Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 307/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
23 martie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 287 din 3 mai 2010
Citat de
11 acte
Citează
1 act
Structură
0 articole · 6.747 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ilie Daniel Pavel în Dosarul nr. 16.420/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 16.420/63/2007, Tribunalul Dolj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ilie Daniel Pavel în dosarul de mai sus.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție și ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, deoarece cerința constituțională privind examinarea cauzei în mod echitabil impune necesitatea asigurării respectării principiilor fundamentale ale oricărui proces, printre care principiul contradictorialității și principiul dreptului la apărare. Or, normele de procedură instituite prin art. 121 alin. 3 din Codul de procedură penală prevăd că părțile pot da expertului explicațiile necesare doar cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată sau a organului de urmărire penală și în condițiile stabilite de aceasta. Prin urmare, procedura criticată îngrădește dreptul la apărare al inculpatului în cadrul desfășurării procesului penal, în condițiile în care acesta, deși poate participa la efectuarea expertizei, nu poate da, în absența încuviințării organului de urmărire penală ori a instanței de judecată, lămuriri expertului în legătură cu starea de fapt, probându-și pe această cale nevinovăția.

Tribunalul Dolj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 121 alin. 3 cu denumirea marginală Drepturile expertului din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "Părțile, cu încuviințarea și în condițiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, pot da expertului explicațiile necesare."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate, așa cum rezultă din chiar denumirea marginală a textului, vizează drepturile expertului, și nu ale părților.

De asemenea, Curtea mai constată că, prin instituirea posibilității părților de a da explicații expertului numai cu încuviințarea organului de urmărire penală sau a judecătorului, nu este afectat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, întrucât, dimpotrivă, părțile pot aduce la cunoștința expertului explicațiile lor în condițiile art. 120 din Codul de procedură penală, prilej cu care au dreptul să formuleze observații cu privire la întrebările la care trebuie să răspundă expertul ori au dreptul să ceară modificarea sau completarea lor. Acest fapt dă pe deplin expresie dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil care se desfășoară și trebuie să se desfășoare în fața unui judecător independent, și nu a unui expert. De altfel, conceptul de proces echitabil consacrat și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale presupune judecarea cauzei în fața unei instanțe independente și imparțiale, singura în măsură să decidă cu privire la necesitatea tuturor aspectelor menite să slujească actului de înfăptuire a justiției prin aflarea adevărului. Iată de ce este lipsit de relevanță că, în materie penală, părțile nu pot da expertului explicații decât mediat. În plus, partea interesată poate să ceară numirea unui expert-parte sau poate formula cereri și depune memorii de natură să justifice, între altele, dispunerea de către instanță ori de către organul de urmărire penală a efectuării unui supliment de expertiză sau chiar a unei noi expertize.

În acest sens, Curtea constată că atât instanța de judecată, cât și organul de urmărire penale sunt ținute de obligația rolului activ, care presupune, între altele, garantarea dreptului la apărare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 121 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ilie Daniel Pavel în Dosarul nr. 16.420/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.