Decizia nr. 46/2010

Articolul 20

alin. (5) Legea nr. 146/1997 : "În situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unităților teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor Publice în a căror rază teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislației privind executarea silită a creanțelor bugetare.";

-

Articolul 9

din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 : "Cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător.

În cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția, Curtea constată că asupra dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 808 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, reținând că acestea nu încalcă prevederile constituționale.

Astfel, cu această ocazie, Curtea a statuat că accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.

Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.

Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii în caz de neplată a acestora.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în decizia de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv în privința dispozițiilor

art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995

privind timbrul judiciar.

În ceea ce privește criticile autorului excepției referitoare la posibilitatea instanțelor judecătorești de a "cenzura" excepțiile de neconstituționalitate ridicate în fața acestora, Curtea constată că, în realitate, sunt vizate dispozițiile

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, dispoziții cu privire la care nu a fost sesizată însă de către instanța de judecată. În această privință însă jurisprudența Curții Constituționale este bogată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (5) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru și ale

art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995

privind timbrul judiciar, excepție ridicată de Pan Corin Sachelaride în Dosarul nr. 33.009/3/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010.