4)

formarea profesională a personalului medical de specialitate;

5)

realizarea unui registru național al copiilor cu retinopatie de prematuritate;

6)

asigurarea

medicamentelor,

instrumentarului,

consumabilelor,

pieselor

de

schimb, întreținerea și reparațiile echipamentelor specifice folosite, cu excepția celor de natura cheltuielilor de capital.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr prematuri testați pentru depistarea retinopatiei: 2.875/an;

b)

număr prematuri tratați cu laser: 200/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/prematur testat pentru retinopatie: 80 lei

b)

cost mediu/prematur tratat cu laser: 1.450 lei

3)

Indicatori de rezultat:

a)

efectuarea examinării specifice la peste 80% din populația țintă.

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București;

b)

unități sanitare nominalizate de direcțiile de sănătate publică Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Iași, Mureș, Sibiu, Timiș și a municipiului București;

2.5.

Diagnosticul precoce, prevenție primară și secundară, precum și de monitorizare a unor afecțiuni cronice la copil

Structura:

2.5.1

sindromul de detresă respiratorie la nou-născuți;

2.5.2

astmul bronșic la copil;

2.5.3

afecțiuni generatoare de malabsorbție, malnutriție și diaree cronică la copil;

2.5.4

mucoviscidoza la copil;

2.5.5

imunodeficiențele primare umorale la copil;

2.5.6

hepatita cronică la copil.

Activități:

1)

procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materiale sanitare dispozitive și consumabile specifice;

2)

procurarea de produse cu destinație nutrițională specială;

3)

investigația paraclinică și de laborator specifică pentru stabilirea diagnosticului și monitorizării tratamentului;

4)

administrarea tratamentului specific necesar în timpul spitalizării și în ambulatoriu, după caz;

5)

consilierea specifică, editarea și distribuirea de ghiduri de profilaxie și tratament;

6)

realizarea unor baze de date pentru boli cronice la copii;

7)

transportul produselor biologice pentru diagnostic la unități specializate;

8)

asigurarea de lucrări de service, reparații, piese de schimb pentru aparatura specifică, cu excepția celor de natura cheltuielilor de capital;

9)

coordonarea și monitorizarea activităților subprogramului.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr copii născuți cu sindrom de detresă respiratorie tratați cu surfactant: 400/an;

b)

număr de copii testați pentru astm bronșic: 3.000/an;

c)

număr de copii cu astm bronșic tratați: 3.105/an;

d)

număr de copii investigați pentru diaree cronică/sindrom de malabsorbție: 2.000/an;

e)

număr de copii cu diaree cronică/sindrom de malabsorbție/malnutriție tratați: 2.000/an;

f)

număr de copii testați pentru mucoviscidoză: 1.500/an;

g)

număr de copii tratați pentru mucoviscidoză: 200/an

h)

număr de copii testați pentru imunodeficiențe primare umorale: 1.200/an;

i)

număr de copii cu imunodeficiențe primare umorale tratați: 120/an;

j)

număr de copii testați pentru hepatită cronică: 2.500/an;

k)

număr de copii tratați pentru hepatită cronică: 1.000/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/copil cu sindrom de detresă respiratorie tratat cu surfactant: 6.200 lei;

b)

cost mediu/copil testat pentru astm bronșic: 41 lei;

c)

cost mediu/copil cu astm bronșic tratat: 250 lei;

d)

cost

mediu/copil

investigat

pentru

diaree

cronică

/

sindrom

de malabsorbție/malnutriție: 100 lei;

e)

cost mediu/copil cu diaree cronică / sindrom de malabsorbție / malnutriție tratat: 250 lei;

f)

cost mediu/copil testat pentru mucoviscidoză: 200 lei;

g)

cost mediu/copil tratat pentru mucoviscidoză: 3.000 lei;

h)

cost mediu/copil testat pentru imunodeficiențe primare umorale: 100 lei;

i)

cost mediu/copil cu imunodeficiențe primare umorale tratat: 4.000 lei;

j)

cost mediu/copil testat pentru hepatită cronică: 220 lei;

k)

cost mediu/copil tratat pentru hepatită cronică: 2.600 lei.

3)

indicatori de rezultat:

a)

reducerea mortalității infantile prin sindrom de detresă respiratorie cu 10%;

b)

creșterea numărului de copii investigați în centrele regionale pentru astm bronșic cu 10%;

c)

creșterea numărului de copii investigați în centrele regionale pentru malabsorbție cu 10%;

d)

creșterea numărului de copii cu mucoviscidoză diagnosticați precoce cu 10%;

e)

includerea în tratamentul de suplerere a funcției imune a 80% din copii depistați cu imunodeficiență primară;

f)

creșterea numărului de copii cu hepatită cronică diagnosticați precoce cu 10%.

Unități care derulează intervenția:

2.5.1

Sindromul de detresă respiratorie la nou-născuți:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București - coordonare tehnică;

b)

spitale desemnate de către direcțiile de sănătate publică județene Bihor, Brașov, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Sibiu, Timiș și a municipiului București.

2.5.2

Astmul bronșic la copil:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București - coordonare tehnică;

b)

spitale desemnate de către direcțiile de sănătate publica județene: Alba, Bihor, Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Mureș, Satu Mare, Sibiu, Timiș și a municipiului București;

c)

Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Bușteni.

2.5.3

Sindromul de malabsorbție și diaree cronică la copil:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București - coordonare tehnică;

b)

spitalele desemnate de către direcțiile de sănătate publică județene Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Mureș, Sibiu, Timiș și a municipiului București.

2.5.4

Mucoviscidoză la copil:

a)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

c)

spitalele desemnate de către direcțiile de sănătate publica județene Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Mureș, Sibiu, Timiș și a municipiului București.

2.5.5

Imunodeficiențele primare umorale la copil:

a)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Prof. Dr. Louis Țurcanu" Timișoara - coordonare tehnică;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

c)

spitalele nominalizate de către direcțiile de sănătate publică județene Cluj, Iași, Timiș, Mureș.

2.5.6

Hepatita cronică la copil:

a)

Spitalul de Copii "Sf. Maria" Iași - Secția clinică II Pediatrie - coordonare tehnică;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" București;

c)

spitalele desemnate de către direcțiile de sănătate publica județene Bihor, Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Mureș, Timiș și a municipiului București

2.6.

Pevenirea complicațiilor, prin diagnostic precoce tratament medicamentos specific și recuperare neuropsihomotorie a următoarelor afecțiuni: epilepsia, paraliziile cerebrale, întârzierile neuropsihomotorii de cauze multifactoriale

Coordonare tehnică:

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" București - Secția clinică de neurologie pediatrică

Activități:

1)

Terapie specifică decontracturantă cu toxină botulinică în centrele nominalizate;

2)

Tratamentul paraliziilor cerebrale și altor afecțiuni neuromotorii prin electrostimulare;

3)

Procurare de teste specifice, consumabile, materiale, instrumente necesare pentru diagnosticul, tratamentul și recuperarea epilepsiilor, paraliziilor cerebrale și deficitului neuropsihomotor;

4)

Formarea medicală continuă a personalului de specialitate în activități specifice programului.

5)

Continuarea elaborării, publicării ghidurilor metodologice de diagnostic, diagnostic precoce

și

tratament

în

domeniile

specifice

programului

fenomenele

paroxistice cerebrale, paraliziile cerebrale, întarzierile neuropsihomotorii și diferențierea de alte afecțiuni neuropediatrice.

6)

Activități aferente registrelor naționale pentru Epilepsie și Paralizii cerebrale:elaborare, întreținere, administrare site și registru, introducere date.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr copii cu paralizii cerebrale tratați cu toxina botulinică: 310/an;

b)

număr copii cu paralizii cerebrale tratați prin electrostimulare: 800/an;

c)

număr registre: 2

2)

Indicatorii de eficiență:

a)

cost mediu/copil tratat cu toxină botulinică: 3.000 lei;

b)

cost mediu/copil tratat prin electrostimulare: 200 lei;

3)

Indicatorii de rezultat:

a)

creșterea numărului de copii diagnosticați precoce cu fenomenele paroxistice la copil, tulburări motorii, întârzieri neuropsihomotorii cu 10%.

Unități care derulează intervenția:

a)

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" București, Secția clinică de neurologie pediatrică – coordonare tehnică;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" București;

c)

Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" București;

d)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" București;

e)

Centrul Medical

Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii “Dr N. Robanescu” București;

f)

Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secția Clinică de Neuropsihiatrie a Copilului și Adolescentului Cluj;

g)

Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă – Târgu Mureș;

h)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Louis Țurcanu" Timișoara - Secția clinică de neuropsihiatrie infantilă;

i)

Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda" Sibiu;

j)

Centrul de Sanatate Mintala Copii si Adolescenți Constanța din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța;

k)

Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix, Bihor – Secția de Recuperare Copii – 1 Mai;

l)

Centrul de Patologie Neuromusculară “Dr. Radu Horia” Vâlcele;

m)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Maria” Iași – Secția Clinică de Neurologie Pediatrică.

2.7.

Profilaxia infecției cu virusul respirator sincițial (VRS) la copiii cu risc crescut de infecție

Activități:

1)

informarea părinților și a personalului medical cu privire la consecințele severe ale infecției cu VRS la nou-născuții cu risc crescut (prematuri, afecțiuni congenitale de cord, afecțiuni pulmonare);

2)

administrarea tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali.

Criterii de eligibilitate:

a)

nou-născuți prematuri cu vârsta egală sau mai mică de 32 de săptămâni de gestație cu risc crescut care au mai puțin de 1 an în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie);

b)

nou-născuți cu afecțiuni congenitale de cord, care au mai puțin de 2 ani în momentul în care începe sezonul VRS (octombrie);

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr nou-născuți la care s-a efectuat administrarea tratamentului profilactic cu anticorpi monoclonali: 200 din care:

a 1) prematuri cu vârsta egală sau mai mică de 32 de săptămâni de gestație: 140; a 2) nou-născuți cu afecțiuni congenitale de cord: 60.

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/copil tratat profilactic cu anticorpi monoclonali: 12.500 lei.

3)

Indicatori de rezultat:

a)

scăderea frecvenței spitalizării pentru afecțiuni respiratorii la copiii care au beneficiat de tratament profilactic pentru infecția cu VRS;

b)

scăderea indicelui de mortalitate al copiilor care au beneficiat de tratament profilactic pentru infecția cu VRS;

c)

scăderea incidenței infecțiilor cu VRS la copiii sub tratament profilactic cu anticorpi monoclonali.

Unități care derulează intervenția:

a)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof. dr. Panait Sârbu" București;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

c)

Spitalul Universitar de Urgență București;

d)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Filantropia București;

e)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza-vodă" Iași;

f)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;

g)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș;

h)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. D. Popescu" Timișoara;

i)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;

j)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;

k)

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș - secția pediatrie;

l)

Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardio-vasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca - secția pediatrie;

m)

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” - secția pediatrie, București.

2.8.

Screening pentru depistarea precoce a scoliozei la copii

Coordonare tehnică : Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Activități:

1)

Screening pentru depistarea precoce a scoliozei;

2)

Formarea medicală continuă a personalului de specialitate (medici, psihologi, logopezi, kinetoterapeuți, terapeuți pentru terapie ocupațională pentru depistarea precoce a copiilor cu risc, prevenirea deficiențelor și recuperarea copiilor cu scolioză).

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr copii la care se va efectua depistarea precoce a soliozei: 45.000/an;

b)

număr de persoane instruite: 200/an.

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/screening pentru depistarea soliozei: 26 lei/consultație;

b)

cost mediu/activitate instruire: 150 lei/persoană

3)

Indicatori de rezultat:

a)

scăderea numărului de copii cu diformități grave ale coloanei vertebrale.

Unități care derulează intervenția:

a)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

b)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Luis Țurcanu" Timișoara;

c)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;

d)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Iași;

e)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș;

f)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bacău;

g)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;

h)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;

i)

Spitalul de Copii „Petru și Pavel”Ploiești;

j)

Spitalul de Pediatrie Pitești;

k)

Spitalul Clinic de Copii Oradea.

2.9.

Asigurarea sănătății orale a copiilor

Activități:

1)

desfășurarea unor activități de informare, educare, comunicare în vederea formării unor deprinderi de igienă orală pentru copiii din clasele I-IV;

2)

sigilarea molarilor ca măsură de prevenire a cariilor la copiii din clasa I;

3)

tratarea cariei molarului de 6 ani (4 molari/pacient).

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr copii beneficiari de activitatăți de informare: 200.000/an;

b)

număr copii beneficiari de sigilare sau tratare: 100.000/an

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/ sigilare sau tratare carie: 25 lei;

b)

cost mediu/copil:100 lei.

3)

Indicatori de rezultat:

a)

creșterea cu 20% a numărului de copii tratați profilactic și curativ de către medicii dentiști din cadrul cabinetelor de medicină dentară din unitățile de învățământ.

Unități care derulează intevenția:

a)

cabinete de medicină dentară din unități de învățământ.

3.

Suprogramul de sănătate a femeii

Coordonare metodologică :

Comisia de obstetrică-ginecologie a Ministerului Sănătății

Coordonare tehnică :

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București

Intervenții de sănătate a femeii:

1)

creșterea accesului la servicii moderne de planificare familială;

2)

creșterea accesului, calității și eficienței serviciilor medicale specifice pentru gravidă și lăuză;

3)

profilaxia și diagnosticul pre- și postnatal al malformațiilor și/sau al unor afecțiuni genetice;

4)

profilaxia sindromului de izoimunizare Rh;

5)

școala mamei.

3.1.

Creștere a accesului la servicii moderne de planificare familială

Coordonare tehnică:

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" București - Centrul de planificare familială

Activități:

1)

procurarea și distribuția de contraceptive*;

2)

tipărirea și distribuția de formulare de înregistrare și raportare a activității de planificare familială;

3)

monitorizarea

desfășurării

intervenției,

estimarea

consumului,

a

necesarului

de contraceptive și a numărului furnizorilor de servicii,în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populație prin instruirea personalului în utilizarea sistemului informatic InterCON;

4)

adaptarea sistemului logistic InterCON pentru a include alte produse distribuite în cadrul Programului național de sănătate a femeii și copilului;

5)

elaborarea unei strategii pentru sănătatea reproducerii în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății și Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populație.

NOTĂ:

* Contraceptivele se acordă fără plată prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor

de

familie

incluși

în

program,

prin

cabinetele

de

obstetrică-ginecologie

din ambulatoriul de specialitate și spital, precum și prin secțiile de ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere. Categoriile de persoane beneficiare ale acordării gratuite a contraceptivelor sunt șomerele, elevele și studentele, persoanele care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femeile cu domiciliul stabil în mediul rural, femeile care efectuează un avort, la cerere, într-o unitate sanitară publică, precum și alte persoane fără venituri, care dau declarație pe propria răspundere în acest sens.

Toți furnizorii de servicii medicale de planificare familială incluși în program au obligația de a justifica consumul de contraceptive către direcțiile de sănătate publică teritoriale.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de medici de familie implicați în furnizarea de servicii de planificare familială: 3.600/an;

b)

număr de utilizatori activi de metode moderne de contracepție: 30.000/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/utilizator activ de metode de contracepție: 100 lei;

3)

Indicatori de rezultat:

a)

înregistrarea cel puțin a aceluiași număr de avorturi la cerere ca în anul precedent; Unități care derulează intervenția:

a)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" București - Centrul de planificare familială;

b)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

c)

unități sanitare cu paturi, cu secții de ginecologie, cabinete de planificare familială, cabinete de obstetrică-ginecologie din ambulatoriul de specialitate;

d)

cabinete medicale de asistență medicală primară.

3.2.

Creșterea accesului, calității și eficienței serviciilor medicale specifice pentru gravidă și lăuză

Activități:

1)

tipărirea și distribuirea Carnetului gravidei și a fișei-anexă pentru supravegherea medicală a gravidei și lăuzei, tipărirea și distribuția acestora, monitorizarea pe eșantion a utilizării acestor documente medicale;

2)

elaborarea unei metodologii privind regionalizarea îngrijirilor perinatale;

3)

revizuirea metodologiei naționale de analiză a deceselor materne conform recomandărilor Fondului ONU pentru Populație și Organizației Mondiale a Sănătății, în parteneriat cu reprezentanțele acestor instituții în România, precum și Societatea Română de Obstetică- Ginecologie și Colegiul Medicilor din România; organizarea secretariatului pentru analiza deceselor materne la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București;

4)

elaborarea, revizuirea și tipărirea ghidurilor clinice în specialitatea obstetrică-ginecologie, implementarea lor prin protocoale clinice și auditarea utilizării lor, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populație.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de carnete și fișe pentru supravegherea medicală a gravidei și lăuzei, tipărite în formă actualizată cel puțin 175.000;

b)

număr ghiduri clinice realizate/revizuite: 10

c)

număr unități în care s-au realizat protocoale clinice: 42

d)

număr de unități în care se efectuează auditarea ghidurilor clinice: 5;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/carnete și fișe pentru supravegherea medicală a gravidei și lăuzei: 2 lei;

3)

Indicatori de rezultat:

a)

scăderea indicatorului de mortalitate maternă prin risc obstetrical direct la 0,09 decese la

1.000 născuți vii.

Unități care derulează intervenția:

a)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Filantropia București;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București - analiza mortalității materne;

c)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

d)

cabinete de medicină de familie, unități sanitare cu paturi și cabinete de specialitate obstetrică-ginecologie, alte unități sanitare de specialitate, după caz.

3.3.

Profilaxie și diagnostic pre- și postnatal al malformațiilor și/sau al unor afecțiuni genetice

Coordonare tehnică:

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca Activități:

1)

efectuarea activităților specifice de testare, diagnostic clinic și de laborator al populației-

țintă;

2)

procurarea reactivilor specifici, kit-urilor necesare dozărilor hormonale și biochimice, materialelor sanitare, consumabilelor și instrumentarului necesare efectuării activităților specifice;

3)

decontarea cheltuielilor legate de transportul probelor biologice la centrele specializate

4)

realizarea, implementarea și managementul Registrului național pentru malformații congenitale și anomalii genetice.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr gravide cu risc malformativ și genetic testate prin dublu/triplu test: 7.000/an;

b)

număr anomalii depistate prin dublu/triplu: 195/an

c)

număr examene citogenetice (analiza FISH) efectuate pe celule fetale: 990/an ;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/gravidă testată pentru risc malformativ prin dublu/triplu test: 150 lei;

b)

cost mediu/examen cariotip fetal: 800 lei;

c)

cost mediu/gravidă testată citogenetic prin analiza FISH: 700 lei;

3)

Indicatori de rezultat:

a)

funcționarea centrelor regionale la parametrii corespunzători investigațiilor care le pot efectua .

Unități care derulează intervenția:

a)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;

b)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București;

c)

Spitalul

Județean

de

Urgență

Ilfov

-

Secția

de

obstetrică-ginecologie

nr.

2

- Compartimentul de Medicină Materno-Fetală;

d)

Spitalul Clinic de Copii Oradea;

e)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca;

f)

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sfânta Maria" Iași;

g)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;

h)

Spitalul Clinic Județean Mureș;

i)

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;

j)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iași;

k)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dumitru Popescu" Timișoara;

l)

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Filantropia" București;

m)

Centrul de Patologie Neuromusculară "Dr. Radu Horia" Vâlcele.

3.4.

Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh

Activități:

1)

asigurarea imunoglobulinei specifice;

2)

asigurarea reactivilor pentru determinări specifice;

3)

vaccinarea antiD a lăuzelor Rh negative eligibile a femeilor eligibile Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic și diagnostic;

4)

monitorizarea și evaluarea desfășurării subprogramului, stabilirea necesarului de imunoglobulina și reactivi specifici.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de beneficiare vaccinate cu imunoglobulină specifică: 3.000/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/vaccinare antiD: 500 lei x 2 doze.

3)

Indicatori de rezultat:

a)

implementarea subprogramului în toate județele și în municipiul București.

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

b)

spitalele nominalizate de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București;

c)

Spitalul de Recuperare Borșa, Maramureș .

3.5.

Școala mamei

Activități:

1)

formarea personalului

medical, de specialitate, din maternități (medici de specialitate obstetrică-ginecologie,

pediatrie,

neonatologie,

moașe,

asistenți

medicali

din secții/compartimente

de

neonatologie)

pentru:

promovarea

educației

prenatale

a cuplurilor, îngrijirilor nou-născuților și alăptării exclusive a sugarilor ;

2)

organizarea de cursuri în maternitate pentru: promovarea educației prenatale a cuplurilor, îngrijirilor nou-născuților și alăptării exclusive a sugarilor, concretizată în efectuarea a câte cinci cursuri/ săptămână/cuplu cu durată de câte două ore fiecare;

3)

promovarea alăptării și consilierea privind alăptarea de către personal specializat instruit, a populației țintă, gravide, lăuze și familiilor acestora, prin unitățile sanitare cu paturi cuprinse în inițiativa "Spital prieten al copilului";

4)

monitorizarea pe eșantion a modului de respectare a legislației privind promovarea substituenților de lapte matern și a ratei de alăptare exclusivă de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București, în parteneriat cu reprezentanța UNICEF în România și direcțiile de sănătate publică nominalizate în eșantion;

5)

reorganizarea Comitetului Național de Promovarea Alăptării – ca subcomitet pentru nutriția sugarului și copilului mic, din stuctura Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" București și asigurarea cheltuielilor de funcționare a acestuia, în parteneriat cu reprezentanța UNICEF în România;

6)

monitorizarea, evaluarea, certificarea/recertificarea "Spitalelor Prietene ale Copilului", în parteneriat cu reprezentanța UNICEF în România;

7)

elaborarea, tiparirea și distribuirea de materiale informative, privind sarcina, îngrijirea și alăptarea copilului.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de personal medical instruit în promovarea

îngrijirilor prenatale, îngrijirii nou- născuților și alăptării: 1.000/an;

b)

număr de gravide/lăuze beneficiare de activități de consiliere privind igiena sarcinii, îngrijirea nou-născuților și alăptarea: 50.000/an;

c)

număr materiale informative tipărite: 50.000/an;

d)

număr de maternități active în cadrul inițiativei "Spital Prieten al Copilului": 35/an;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/instructor: 1.500 lei/an;

b)

cost mediu/persoană instruită la școala mamei: 160 lei/an;

c)

cost mediu broșură tipărită: 10 lei/broșură;

3)

Indicatori de rezultat:

a)

instruirea a cel puțin 25% din personalul secțiilor de nou născuți și obstetrică-ginecologie privind:

a 1) îngrijirea prenatală;

a 2) îngrijirea nou-născuților;

a 3) tehnici și modalități de promovare a alimentației naturale;

b)

consilierea activă în proporție de cel puțin 80% a mamelor din unitățile ce derulează intervenția;

c)

scăderea cu 0,5 % a numărului de nou născuți cu greutate mică la naștere;

d)

scăderea cu 0,5% a numărului de nou-născuți cu patologie materno-fetală;

e)

scăderea prevalenței copiilor alimentați artificiali la vârsta de 6 luni.

Unități care derulează intervenția:

Maternități de nivel II și III.

4.

Subprogramul de monitorizarea și evaluarea Programului național de sănătate a femeii

și copilului

Activități:

1)

monitorizare și evaluare la nivel central și local a activităților programului;

2)

activitate de consiliere a unităților sanitare privind managementul programului

3)

activități de management curente;

4)

coordonarea

elaborării

de

norme

tehnice,

metodologii

și

studii

de

prevalență

a morbidității și mortalității specifice; realizarea de activități în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație, UNICEF alte instituții publice sau nonguvernamentale care realizează programe în aria de interes a Programului național de sănătate a femeii și copilului;

5)

elaborarea de norme metodologice pentru sănătatea reproducerii si sanatatea copilului în colaborare cu

UNFPA, UNICEF,, Centrul National pentru Organizarea Sistemului Informatic în Domeniul Sănătatii, Școala de Sănatate Publica, Comisiile consultative ale Ministerului Sănătății, Comisiile de specialiști ale Colegiului Medicilor, alte institutii publice sau nonguvernamentale care realizează programe în aria de interes a Programului național de sănătate a femeii și copilului.

Unități care derulează intervenția:

a)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;

b)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București

c)

spitale desemnate de către Ministerul Sănătății sau direcțiile de sănătate publică județene

și a municipiului București, după caz.

Indicatori de evaluare:

1)

Indicatori fizici:

a)

număr de persoane responsabile cu monitorizarea programului: 35;

2)

Indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/persoană: 2.142 lei/lună

3)

Indicatori de rezultat:

a)

creșterea eficienței monitorizării și evaluării Programului Național de Sănătate a Femeii

și Copilului.

VI.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE ADMINISTRAȚIE SANITARĂ

Coordonare tehnică:

Ministerul Sănătății – Unitatea de politici publice

Obiectiv:

Evaluarea performanței spitalelor în scopul îmbunătățirii asistenței spitalicești și a performanței sistemului spitalicesc din România

Structura:

1.

Subprogramul de evaluare a performanței spitalelor

Activitate:

Asigurarea fondurilor necesare elaborării unor rapoarte privind morbiditatea spitalizată, atât pe județe, regiuni, tipuri de spitale, cât și pe diferite afecțiuni, grupe de vârstă, prin agregarea datelor clinice la nivel de pacient transmise Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar de către unitățile sanitare spitalicești.

Indicatori de evaluare:

a)

realizarea unei baze de date pentru monitorizarea trimestrială a activității de spitalizare continuă și de zi în România;

b)

elaborarea rapoartelor trimestriale de analiză privind erori în calitatea datelor transmise de unitățile spitalicești;

c)

elaborarea raportului anual privind furnizarea de cursuri la spitalele cu probleme;

d)

publicarea pe internet (pagina www.drg.ro) a unor rapoarte privind performanțele spitalelor;

e)

elaborarea rapoartelor trimestriale privind performanța managerilor unităților;

f)

elaborarea raportului anual privind ierarhizarea spitalelor; publicarea pe internet, pagina www.drg.ro.

VII.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE

Programul se derulează conform prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 50 / 2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.

VIII.

PROGRAMUL

PENTRU

COMPENSAREA

CU

90%

A

PREȚULUI

DE REFERINȚĂ AL MEDICAMENTELOR

Obiectiv:

1) Asigurarea fondurilor necesare compensării în cuantum de 40% a medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună în cadrul

Programului

pentru

compensarea

cu

90%

a

prețului

de

referință

al medicamentelor.

Activități:

1) prescrierea, eliberarea și decontarea medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună în cadrul Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor.

Indicatori de evaluare:

1)

indicatori fizici:

a)

număr de pensionari cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună : 2.125.000

2)

indicatori de eficiență:

a)

cost mediu/beneficiar: 49,17 lei

Unități care derulează programul:

a)

farmacii cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

NOTĂ:

1.

Acordarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună în cadrul programului se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor și ale Normelor tehnice de realizare a Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate

numai din pensii de până la 700 lei/lună , aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 224/336 / 2009, cu modificările și completările ulterioare.

2.

În baza raportărilor caselor de asigurări de sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ține evidența distinctă a sumelor decontate în cuantum de 40% din bugetul Ministerului Sănătății, respectiv de 50% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, care

reprezintă

contravaloarea

medicamentelor

acordate

în

cadrul

Programului

pentru compensare cu 90% a prețului de referință al medicamentelor.

3.

Costul mediu/beneficiar a fost calculat luând în considerare suma alocată din bugetul Ministerului Sănătății pentru asigurarea medicamentelor în cadrul programului.

IX.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ ȘI ACȚIUNI PENTRU SĂNĂTATE*

Obiectiv:

1)

îmbunătățirea stării de sănătate a populației, prin creșterea accesului la servicii medicale furnizate la nivel comunitar persoanelor vulnerabile, din zonele defavorizate.

(*Programul național de asistență medicală comunitară și acțiuni pentru sănătate s-a derulat în trimestrul I 2010 în baza prevederilor HG nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naționale de sănătate în anul 2009, cu modificările și completările ulterioare.)

SECȚIUNEA

B

PROGRAME

NAȚIONALE

DE

SĂNĂTATE

DE

EVALUARE, PROFILACTICE ȘI CU SCOP CURATIV, FINANȚATE DIN BUGETUL FONDULUI NAȚIONAL UNIC DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

CAP.

I

CADRUL

GENERAL

DE

REALIZARE

A

PROGRAMELOR NAȚIONALE DE SĂNĂTATE

Pentru anul 2010, controlul anual se va efectua până la data de 15 februarie 2011.
CAP. VII BUGETUL ALOCAT PROGRAMELOR NAȚIONALE DE SĂNĂTATE APROBATE PENTRU ANUL 2010
mii lei
Denumire program de sanatate
Credite bugetare an 2010, din care:
Total transferuri an 2010
I. Programe naționale de sănătate cu scop curativ, din care:
2.141.252
1.098.351
1. Programul național de boli transmisibile, din care:
163.758
758
1.1.Subprogramul de tratament si monotorizare a persoanelor cu infectie HIV/SIDA
și tratamentul postexpunere
148.000
1.2.Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză
15.758
758
2. Programul național de boli cardiovasculare, din care:
70.500
70.500
2.1 Subprogramul de tratament al pacientior cu afectiuni cardiovasculare
70.350
70.350
2.2 Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut
150
150
3. Programul național de oncologie, din care:
796.608
581.225
3.1 Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice
786.608
571.225
3.2 Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice***
10.000
10.000
4. Programul național de boli neurologice, din care:
5.000
5.000
4.1 Subprogramul de tratament al sclerozei multiple *)
4.2 Subprogramul de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)
5.000
5.000
5.Programul național de diabet zaharat
353.000
234.296
6.Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis sever
170.000
160.372
6.1 Subprogramul de tratament al bolilor rare, din care: **)
160.500
150.872
Tratament al bolilor rare
83.435
83.435
Tratament al bolnavilor cu scleroza multipla
77.065
67.437
6.2 Subprogramul de tratament al sepsisului sever
9.500
9.500
7. Programul național de boli endocrine
5.200
8. Programul național de ortopedie
30.800
9. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umana
50.700
46.200
10. Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficință renală
cronică
493.686
11.Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice
2.000
II. Programele naționale de sănătate profilactice ***)
62.000
62.000
1. Programul național de depistare precoce activă a afecțiunilor oncologice - Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col
uterin
62.000
62.000
Programul pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor ***)
104.500
104.500
TOTAL GENERAL
2.307.752
1.264.851
*) Subprogramul de tratament al sclerozei multiple s-a derulat in trimestrul I al anului 2010 din FNUASS in baza prevederilor HG nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naționale de sănătate in anul 2010, cu modificările si completările ulterioare, suma aferentă trimestrului I 2010 fiind cuprinsă în suma de la punctul 6.1 din tabel.
**) Incepand cu trimestrul II al anului 2010, fondurile necesare pentru tratamentul bolnavilor cu scleroza multipla se asigura in cadrul Subprogramului de tratament al bolilor rare.
***) Sumele prevăzute la „Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice”,
"Programele
naționale
de
sănătate
profilactice"
si
la
"Programul
pentru compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor" sunt cuprinse în anexa "Program național privind asigurarea serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de sănătate" de la Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr.11/2010.
CAP.
VIII
STRUCTURA
PROGRAMELOR
NAȚIONALE
DE
SĂNĂTATE APROBATE PENTRU ANUL 2010
I.
Programe naționale de sănătate cu scop curativ
1.
Programul național de boli transmisibile;
a)
Subprogramul de tratament și monitorizare a persoanelor cu infecție HIV/SIDA și tratamentul postexpunere;
b)
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză;
2.
Programul național de boli cardiovasculare;
a)
Subprogramul de tratament al pacienților cu afecțiuni cardiovasculare;
b)
Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut.
3.
Programul național de oncologie;
a)
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice;
b)
Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice.
4.
Programul național de boli neurologice;
a)
Subprogramul de tratament al sclerozei multiple*;
b)
Subprogramul de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive).
5.
Programul național de diabet zaharat;
6.
Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis sever;
a)
Subprogramul de tratament al bolilor rare;
b)
Subprogramul de tratament al sepsisului sever.
7.
Programul național de boli endocrine;
8.
Programul național de ortopedie;
9.
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
10.
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică;
11.
Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice.
II.
Programele naționale de sănătate profilactice
Programul național de depistare precoce activă a afecțiunilor oncologice
Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.
I.
PROGRAME NAȚIONALE DE SĂNĂTATE CU SCOP CURATIV
1.
Programul național de boli transmisibile
Obiective:
a)
tratamentul
și
monitorizarea
persoanelor
cu
infecție
HIV/SIDA
și
tratamentul postexpunere;
b)
tratamentul bolnavilor cu tuberculoză.
1.1.
Subprogramul de tratament și monitorizare a persoanelor cu infecție HIV/SIDA și tratamentul postexpunere
Activități:
1)
asigurarea în spital și în ambulatoriu a medicamentelor antiretrovirale și pentru infecțiile asociate, necesare tratamentului bolnavilor HIV/SIDA și postexpunere (profesională și verticală);
2)
asigurarea testelor de monitorizare a tratamentului pentru bolnavii cu SIDA.
Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu ARV:
1.
Pentru bolnavii cu infecție HIV/SIDA:
a)
criterii de includere:
a 1) infecție HIV simptomatică;
a 2) infecție HIV asimptomatică + criterii imunologice; a 3) infecție HIV asimptomatică + criterii virusologice; a 4) limfocite CD4 < 350/mmc;
a 5) limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o rată mare de scădere;
a 6) nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) peste 100.000 copii/ml;
a 7) nivelul încărcăturii virale (RNA-HIV plasmatic) < 100.000 copii/ml, dar cu o rată mare de creștere;
b)
criterii de excludere:
b 1) stadiul de SIDA terminal;
b 2) infecții oportuniste acute la inițierea terapiei specifice;
b 3) alte tratamente instituite cu potențial toxic medular, neurotoxic, hepatotoxic;
b 4) tulburări digestive severe: tulburări de deglutiție, vărsături și diaree incoercibile; b 4) convulsii greu de controlat;
b 5) hematologice: Hb < 9 g/dl; neutrofile < 750/mmc;
b 6) creatinină (pentru valori mai mari ale creatininei serice se impune reducerea dozelor de ARV pe baza calculării clearence-ului creatininei urinare);
b 7) ALT > 3 x N;
b 8) bilirubinemie > 3 x N; b 9) amilazemie > N;
b 10) imposibilitatea asigurării de către bolnav a aderenței și complianței la tratament.
2.
Pentru pacienții postexpunere:
a)
gravide HIV-pozitive și nou-născuți până la vârsta de 6 săptămâni;
b)
expuneri profesionale accidentale.
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
număr de persoane infectate HIV/SIDA tratate: 7.656
b)
număr de persoane postexpunere tratate : 280
c)
număr de persoane monitorizate: 7.656
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an : 19.032,45 lei
b)
cost mediu/persoană tratată postexpunere/an : 670 lei
c)
cost mediu/persoană monitorizată : 274,29 lei Natura cheltuielilor subprogramului:
a)
cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale și pentru infecții asociate;
b)
cheltuieli pentru teste de monitorizare a tratamentului bolnavilor cu SIDA.
Unități care derulează subprogramul:
a)
Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. dr. Matei Balș" București;
b)
Spitalul de Boli Infecțioase și Boli Tropicale "Victor Babeș";
c)
unități sanitare cu secții sau compartimente care au în competență tratarea bolnavilor HIV/SIDA;
d)
unități sanitare cu secții sau compartimente care au în competență tratarea bolnavilor HIV/SIDA, aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie;
e)
unitățile sanitare care au în structură centrele regionale HIV/SIDA;
1.2.
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză
Activități:
a)
asigurarea medicamentelor specifice, în spital și în ambulatoriu, pentru tratamentul tuberculozei și a materialelor sanitare specifice pentru examene bacteriologice și radiologice;
b)
asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor cu tuberculoză multidrog rezistentă.
Criterii de eligibilitate:
1)
pacienți cu tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară, confirmați ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru tuberculoză extrarespiratorie, specialistul de organ din județe a decis inițierea unui tratament antituberculos;
2)
pacienți cu tuberculoză cu rezistență extinsă la medicamentele antituberculoase.
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
numărul de bolnavi de tuberculoză tratați: 42.897;
b)
numărul de bolnavi de tuberculoză MDR tratați: 100;
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav de tuberculoză tratat/an: 349,67 lei.
b)
cost mediu/bolnav de tuberculoză MDR tratat/an: 7.580 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
a)
cheltuieli pentru medicamente specifice;
b)
cheltuieli
pentru
materiale
sanitare
specifice
pentru
examenele
bacteriologice și radiologice.
Unități care derulează subprogramul:
a)
Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" București;
b)
rețeaua de pneumoftiziologie (spitale TBC, dispensare TBC, sanatorii TBC, secții, preventorii);
c)
unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie.
2.
Programul național de boli cardiovasculare
Obiective:
Tratamentul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare prin:
1)
proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale;
2)
proceduri de electrofiziologie a aritmiilor;
3)
implantare de stimulatoare cardiace în bradiaritmii;
4)
implantare de defibrilatoare interne în aritmii severe, rezistente la tratament convențional;
5)
implantare de dispozitive de resincronizare cardiacă în insuficiența cardiacă severă;
6)
proceduri de chirurgie cardiacă și vasculară;
7)
intervenție coronariană percutană în infarctul miocardic acut.
Structura:
2.1
Subprogramul de tratament al pacienților cu afecțiuni cardiovasculare
Activități:
1)
tratamentul pacienților cu stenoze arteriale severe prin proceduri de dilatare percutană în raport cu profilul clinic și aspectul morfofuncțional;
2)
tratamentul pacienților cu aritmii rezistente la tratament convențional prin proceduri de electrofiziologie;
3)
tratamentul pacienților cu bradiaritmii severe prin implantare de stimulatoare cardiace de diverse tipuri, în raport cu profilul clinic și electrofiziologic al aritmiei și cu starea clinică a pacientului;
4)
tratamentul
pacienților
cu
aritmii
ventriculare
maligne
rezistente
la
tratamentul convențional prin implantarea de defibrilatoare interne;
5)
tratamentul pacienților cu insuficiență cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă și fracție de ejecție < 35% prin implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă.
6)
tratamentul pacienților cu patologie cardiovasculară și indicație chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiacă și vasculară.
Criterii de eligibilitate:
1)
pentru proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale: pacienți cu stenoze arteriale severe cu indicație de dilatare percutană;
2)
pentru proceduri de electrofiziologie: pacienți cu aritmii rezistente la tratamentul convențional;
3)
pentru implantare de stimulatoare cardiace: pacienți cu bradiaritmii severe, cu indicații de implantare de stimulatoare cardiace;
4)
pentru implantare de defibrilatoare interne: pacienți cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratament convențional;
5)
pentru implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă: pacienți cu insuficiență cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă și fracție de ejecție < 35%;
6)
pentru proceduri de chirurgie cardiacă și vasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore.
Indicatori de evaluare:
1)
Indicatori fizici:
a)
număr de bolnavi tratați prin proceduri de dilatare percutană/an : 3.528;
b)
număr de bolnavi tratați prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an : 540;
c)
număr de bolnavi tratați prin implantare de stimulatoare cardiace implantate/an : 2500;
d)
număr de bolnavi tratați prin implantare de difibrilatoare interne implantate/an : 130;
e)
număr de bolnavi tratați prin implantarea de stimulatoare de resincronizare cardiacă/an : 130;
f)
număr de bolnavi (adulți) tratați prin intervenții de chirurgie cardiacă și vasculară/an : 3.645;
g)
număr de bolnavi (copii)tratați prin intervenții de chirurgie cardiacă și vasculară/an : 158.
2)
Indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutană/an : 4.000 lei
b)
cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an : 5.500 lei
c)
cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator cardiac/an : 2.699,2 lei
d)
cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilator intern/an : 27.000 lei
e)
cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator de resincronizare cardiacă/an:
12.000 lei
f)
cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenții de chirurgie cardiacă și vasculară/an: 6.995,88 lei
g)
cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenții de chirurgie cardiacă și vasculară/an: 6.962,13 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
a)
cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin procedeele specifice.
Unități care derulează subprogramul:
1)
proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale:
a)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București;
b)
Spitalul Universitar de Urgență București;
c)
Spitalul Clinic de Urgență București;
d)
Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei București;
e)
Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Ioan” București;
f)
Spitalul Clinic de Urgență „Elias”;
g)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
h)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș;
i)
Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
j)
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;
k)
Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iași;
l)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;
m)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea;
n)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov;
o)
Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”;
p)
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;
q)
Clinicile ICCO Brașov.
2)
proceduri de electrofiziologie a aritmiilor:
a)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București;
b)
Spitalul Universitar de Urgență București;
c)
Spitalul Clinic de Urgență București;
d)
Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei București;
e)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș;
g)
Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
h)
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;
i)
Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iași;
j)
Centrul de Cardiologie Craiova;
k)
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.
3)
implantare de stimulatoare cardiace:
a)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București;
b)
Spitalul Universitar de Urgență București;
c)
Spitalul Clinic de Urgență București;
d)
Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei București;
e)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș;
g)
Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
h)
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;
i)
Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iași;
j)
Centrul de Cardiologie Craiova;
k)
Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Ioan" București;
l)
Spitalul Clinic "Colentina" București;
m)
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;
n)
Spitalul Județean de Urgență Baia Mare;
o)
Spitalul Clinic "Caritas" București;
p)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu;
q)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;
r)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad;
s)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov;
t)
Clinicile ICCO Brașov.
4)
implantare de defibrilatoare interne:
a)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București;
b)
Spitalul Universitar de Urgență București
c)
Spitalul Clinic de Urgență București
d)
Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei București.
e)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș
g)
Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
h)
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-
Napoca
i)
Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iași;
j)
Centrul de Cardiologie Craiova;
k)
Spitalul Clinic "Caritas" București;
l)
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca;
m)
Spitalul Județean de Urgență Baia Mare.
5)
resincronizare cardiacă în insuficiența cardiacă severă:
a)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București;
b)
Spitalul Universitar de Urgență București
c)
Spitalul Clinic de Urgență București
d)
Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei București.
e)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș
g)
Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
h)
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-
Napoca
i)
Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iași;
j)
Centrul de Cardiologie Craiova;
6)
proceduri de chirurgie cardiacă și vasculară:
a)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București;
b)
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;
c)
Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
d)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
e)
Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iași;
f)
Spitalul Clinic de Urgență București;
g)
Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei București.
h)
Spitalul Universitar de Urgență București;
i)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;
j)
Spitalul Clinic de Urgență Cluj - Napoca - Secția clinică de chirurgie vasculară;
k)
Spitalul de Urgență „Dr. Agrippa Ionescu”;
l)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ,,M. S. Curie’’
Repartiția fondurilor pentru unitățile sanitare care derulează subprogramul se realizează de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății în funcție de:
a.
Dotarea existentă;
b.
Prezența personalului medical calificat și a personalului aflat în curs de învățare;
c.
Raportările procedurilor efectuate în ultimii 3 ani;
d.
Existența unui sistem sistematic de raportare a cazurilor (de exemplu registru local);
e.
Ponderea procedurilor de urgență comparativ cu cele elective;
f.
Dificultatea procedurilor raportate;
g.
Complicațiile raportate.
2.2. Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut.
Activități:
a) tratamentul
infarctului
miocardic
acut
(sindroamelor
coronariene
acute
cu supradenivelare de segment ST) prin intervenții coronariene percutane.
Criterii de eligibilitate:
a) cu infarct miocardic acut (sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST), în primele 12 ore de la debutul simptomelor.
Indicatori de evaluare:
1)
Indicatori fizici:
a)
număr de pacienti cu infarct miocardic acut (sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST)
tratați prin intervenții coronariene percutane /an: 3.500
2)
Indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/pacient tratat: 4.285,71 lei
Natura cheltuielilor subprogramului:
b)
cheltuieli
pentru
materiale
sanitare
specifice
tratamentului
prin
intervenții coronariene percutane.
Unități care derulează subprogramul:
a)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București;
b)
Spitalul Universitar de Urgență București;
c)
Spitalul Clinic de Urgență București;
d)
Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei București;
e)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș;
g)
Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
h)
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj- Napoca;
i)
Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iași;
j)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.
Repartiția fondurilor pentru unitățile sanitare care derulează subprogramul se realizează de către Comisia de cardiologie a Ministerului Sănătății în funcție de următoarele criterii:
1)
Sistem de gardă dedicată pentru tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenții coronariene percutane;
2)
Experiența de cel puțin 400 proceduri de dilatare coronariană/an;
3)
Dotarea existentă (accesul la cel puțin doua angiografe);
4)
Prezența personalului calificat (cel puțin 2 medici, o asistentă și o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii dedicate);
5)
Secție de cardiologie care are capacitatea de a prelua și monitoriza toate cazurile rezolvate prin proceduri de dilatare coronariană.
3.
Programul național de oncologie
Obiective:
a)
Tratamentul pacienților cu afecțiuni oncologice;
b)
Monitorizarea răspunsului la tratament specific al bolnavilor cu afecțiuni oncologice.
Structura:
3.1.
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice;
Activități:
a)
asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecțiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creștere și inhibitori de osteoclaste în spital și în ambulatoriu.
Criterii de eligibilitate:
1)
includerea
în
subprogram:
după
stabilirea
diagnosticului
de
boală
neoplazică
și stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile și tratatele naționale și internaționale recunoscute;
2)
excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului, după caz;
3)
reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic.
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
număr de bolnavi tratați: 96.951;
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav tratat/an : 8.113,46 lei.
Natura cheltuielilor programului:
a)
cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creștere, inhibitori de osteoclaste).
Unități care derulează programul:
a)
Institutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" București;
b)
Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuță" Cluj-Napoca;
c)
Institutul Regional de Oncologie Iași;
d)
Institutul Regional de Oncologie Timișoara;
e)
unități sanitare care au în structură secții, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv unități sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de specialitate, după caz, ce au în competență tratarea bolnavilor pentru afecțiuni oncologice și oncohematologice;
f)
unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie;
g)
farmacii cu circuit deschis.
3.2.
Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice.
Activități:
a)
monitorizarea răspunsului la tratamentul specific al bolnavilor cu afecțiuni oncologice.
Criterii de eligibilitate:
1.
Neoplazii ale capului și gâtului cu excepția tumorilor cerebrale și tiroidiene (carcinom scuamos metatstatic la nivel cervical, carcinom nazofaringian cu determinări ganglionare N2,N3; adenopatii cervicale metastatice de nivel 4, evaluarea
pacienților după intervenții chirurgicale radicale în zona gâtului);
2.
Cancerul pulmonar (stadiul II-III cu posibilă indicație chirurgicală, nodul solitar cu potențial malign important, nu mai mic de 8 mm, unde s-au epuizat alte mijloace de diagnostic, precum și în evaluarea evoluției metastazelor pulmonare tratate cu medicamente oncologice specifice aprobate de Comisiile de experți CNAS);
3.
Cancerul colorectal metastatic cu indicație chirurgicală;
4.
Cancerul mamar și col uterin tratate cu medicamente oncologice specifice aprobate de Comisiile de experți CNAS;
5.
Limfoame (în vederea evaluării terapiei cu molecule aprobate de Comisiile de experți CNAS în limfoamele Hodgkin și non-Hodgkin cu dimensiuni mari ale masei tumorale, agresive și/sau recidivante);
6.
Indicații pediatrice: limfoame, sarcoame și tumori de părți moi, neuroblastom. Recomandarea pentru examinarea PET/CT se va face cu aprobarea Comisiei de experți a
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Indicatori de evaluare:
1)
Indicatori fizici:
a)
număr de bolnavi : 2.500.
2)
Indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav : 4.000 lei
Natura cheltuielilor programului:
-
servicii medicale
Unități care derulează programul:
a)
Pozitron-Diagnosztika, Oradea;
b)
Euromedic, București.
4.
Programul național de boli neurologice
Obiective:
a)
Tratamentul sclerozei multiple*;
b)
Tratamentul surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive.
Structură:
4.1.
Subprogramul de tratament al sclerozei multiple
*În trimestrul I 2010 subprogramul de tratament al sclerozei multiple s-a derulat în baza prevederilor HG nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naționale de sănătate în anul 2009, cu modificările și completările ulterioare.
Începând cu trimestrul II al anului 2010, fondurile necesare pentru tratamentul bolnavilor cu scleroză multiplă se asigură în cadrul Subprogramului de tratament al bolilor rare din cadrul Programului național de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis.
4.2.
Subprogramul de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile
Activități:
a)
reabilitarea auditivă prin implant cohlear și proteze auditive cu ancorare osoasă
Criteriile de eligibilitate:
a)
copii cu diagnostic cert de surditate;
b)
adulți cu diagnostic cert de surditate.
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
-
număr implanturi cohleare : 68;
-
număr proteze auditive BAHA : 13;
-
număr proteze auditive VIBRANT : 5
2)
indicatori de eficiență:
-
cost mediu/implant cohlear : 68.000 lei;
-
cost mediu/proteză auditivă BAHA : 18.000 lei.
-
cost mediu/proteză auditivă VIBRANT: 28.400 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
a) cheltuieli cu materiale specifice: implante cohleare și proteze auditive implantabile.
Unități care derulează subprogramul:
a)
Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă";
b)
Spitalul Clinic Colțea București;
c)
Spitalul Clinic Municipal Timișoara;
d)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;
e)
Spitalul Clinic de Recuperare Iași;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;
g)
Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" Iași;
h)
Spitalul Județean Ilfov "Sfinții Împărați Constantin și Elena";
i)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M. Curie”.
5.
Programul național de diabet zaharat
Obiective:
a)
prevenția secundară a diabetului zaharat [prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];
b)
tratamentul medicamentos al pacienților cu diabet zaharat;
c)
automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotratați.
Activități:
1)
evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)
2)
asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulină și ADO
3)
asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizării persoanelor cu diabet zaharat insulinotratați
Criterii de eligibilitate:
1)
activitatea 1): bolnavi cu diabet zaharat, la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriție și boli metabolice;
2)
activitatea 2):
a)
pentru bolnavi beneficiari de insulină: a 1) bolnavi cu diabet zaharat tip 1;
a 2) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesită tratament (temporar sau pe o durată nedefinită) cu insulină:
-
atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO și respectarea riguroasă a dietei, hemoglobina A1c depășește 7,5% (fac excepție cazurile în care speranța de viață este redusă);
-
când tratamentul cu ADO este contraindicat;
-
intervenție chirurgicală;
-
infecții acute;
-
infecții cronice (de exemplu, TBC pulmonar);
-
evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC);
-
alte situații (intoleranță digestivă, stres);
-
bolnave cu diabet gestațional.
b)
pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO:
b 1) lipsa echilibrării la nivelul țintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic;
b 2) bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia a jeun > 180 mg/dl
și/sau HbA1c >/= 8,0%.
3)
activitatea c): la recomandarea medicului de specialitate diabet, nutriție și boli metabolice
și a medicului cu competență/atestat:
a)
copii cu diabet zaharat insulinodependent;
b)
adulți cu diabet zaharat insulinodependent.
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
număr persoane cu diabet cu evaluare anuală (hemoglobina glicată) : 100.000;
b)
număr de bolnavi cu diabet zaharat tratați : 564.896 din care: b 1) 410.000 tratați cu antidiabetice orale;
b 2) 100.500 tratați cu insulină;
b 3) 54.396 tratați cu antidiabetice orale și insulină;
c)
număr bolnavi automonitorizați: 100.500 din care:
c 1) număr copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizați : 2.500;
c 2) număr adulți cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizați : 98.000.
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/persoană evaluată/an (inclusiv hemoglobina glicată) : 19 lei;
b)
cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale/an : 292,37 lei;
c)
cost mediu/bolnav tratat cu insulină/an : 1.150 lei;
d)
cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale și insulină/an : 1.195,16 lei;
e)
cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizat/an : 1.440 lei, (100 teste/lună);
f)
cost mediu/adult cu diabet zaharat insulinodependent/an : 480 lei (100 teste/3luni)
Natura cheltuielilor programului:
a)
cheltuieli pentru medicamente: insulină și antidiabetice orale;
b)
cheltuieli pentru materiale sanitare: teste de automonitorizare și pentru efectuarea HbA1c.
Unități care derulează programul:
a)
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" București;
b)
unități sanitare cu secții/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate și evaluate în condițiile legii, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
c)
unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie;
d)
furnizori de servicii medicale paraclinice aflați în relație contractuală cu casa de asigurări pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza actelor adiționale încheiate în acest sens. Valoarea actelor adiționale este orientativă și egală pentru toți furnizorii. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcție de serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu această destinație la nivelul caselor de asigurări de sănătate. Recomandarea pentru efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de către medicii de specialitate sau cu competență în diabet, nutriție și alte boli metabolice, medicii desemnați, respectiv medicii de familie;
e)
farmacii cu circuit deschis.
6.
Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis
Obiectiv:
Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli rare și sepsis sever.
Structură:
6.1.
Subprogramul de tratament al bolilor rare*;
*Începând cu trimestrul II al anului 2010, fondurile necesare pentru tratamentul bolnavilor cu scleroză multiplă se asigură în cadrul Subprogramului de tratament al bolilor rare din cadrul Programului național de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis.
Activități:
1)
asigurarea, prin farmaciile cu circuit închis, a tratamentului cu interferon beta 1a, interferon beta 1b, glatiramer acetat, natalizumab pentru bolnavii cu scleroză multiplă;
2)
asigurarea, în spital și în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice pentru:
a)
prevenția și tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie și tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie;
b)
tratamentul
bolnavilor
cu
boli
neurologice
degenerative/inflamatorii (poliradiculonevrită
primitivă,
polineuropatie
inflamatorie
cronică demielinizantă);
c)
tratamentul bolnavilor cu miastenia gravis;
d)
tratamentul bolnavilor cu osteogeneză imperfectă;
e)
tratamentul bolnavilor cu boala Fabry;
f)
tratamentul bolnavilor cu boala Pompe;
g)
tratamentul bolnavilor cu tirozinemie.
3)
asigurarea, în spital, a tratamentului specific pentru bolnavii cu HTAP;
4)
asigurarea, în ambulatoriu, a medicamentelor specifice pentru:
a)
tratamentul bolnavilor cu scleroză laterală amiotrofică;
b)
tratamentul bolnavilor cu mucoviscidoză;
c)
tratamentul bolnavilor cu epidermoliză buloasă.
Criterii de eligibilitate:
1)
Scleroză multiplă:
a)
vor fi incluși bolnavii:
a 1) cu formă recurent - remisivă și scor EDSS </= 5,5 (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone);
a 2) cu sindrom clinic izolat (CIS) cu imagistică sugestivă pentru scleroză multiplă (IRM cerebrală și/sau medulară) și excluderea cu certitudine a unui alt diagnostic etiologic (Avonex, Betaferon, Extavia, Copaxone);
a 3) cu formă secundar progresivă și scor EDSS </= 6,5 (Betaferon, Extavia);
a 4) cu formă progresivă cu recăderi și scor EDSS </= 5,5 (Betaferon, Extavia,
Rebif);
a

care nu au răspuns unei cure complete și adecvate de beta-interferon (indiferent de forma farmaceutica) sau glatiramer-acetat; pacienții trebuie să fi avut cel puțin o recidivă în anul precedent în timp ce se aflau în tratament și să aibă cel puțin 9 leziuni hiperintense T2 la IRM craniană sau cel puțin 1 leziune evidențiată cu gadoliniu (Tysabri);
a 6) cu forma recurent - remisiva severă, cu evoluție rapidă, definită prin 2 sau mai multe recidive care produc invaliditate într-un an și cu 1 sau mai multe leziuni evidențiate cu gadoliniu la IRM craniană sau o creștere semnificativă a încărcării leziunilor T2 comparativ cu un examen IRM anterior recent (Tysabri).
b)
vor fi excluși bolnavii:
b 1) cu reacții adverse greu de suportat;
b 2) cu imobilizare definitivă (scor EDSS 8); b 3) care refuză tratamentul;
b 4) femei gravide sau care alăptează;
b
5) apariția unor afecțiuni hematologice grave, hepatice grave sau alte boli asociate grave care ar putea fi influențate negativ de tratamentul specific sclerozei multiple.
c)
criterii de schimbare a tratamentului cu un alt medicament imunomodulator: c 1) agravarea constantă a stării clinice sub tratament;
c 2) apariția de reacții secundare severe sau greu de tolerat sub tratament;
c 3) scăderea complianței bolnavului sub un anumit tratament imunomodulator;
c
4)
schimbarea
formei
clinice
evolutive
sub
un
anumit
tratament imunomodulator;
c 5) apariția tulburărilor depresive la pacienți tratați cu interferon (pot fi tratați cu Copaxone);
c 6) scăderea eficienței clinice sub tratament cu un imunomodulator de linia I (Avonex, Rebif, Betaferon, Extavia, Copaxone) și cel puțin 2 recăderi în ultimul an necesită inițierea tratamentului cu Tysabri (cu respectarea riguroasă a indicațiilor, contraindicațiilor, metodologiei de inițiere și monitorizare specifice).
Eliberarea medicamentelor specifice se face în baza prescripțiilor medicale conform Registrului de tratament al bolnavilor cu scleroză multiplă.
2)
Hemofilia:
a)
bolnavi
cu
hemofilie
și
boala
von
Willebrand,
pentru
tratamentul
accidentelor hemoragice și urgență;
b)
bolnavi cu formă severă de boală, având vârste cuprinse între 1 - 18 ani, pentru tratamentul profilactic al accidentelor hemoragice;
c)
bolnavi cu hemofilie cu anchiloze care necesită intervenție ortopedică și recuperare postoperatorie;
d)
bolnavi cu intervenții chirurgicale.
3)
Talasemie majoră:
a)
bolnavi politransfuzați (> 20 transfuzii/an);
b)
bolnavi cu hemosideroză secundară transfuziei.
4)
Boli neurologice degenerative / inflamatorii (poliradiculonevrită primitivă, polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă, scleroză laterală amiotrofică):
a)
bolnavi cu diagnostic cert de poliradiculonevrită primitivă;
b)
bolnavi cu diagnostic cert de polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă;
c)
bolnavi cu diagnostic cert de scleroză laterală amiotrofică.
5)
Miastenia gravis
a)
bolnavi cu diagnostic cert de miastenie - crize miastenice (diagnostic clinic, paraclinic și genetic)
6)
Osteogeneză imperfectă:
a)
bolnavii
cu
diagnostic
cert
de
osteogeneză
imperfectă
(diagnostic
clinic, paraclinic și genetic).
7)
Boala Fabry:
a)
bolnavii cu diagnostic cert de boala Fabry.
8)
Boala Pompe:
a)
bolnavii cu diagnostic cert de boala Pompe.
9)
Tirozinemie
a)
bolnavi cu diagnostic cert de tirozinemie
10)
Hiperteniune arterială pulmonară:
a)
bolnavi diagnosticați conform criteriilor stabilite de Societatea Europeană de Cardiologie, în baza investigațiilor paraclinice de specialitate, cu următoarele forme de HTAP:
a 1) idiopatică/familială,
a 2) asociată cu colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, boala mixtă de țesut conjuctiv, sindrom Sjogren);
a 3) asociată cu defecte cardiace cu șunt stânga-dreapta de tipul defect septal ventricular, defect septal atrial, canal arterial persistent cât și forma severă de evolutie a acestora către sindrom Eisenmenger;
a 4) de cauză tromboembolică fără indicație de tromboendarterectomie sau cu HTAP persistentă după tromendarterectomie;
b)
criterii de eligibilitate pentru copii:
b 1) grupa de vârstă 0 - 18 ani;
b 2) malformații cardiace congenitale cu shunt stânga-dreapta care evoluează spre hipertensiune arterială pulmonară cu rezistențe pulmonare vasculare crescute, reactive la testul vasodilatator;
b 3) sindrom Eisenmenger;
b 4) malformațiile cardiace congenitale complexe de tip ventricul unic și anastomozele
cavopulmonare,
cu
creșterea
presiunii
în
circulația pulmonară;
b 5) HTAP idiopatică.
c)
criterii de eligibilitate pentru adulți:
c 1)HTAP idiopatică/familială;
c 2) HTAP asociată cu colagenoze;
c 3) HTAP asociată cu defecte cardiace cu shunt stânga- dreapta de tipul defect septal ventricular (DSV), defect septal atrial (DSA), canal arterial persistent (PCA).
d)
condiții suplimentare obligatorii:
d 1) pacienți cu HTAP aflați în clasa funcțională II - IV NYHA;
d 2) pacienții la care cateterismul cardiac drept evidențiază o PAPm > 35 mm Hg
și PAPs > 50 mmHg;
d 3) pacienții a căror distanță la testul de mers de 6 minute efectuat inițial este mai mică de 450 metri. La pacienții cu test de mers de sub 150 (foarte severi) sau imposibil de realizat (comorbidități), testul de mers nu va putea fi folosit ca parametru de eficiență;
d 4) includerea în Registrul Național al pacienților cu HTAP.
11)
Mucoviscidoză:
a)
bolnavii cu diagnostic cert de mucoviscidoză.
12)
Epidermoliză buloasă:
a)
bolnavii cu diagnostic cert de epidermoliză buloasă (diagnostic clinic, examen histopatologic);
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
număr de bolnavi cu scleroză multiplă tratați : 1.976;
b)
număr de bolnavi cu hemofilie fără intervenție chirurgicală majoră : 1.030;
c)
număr de bolnavi cu hemofilie care necesită intervenții chirurgicale majore pentru artropatii invalidante : 50;
d)
număr de bolnavi cu talasemie : 240;
e)
număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamatorii: 90
f)
număr de bolnavi cu boli neurologice degenerative/inflamatorii : în puseu acut: 145
g)
număr bolnavi cu scleroză laterală amiotrofică: 252
h)
număr de bolnavi cu miastenia gravis - crize miastenice: 40
i)
număr de bolnavi cu osteogeneză imperfectă: 25;
j)
număr de bolnavi cu boala Fabry: 4;
k)
număr de bolnavi cu boala Pompe: 1;
l)
număr de bolnavi cu tirozinemie: 1;
m)
număr bolnavi cu HTAP tratați: 190 din care: m 1) Bosentan: 70;
m 2) Sildenafil: 70;
m 3) Bosentan și Sildenafil: 50;
n)
număr bolnavi cu mucoviscidoză (adulți): 40
o)
număr bolnavi cu mucoviscidoză (copii): 250
p)
număr bolanvi cu epidermoliză buloasă: 23
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav cu scleroză multiplă tratat/an : 39.000,32 lei.
b)
cost mediu/bolnav cu hemofilie fără intervenție chirurgicală majoră/an : 22.000 lei;
c)
cost mediu/bolnav cu hemofilie cu intervenție chirurgicală majoră/an : 30.000 lei;
d)
cost mediu/bolnav cu talasemie/an : 32.000 lei;
e)
cost mediu/bolnav cu boli neurologice degenerative/inflamatorii :78.400 lei
f)
cost mediu/bolnav cu polineuropatie - în puseu acut : 39.200 lei
g)
cost mediu/bolnav cu scleroză laterală amiotrofică: 15.000 lei;
h)
cost mediu/bolnav cu miastenia gravis - crize miastenice : 39.200 lei;
i)
cost mediu/bolnav cu osteogeneză imperfectă : 1.684 lei;
j)
cost mediu/bolnav cu boală Fabry : 828.437,5 lei;
k)
cost mediu/bolnav cu boală Pompe : 664.036 lei;
l)
cost mediu/bolnav cu tirozinemie :120.450 lei;
m)
cost mediu/bolnav HTAP/an tratat cu Bosentan : 126.821,34 lei;
n)
cost mediu/bolnav HTAP/an tratat cu Sildenafil : 23.034 lei;
o)
cost mediu/bolnav HTAP/an tratat cu Bosentan și Sildenafil : 149.855,24 lei;
p)
cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (adulți) : 43.660 lei;
q)
cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (copii) : 38.000 lei;
r)
cost mediu/bolnav cu epidermoliză buloasă : 6.000 lei;
Natura cheltuielilor subprogramului:
a)
cheltuieli pentru medicamente specifice
Unități care derulează subprogramul:
1)
scleroză multiplă:
a)
Spitalul Universitar de Urgență București - Clinica de neurologie;
b)
Spitalul Clinic Militar Central de Urgență "Dr. Carol Davila" București - Clinica de neurologie;
c)
Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie;
d)
Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie;
e)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;
f)
Spitalul Clinic de Recuperare Iași;
g)
Spitalul Militar de Urgență "Prof. Agripa Ionescu" - Clinica de neurologie;
h)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Timiș - Clinica de neurologie;
i)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj - Clinica de neurologie;
j)
Institutul Clinic Fundeni - Clinica de neurologie;
k)
Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București.
2)
hemofilie, talasemie:
a)
Institutul Național de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" București;
b)
Clinica de Hematologie Fundeni; Clinica de Pediatrie Fundeni;
c)
Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" București;
d)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Louis Țurcanu" Timișoara;
e)
Spitalul Clinic Colțea;
f)
unități sanitare cu secții sau compartimente de pediatrie și hematologie;
g)
unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie.
3)
boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevrită primitivă, polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă):
Secții/compartimente de specialitate neurologie din:
a)
Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București;
b)
Spitalul Universitar de Urgență București;
c)
Institutul Clinic Fundeni;
d)
Spitalul Clinic Colentina;
e)
Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași;
f)
Spitalul de Recuperare Iași;
g)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;
h)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;
i)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.
j)
Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” – Clinica neurologie pediatrică;
k)
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „dr. Carol Davila” București
4)
scleroză laterală amiotrofică:
a)
farmacii cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
5)
miastenia gravis:
Secții/compartimente de specialitate neurologie din:
a)
Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București;
b)
Spitalul Universitar de Urgență București;
c)
Institutul Clinic Fundeni București;
d)
Spitalul Clinic Colentina;
e)
Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. N. Oblu" Iași;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;
g)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;
h)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.
i)
Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” – Clinica neurologie pediatrică;
j)
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „dr. Carol Davila” București
6)
osteogeneza imperfectă:
a)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, București;
b)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie”, București
7)
boala Fabry:
a)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj - Secția clinică de nefrologie și dializă;
b)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași - Clinica IV pediatrie;
c)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța - Secția hematologie-interne;
d)
Spitalul Universitar de Urgență București - Secția clinică neurologie.
8)
boala Pompe:
a)
Spitalul Județean de Urgență Ialomița.
9)
tirozinemia
b)
Spitalul de Pediatrie Pitești.
10)
Mucoviscidoza:
a)
farmacii cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
11)
Epidermoliza buloasă:
a)
farmacii cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
6.2 Subprogramul de tratament al sepsisului sever
Activități:
a)
asigurarea în spital a medicamentelor și materialelor sanitare specifice pentru tratamentul bolnavilor cu sepsis sever.
Criterii de eligibilitate:
Pacienți adulți care îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru sepsis sever conform ghidurilor internaționale (Surviving Sepsis Campaign: International guidelines for management of severe sepsis and shock 2008, International Surviving Sepsis Campaign Guidelines Comitee), adaptate de Societatea Română de ATI și Societatea Română de Sepsis după cum urmează:
a)
criterii de diagnostic de sepsis:
a 1) prezența unei surse de infecție, documentată sau suspectată; și a 2) prezența mai multor modificări dintre următoarele:
a 3) febră (temperatura > 38 grade C);
a 4) hipotermie (temperatura centrală < 36 grade C);
a 5) tahicardie (alură ventriculară > 90 bătăi/min. sau > 2 SD pentru valoarea normală pentru vârstă);
a 6) tahipnee;
a 7) alterarea statusului mental;
a 8) edeme semnificative sau balanța hidrică pozitivă (> 20 ml/kg/24 h); a 9) hiperglicemie (glicemie > 140 mg% în absența diabetului zaharat); a 10) leucocitoză (> 12.000 leucocite/microlitri);
a 11) leucopenie (< 4.000 leucocite/microlitri);
a 12) leucocite normale ca număr, dar > 10% forme imature; a 13) proteina C reactivă > 2 SD peste limita normală;
a 14) procalcitonina plasmatică > 2 SD peste limita normală.
b)
criterii de diagnostic de sepsis sever: sepsis asociat cu hipoperfuzie tisulară sau disfuncție de organ, respectiv:
b 1) hipotensiune indusă de sepsis;
b 2) șoc septic (hipotensiune indusă de sepsis care nu răspunde la umplere b 3) lactat seric crescut peste limitele normale;
b 4) diureza < 0,5 ml./kg. pentru > 2 h, în condițiile resuscitării volemice adecvate; b 5) ALI cu PaO2 < 250 în absența pneumoniei ca sursă de infecție;
b 6) ALI cu PaO2/FiO2 < 200 în prezența pneumoniei ca sursă de infecție; b 7) creatinină sanguină > 2 mg./dl.;
b 8) trombocite < 100.000/mm^3; b 9) bilirubina > 2 mg./dl.;
b 10) coagulopatie (INR > 1,5).
Administrarea medicamentului specific Drotrecoginum alfa se realizează conform recomandărilor ghidurilor internaționale, la bolnavii adulți cu sepsis sever, cu disfuncții de organe și risc crescut de mortalitate evaluat clinic, incluzând bolnavii cu disfuncții multiple de
organe sau cu scor APACHE II > 25, la care nu există contraindicații specifice administrării medicamentului.
Indicatori de evaluare:
1)
Indicatori fizici:
a)
număr bolnavi cu sepsis sever tratați cu Drotrecoginum alfa în secții / compartimente de ATI: 240;
b)
număr bolnavi cu sepsis sever tratați fără Drotrecoginum alfa în secții / compartimente de ATI: 240;
2)
Indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav cu sepsis sever tratat cu Drotrecoginum alfa : 25.000 lei;
b)
cost mediu/bolnav cu sepsis sever tratat fără Drotrecoginum alfa : 14.583,33 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
a)
cheltuieli pentru medicamente specifice (Drotrecoginum alfa);
b)
cheltuieli pentru materiale sanitare, consumabile, kituri pentru monitorizare și teste de laborator necesare îngrijirilor intensive ale bolnavilor cu sepsis sever.
Unități prin care se derulează subprogramul:
Secții/compartimente de terapie intensivă din structura spitalelor următoare:
a)
Spitalul Universitar de Urgență București;
b)
Spitalul Clinic de Urgență București;
c)
Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri București;
d)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;
e)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;
g)
Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" Iași;
h)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;
i)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj;
j)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;
k)
Spitalul Județean "Sf. Apostol Andrei" Galați;
l)
Institutul Clinic Fundeni București;
m)
Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr.Matei Balș”, București;
n)
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" București;
o)
Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar - Arseni”, București;
p)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea;
q)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov;
r)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad;
s)
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. O. Fodor” Cluj;
t)
Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
u)
Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara;
v)
Spitalul Clinic Universitar Elias București
w)
Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași
x)
Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București
7.
Programul național de boli endocrine
Activități:
- asigurarea în spital și în ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei și al gușei prin tireomegalie datorată carenței de iod și proliferării maligne.
Criterii de eligibilitate:
1.
pentru bolnavii cu osteoporoză:
-
diagnostic prin absorbțiometrie duală cu raze X (DEXA), după următoarele criterii:
Semnificația coloanei A din tabelul de mai jos este următoarea: A - Alfacalcidol
|Parametrul |Alendronat |Alendronat |Teriparatid|
A | Raloxifen |Calcitonina|
|măsurat
|Risedronat |Risedronat |
|
|
|
|
|
|Ibandronat |Ibandronat |
|
|
|
|
|
|Zolendronat|Zolendronat|
|
|
|
|
|
|Strontiu
|Strontiu
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|Scor T (DS)| < - 2,0 | < - 2,7 | < - 3,0 | < - | < - 2,5 | < - 2,5
|
|DEXA
|
|
|
| 2,5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|Fracturi
|
+
|
|+ minim o |
|
|fractură
|
|fragilitate|
|
|fractură |
|
|vertebrală
|
|
|
|
|vertebrală |
|
|dureroasă
|
|
|
|
|severă
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|Alte
|Criterii |
|
|
|nu
|
|
|condiții
|OMS
|
|
|
|tolerează |
|
|
|FRAX
|
|
|
|bifosfonați|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.
pentru bolnavii cu gușă prin tireomegalie datorată carenței de iod:
-
diagnosticul gușei cu/fără complicații, pacient din zona dovedită/cunoscută cu deficit geoclimatic de iod;
3.
pentru bolnavii cu gușă prin tireomegalie datorată proliferării maligne:
-
confirmare de proliferare malignă a tiroidei prin puncție biopsie tiroidiană cu ac subțire sau examen histopatologic (postintervenție chirurgicală tiroidiană).
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
număr de bolnavi tratați : 19.916, din care:
a)
10.000 cu osteoporoză;
b)
9.000 cu gușă prin tireomegalie datorată carenței de iod;
c)
916 cu gușă prin tireomegalie datorată proliferării maligne.
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav cu osteoporoză tratat/an : 420 lei;
b)
cost mediu/bolnav cu gușă prin tireomegalie datorată carenței de iod/an : 50 lei;
c)
cost mediu/bolnav cu gușă prin tireomegalie datorată proliferării maligne/an : 600,44 lei;
Natura cheltuielilor programului:
a)
cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei și tratamentului pentru gușă prin tireomegalie, datorată carenței de iod sau proliferării maligne.
Unități care derulează programul:
a)
Institutul Național de Endocrinologie "C.I. Parhon" București;
b)
Spitalul Clinic de Urgență Elias București;
c)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj;
d)
Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Spiridon" Iași;
e)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;
f)
Spitalul Clinic Județean Mureș;
g)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu;
h)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov;
i)
Spitalul Județean de Urgență Pitești;
j)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;
k)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad;
l)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța;
m)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea;
n)
Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț;
o)
Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea;
p)
Spitalul Județean de Urgență "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava;
q)
Spitalul Județean de Urgență Sfântu Gheorghe;
r)
Spitalul Județean de Urgență Târgoviște;
s)
Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu;
t)
Spitalul Județean de Urgență Zalău;
u)
Spitalul Județean de Urgență Brăila;
v)
Spitalul Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Galați;
w)
Spitalul Județean de Urgență Baia Mare;
x)
Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani;
y)
Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud;
``)
Spitalul Județean de Urgență Bacău;
aa)
Spitalul Municipal Câmpulung Muscel;
bb)
Spitalul de Cardiologie Covasna;
cc)
Spitalul Județean de Urgență Deva;
dd)
Spitalul Județean de Urgență Ploiești;
ee)
Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc;
8.
Programul național de ortopedie
Activități:
- asigurarea cu materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecțiuni articulare, asigurarea endoprotezelor articulare tumorale specifice tratamentului bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală și pentru tratamentul prin implant segmentar de coloană al pacienților cu diformități de coloană.
Criterii de eligibilitate:
1.
Tratamentul prin endoprotezare:
-
pacienți tineri cu poliartrită reumatoidă sau spondilită anchilopoietică cu pierderea articulațiilor periferice;
-
pacienți tineri cu sechele posttraumatice ori după artrite specifice sau nespecifice;
-
pacienții vârstei a treia care suferă de maladii degenerative invalidante;
-
pacienți în etate care fac fracturi de col femural, extremitatea superioară a humerusului sau cot.
2.
Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală:
-
copii cu tumori osoase primitiv maligne;
-
adolescenți cu tumori osoase primitiv maligne;
-
adulți tineri cu tumori osoase primitiv maligne, cu recidive după tumori benigne agresive sau alte cauze care au dus la pierderi osoase importante;
-
adulți în plină activitate cu tumori maligne primitiv osoase sau tumori maligne secundare, cu recidive după tumori benigne agresive, după revizii de endoproteze articulare primare cu distrucții osoase importante sau alte cauze care au provocat distrucții osoase importante;
Fiecare caz la care se indica tratamentul pierderilor osoase importante epifizometafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală se aprobă de către o comisie constituită din:
-
medicul șef al secției de specialitate în care este internat bolnavul,
-
președintele Comisiei de ortopedie și traumatologie,
-
2 medici șefi de clinică de specialitate (prin rotație),
-
un medic de specialitate oncologie, pentru cazurile tumorale.
3.
Tratamentul prin instrumentație segmentară de coloană:
-
pacienți tineri cu diformități grave de coloană: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea capacității respiratorii și funcției cardiovasculare.
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
număr bolnavi cu afecțiuni articulare endoprotezați: 10.000;
b)
număr bolnavi cu endoprotezare articulară tumorală : 15;
c)
număr bolnavi cu implant segmentar de coloană : 500.
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav endoprotezat: 2.910 lei;
b)
cost mediu/bolnav cu endoprotezare articulară tumorală : 51.666,67 lei;
c)
cost mediu/bolnav cu implant segmentar de coloană : 1.850 lei.
Natura cheltuielilor programului:
a)
cheltuieli materiale sanitare specifice (endoproteze articulare primare și de revizie, ciment aferent implantării, elemente de ranforsare cotil și metafizo-diafizară femur, endoproteze articulare tumorale, instrumentație segmentară de coloană).
Unități care derulează programul:
1.
Tratamentul prin endoprotezare:
a)
unități sanitare cu secții sau compartimente de profil raportoare/înscrise la RNE;
b)
unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie.
2.
Tratamentul bolnavilor cu pierderi osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoprotezare articulară tumorală:
a)
Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” București;
b)
Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „M. S. Curie” București;
c)
Spitalul Clinic de Urgență Copii "Grigore Alexandrescu" București;
d)
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. Octavian Fodor” - Cluj-Napoca;
e)
Spitalul Clinic de Copii „Sf. Maria” Iași;
f)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara;
g)
Spitalul Clinic Județean Mureș;
3.
Tratamentul prin implant segmentar de coloană:
a)
Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” București;
b)
Spitalul Clinic Colentina;
c)
Spitalul Universitar de Urgență București;
d)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București;
e)
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie” București;
f)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;
g)
Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” București;
h)
Spitalul Clinic de Recuperare Iași;
i)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara;
j)
Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București;
k)
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;
l)
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. Octavian Fodor” - Cluj-Napoca.
9.
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
Activități:
-
asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienții transplantați
-
asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienții cu transplant hepatic.
Criterii de eligibilitate:
a)
bolnavi cărora li s-a efectuat transplant și necesită tratament posttransplant
b)
bolnavi cu transplant hepatic infectați cu VHB
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
număr de bolnavi tratați pentru stare posttransplant: 1.900;
b)
număr bolnavi cu transplant hepatic tratați pentru recidiva hepatitei cronice : 80.
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav tratat pentru stare posttransplant/an : 24.315,79 lei;
b)
cost mediu/bolnav cu transplant hepatic tratat pentru recidiva hepatitei cronice: 56.250 lei.
Natura cheltuielilor programului:
a)
cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului stării posttransplant
b)
cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului recidivei hepatitei cronice la pacienții cu transplant hepatic
Unități care derulează programul:
1.
Tratamentul în ambulatoriu al stării posttransplant pentru pacienții transplantați:
-
farmacii cu circuit deschis, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
2.
Tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienții cu transplant hepatic
-
Institutul Clinic de Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni.
10.
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică
Activități:
-
asigurarea serviciilor de supleere renală, inclusiv medicamente și materiale sanitare specifice, investigații medicale paraclinice specifice, transportul nemedicalizat al pacienților hemodializați de la și la domiciliul pacienților, transportul lunar al medicamentelor și materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienților .
Criterii de eligibilitate:
-
bolnavi cu insuficiență renală cronică în stadiul uremic, care necesită tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp).
Hemodiafiltrarea intermitentă on-line este indicată următoarelor categorii de bolnavi:
a)
bolnavi la care țintele de eficiență a dializei (eKt/V >/= 1,4 sau fosfatemie < 5,5 mg/dl) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv;
b)
bolnavi tineri cu șanse mari de supraviețuire prin dializă, dar cu șanse mici de transplant renal;
c)
bolnavi cu polineuropatie "uremică" în ciuda tratamentului eficient prin hemodializă convențională;
d)
bolnavi cu comorbidități cardiovasculare sau cu diabet zaharat.
Dializa peritoneală automată este indicată următoarelor categorii de bolnavi dializați peritoneal:
a)
bolnavi la care țintele de eficiență a dializei peritoneale continue ambulatorii (Kt/Vuree < 1,7; clearance creatinină 60 l/săptămână ori ultrafiltrat < 1.000 ml/24 ore sau absent sau negativ după un schimb de 4 ore cu dextroză 4,25%) nu pot fi atinse 3 luni consecutiv;
b)
copii preșcolari la care hemodializa și dializa peritoneală continuă ambulatorie sunt dificil de aplicat din punct de vedere tehnic și cu multiple posibile accidente și complicații;
c)
bolnavi cu hernii sau eventrații abdominale, care nu suportă presiunea intraabdominală crescută din DPCA;
d)
bolnavi dializați care pot și vor să urmeze studiile școlare și universitare;
e)
bolnavi dializați care pot și vor să presteze activitate profesională;
f)
bolnavi cu dizabilități care nu își pot efectua schimburile manuale de dializă peritoneală continuă ambulatorie și la care familia sau asistența la domiciliu poate efectua conectarea și deconectarea de la aparatul de dializă peritoneală automată.
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
numărul total de bolnavi tratați prin dializă: 8.936, din care: a 1) 7.679 prin hemodializă, din care:
-
hemodializă convențională :7.479
-
hemodiafiltrare intermitentă on-line: 200 a 2) 1.257 prin dializă peritoneală, din care:
-
dializă peritoneală continuă: 1.233
-
dializă peritoneală automată : 24
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost / ședință de hemodializă convențională : 472 lei
b)
cost / ședință de hemodiafiltrare intermitentă on-line : 536 lei
c)
cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală continuă/lună : 4.233,33 lei
d)
cost mediu/bolnav tratat prin dializă peritoneală automată/lună : 5.291,67 lei
Natura cheltuielilor subprogramului:
a)
cheltuieli pentru servicii de supleere renală, inclusiv medicamente specifice [agenți stimulatori
ai
eritropoiezei
(epoetin,
darbepoetin),
preparate
de
fier,
heparine fracționate
sau
nefracționate,
chelatori
ai
fosfaților
(sevelamerum),
agoniști
ai receptorilor
vitaminei
D
(alfa
calcidol,
calcitriol,
paricalcitol),
calcimimetice (cinacalcet)],
materiale
sanitare
specifice,
investigații
de
laborator,
precum
și transportul nemedicalizat al pacienților hemodializați de la și la domiciliul pacienților, transportul
lunar
al
medicamentelor
și
materialelor
sanitare
specifice
dializei peritoneale la domiciliul pacienților .
Unități care derulează programul:
a)
unitățile sanitare publice cu structuri de profil;
b)
unități sanitare private autorizate de Ministerul Sănătății și evaluate în condițiile legii;
c)
centrele-pilot de furnizare a serviciilor medicale de hemodializă și dializă peritoneală;
d)
unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie care au structuri de profil
11.
Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice.
Activități:
- asigurarea în spital a medicamentelor și materialelor sanitare specifice epurării extrahepatice
Criterii de eligibilitate:
a)
pacienți cu insuficiență hepatică de etiologie virală, toxicmedicamentoasă, metabolică (Boala Wilson), cu encefalopatie hepatică, tulburări de coagulare majore, pregătirea unor pacienți în pretransplant de ficat sau a celor ce necesită retransplant de ficat.
Indicatori de evaluare:
1)
indicatori fizici:
a)
număr de pacienți tratați prin epurare extrahepatică : 30;
2)
indicatori de eficiență:
a)
cost mediu/bolnav tratat prin epurare extrahepatică/an : 66.666,67 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
a)
cheltuieli pentru medicamente și materiale sanitare specifice epurării extrahepatice
Unități care derulează programul:
a)
Institutul Clinic de Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni - Secția de anestezie
și terapie intensivă;
b)
Institutul Clinic de Uronefrologie și Transplant Renal Fundeni;
c)
Insitutul Național de Boli Infecțioase ,,Prof. Dr. Matei Balș;
d)
Spitalul Clinic C. I. Parhon Iași;
e)
Spitalul Clinic de Copii Cluj Napoca – Clinica Pediatrie II – Nefrologie.
II.
PROGRAME NAȚIONALE DE SĂNĂTATE PROFILACTICE
Programul național de depistare precoce activă a afecțiunilor oncologice
Obiectiv:
a) Reducerea incidenței formelor invazive de cancer de col uterin și a mortalității datorate acestora prin screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin.
Structură:
Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin se
derulează
conform
prevederilor
Normelor
metodologice
pentru
realizarea
și
raportarea activităților specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 881/706 din 9 iulie 2009.