Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 523/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
27 aprilie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 349 din 27 mai 2010
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 14.102 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Luciano Parisato în Dosarul nr. 1.140/211/2009 al Tribunalului Cluj - Secția penală, de Dumitru Ardeleanu Carpen în Dosarul nr. 10.211/325/2009 al Judecătoriei Timișoara, de Claudia Kawaguchi în Dosarul nr. 2.102/233/2009 al Judecătoriei Galați, de Societatea Comercială "Jan Quik Group" - S.R.L în Dosarul nr. 12.597/271/2009 al Judecătoriei Oradea - Secția penală și de Ioan Pasca în Dosarul nr. 13.251/271/2009 al Judecătoriei Oradea - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 7.685D/2009, nr. 7.913D/2009, nr. 8.193D/2009, nr. 8.449D/2009 și nr. 8.450D/2009 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 7.913D/2009, nr. 8.193D/2009, nr. 8.449D/2009 și nr. 8.450D/2009 la Dosarul nr. 7.685D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 30 septembrie 2009, 14 octombrie 2009, 3 noiembrie 2009 și 3 decembrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 1.140/211/2009, nr. 10.211/325/2009, nr. 2.102/233/2009, nr. 12.597/271/2009 și nr. 13.251/271/2009, Tribunalul Cluj - Secția penală, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Galați și Judecătoria Oradea - Secția penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 2 și, respectiv, art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Luciano Parisato, Dumitru Ardeleanu Carpen, Claudia Kawaguchi, Societatea Comercială "Jan Quik Group" - S.R.L. și Ioan Pasca.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul Luciano Parisato susține că prevederile legale menționate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 și art. 51 alin. (4), deoarece sancționează persoana vătămată "prin pierderea termenului de sesizare a judecătorului în cazul în care procurorul cu funcție de conducere nu binevoiește să se încadreze într-un termen legal de 20 de zile să soluționeze plângerea ce i-a fost adresată, în condițiile în care acest procuror trebuie să vegheze la respectarea prevederilor legale în soluționarea plângerilor de către procurorii din subordinea sa".

Autorul Dumitru Ardeleanu Carpen arată că prevederile legale menționate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21, precum și prevederilor art. 6, 13 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece în alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedură penală limitează în timp momentul la care orice persoană poate face plângere împotriva soluțiilor date de procurorul ierarhic superior. Astfel, în situația în care termenul de 20 de zile a fost depășit, persoana interesată de calea de atac este decăzută din dreptul de a mai contesta soluția în fața judecătorului.

Autorul Claudia Kawaguchi susține că prevederile legale menționate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16, 21 și 20, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece cei mai mulți justițiabili care nu au apărător ales nu cunosc faptul că termenul prevăzut în alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedură penală curge de la data când procurorul trebuia să soluționeze plângerea, ei așteptând să le fie comunicat modul de soluționare pentru a vedea dacă este cazul să facă plângere sau nu împotriva acestei soluții.

Autorul Societatea Comercială "Jan Quik Group" - S.R.L. arată că prevederile legale menționate încalcă dreptul la apărare și tratamentul egal.

În sfârșit, autorul Ioan Pasca susține că prevederile legale menționate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3), art. 11 și 20, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece calificarea termenului de 20 de zile ca termen de decădere echivalează cu sancționarea justițiabilului pentru pasivitatea organelor judiciare prin respingerea plângerii ca tardiv formulate, restricționându-i în acest mod liberul acces la justiție, care devine un drept iluzoriu.

Tribunalul Cluj - Secția penală, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Galați și Judecătoria Oradea - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau a ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, care au următorul conținut:

"După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile."

În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 7.913D/2009, Curtea constată că, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, acesta vizează "excepția de neconstituționalitate invocată de petentul Carpen Ardeleanu Dumitru". De asemenea, în considerente încheierii instanța și-a spus opinia cu privire la alin. 1 și 2 ale art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Pe lângă acestea, din notele scrise ale autorului rezultă că, deși excepția vizează în titlul său întregul articol 278^1 din același cod, argumentele privesc doar alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Prin urmare, în acest dosar, Curtea urmează a restrânge obiectul excepției la art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 524 din 11 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 31 octombrie 2005, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, statuând că "art. 278^1 din Codul de procedură penală reprezintă un răspuns la necesitatea consacrării legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanței de judecată competente atunci când este nemulțumită de soluția dată plângerii sale contra actelor procurorului, așadar o concretizare a dispozițiilor constituționale privind dreptul de acces liber la justiție. În vederea garantării dreptului la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, legiuitorul a prevăzut în mod expres, în cuprinsul art. 278^1 din Codul de procedură penală, dreptul persoanei vătămate de a formula plângere direct la instanța de judecată în cazul în care procurorul nu se conformează prevederilor art. 277 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată". Astfel, în conformitate cu art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, "în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut în art. 277, termenul de 20 de zile prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului de 20 de zile". Așa fiind, este neîntemeiată critica potrivit căreia eventuala nesoluționare a plângerii de către procuror sau soluționarea cu întârziere a acesteia ar avea drept consecință împiedicarea accesului la justiție, câtă vreme termenul de formulare a plângerii la instanță curge, în ipotezele arătate, de la data expirării termenului legal de soluționare a acesteia de către procuror".

De asemenea, prin

Decizia nr. 1.212 din 24 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 14 octombrie 2009, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, statuând că "prevederile legale criticate se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legal criticate și nu sunt de natură a afecta în vreun fel exercițiul vreunui drept ori al unei libertăți.

Curtea constată că accesul la justiție al persoanelor nemulțumite de soluțiile date de procuror în faza de urmărire penală a procesului penal este asigurat, părțile având posibilitatea să își apere drepturile și interesele în cursul judecății prin mijloacele prevăzute de lege și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale. Astfel, prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală sunt menite tocmai să asigure accesul la justiție în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecată, iar pe de altă parte, în plângerea formulată împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului nu se judecă însăși cauza, ci doar temeinicia și legalitatea soluțiilor pronunțate de procuror (și nicidecum temeinicia și legalitatea actelor prin care procurorul ierarhic superior a soluționat ori nu plângerea), pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a eventualelor probe scrise, înfățișate instanței de părțile în proces.

În limitele obiectului acestor categorii de cauze, părțile, depunând un minim de diligență pentru prezervarea dreptului conferit de textul legal criticat, se pot plânge împotriva ordonanței sau rezoluției de netrimitere în judecată, având, iată, posibilitatea să demonstreze atât caracterul incomplet al urmăririi penale, cât și aprecierea eronată a probelor pe care s-a întemeiat soluția emisă de procuror".

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Luciano Parisato în Dosarul nr. 1.140/211/2009 al Tribunalului Cluj - Secția penală, de Dumitru Ardeleanu Carpen în Dosarul nr. 10.211/325/2009 al Judecătoriei Timișoara, de Claudia Kawaguchi în Dosarul nr. 2.102/233/2009 al Judecătoriei Galați, de Societatea Comercială "Jan Quik Group" - S.R.L. în Dosarul nr. 12.597/271/2009 al Judecătoriei Oradea - Secția penală și de Ioan Pasca în Dosarul nr. 13.251/271/2009 al Judecătoriei Oradea - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 aprilie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.