Rezoluția nr. 1862/2009

Consiliul de Securitate,

afirmându-și angajamentul ferm față de suveranitatea, independența, integritatea teritorială și unitatea Republicii Djibouti și Statului Eritreea în egală măsură, amintind importanța principiilor bunei vecinătăți, neamestecului și cooperării regionale,

amintind că, în declarația președintelui Consiliului de la 12 iunie 2008 (S/PRST/2008/20), a condamnat acțiunea militară a Statului Eritreea împotriva Republicii Djibouti în Ras Doumeira și pe Insula Doumeira și a cerut celor două părți să dea dovadă de maximă reținere și să își retragă forțele la poziția conform statu-quoului anterior,

luând notă de scrisoarea secretarului general din data de 11 septembrie 2008 (S/2008/602) în care transmitea raportul misiunii de constatare pe care a trimis-o în urma celei de-a 5.924-a întruniri a Consiliului (S/PV.5924),

exprimându-și profunda îngrijorare față de faptul că, după cum se menționează în raportul misiunii de constatare la care se face referire mai sus, Statul Eritreea nu și-a retras forțele la poziția conform statu-quoului anterior, potrivit cererii Consiliului de Securitate din declarația președintelui Consiliului din data de 12 iunie 2008 (S/PRST/2008/20),

reiterându-și serioasa îngrijorare față de absența dialogului dintre cele două părți și refuzul Statului Eritreea de până acum de a se angaja în dialog sau de a accepta contactele bilaterale, medierea ori eforturile de facilitare ale organizațiilor subregionale sau regionale ori de a răspunde în mod pozitiv la eforturile secretarului general,

notând că Republica Djibouti și-a retras forțele la poziția conform statu-quoului anterior și a cooperat pe deplin cu misiunea de constatare menționată mai sus, precum și cu alte misiuni trimise de organizațiile subregionale sau regionale,

luând notă de prima vizită la Asmara de la conflictul din luna iunie 2008 a președintelui Comisiei Uniunii Africane în luna octombrie 2008,

exprimându-și profunda îngrijorare față de continuarea disputei tensionate frontaliere dintre Republica Djibouti și Statul Eritreea și față de posibilul impact al situației grave și instabile a securității din zona Doumeira asupra stabilității și securității subregionale, după incidentele grave de la 10 iunie 2008, care au provocat zeci de morți și răniți:

1. îndeamnă Republica Djibouti și Statul Eritreea să își soluționeze de urgență disputa frontalieră pe cale pașnică și conform dreptului internațional și subliniază că părțile au responsabilitatea principală în crearea cadrului diplomatic și legal necesar în acest scop;

2. își reiterează aprecierea față de eforturile secretarului general, ale Uniunii Africane și Ligii Statelor Arabe de a aborda ambele părți, le încurajează să își sporească eforturile în această privință și încurajează și organizațiile regionale și subregionale, precum și statele membre care pot furniza asistență în acest scop să o facă;

3. salută oferta de bune oficii a secretarului general, regretă profund că Statul Eritreea continuă să refuze să acorde vize membrilor misiunii de constatare menționate mai sus sau să primească trimiși ai secretarului general și salută disponibilitatea permanentă a secretarului general de a trimite o misiune de constatare sau un reprezentant în Statul Eritreea;

4. salută faptul că Republica Djibouti și-a retras forțele la poziția conform statu-quoului anterior, potrivit cererii Consiliului de Securitate din declarația președintelui Consiliului de la 12 iunie 2008 (S/PRST/2008/20), fapt confirmat de misiunea de constatare, și condamnă refuzul Statului Eritreea de a face acest lucru;

5. cere ca Statul Eritreea:

(i) să își retragă forțele și tot echipamentul lor la pozițiile conform statu-quoului anterior și să se asigure că nu există nicio prezență sau activitate militară în zona în care a apărut conflictul în Ras Doumeira și Insula Doumeira în luna iunie 2008; și

(îi) să recunoască existența disputei frontaliere cu Republica Djibouti în Ras Doumeira și pe Insula Doumeira, să se angajeze în mod activ în dialog în vederea aplanării tensiunii și să se angajeze și în eforturi diplomatice care să conducă la o soluționare mutual acceptabilă a chestiunii frontaliere; și

(iii) să își îndeplinească obligațiile internaționale de membru al Organizației Națiunilor Unite, să respecte principiile menționate în art. 2 paragrafele 3, 4 și 5 și art. 33 ale Cartei și să coopereze pe deplin cu secretarul general, în special prin propunerea sa de bune oficii menționată în paragraful 3;

6. cere ca Statul Eritreea să aplice imediat prevederile paragrafului 5 de mai sus și, în orice caz, în termen de maximum 5 săptămâni de la adoptarea prezentei rezoluții;

7. solicită secretarului general să îi prezinte un raport privind evoluția situației și respectarea de către ambele părți a obligațiilor lor, contactele avute de acesta cu ambele părți și, după caz, cu Uniunea Africană și alte organizații regionale relevante, în termen de maximum 6 săptămâni de la adoptarea prezentei rezoluții;

8. hotărăște să revizuiască situația la 6 săptămâni de la adoptarea prezentei rezoluții, pe baza raportului menționat în paragraful 7, în vederea adoptării, după caz, a unei hotărâri ulterioare;

9. hotărăște să rămână activ sesizat cu această chestiune.