Decizia nr. 577/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Le Duc Hoa și Le Duc Adriana în Dosarul nr. 22.805/3/2009 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 22.805/3/2009, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Le Duc Hoa și Le Duc Adriana într-o cauză civilă având ca obiect expropriere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că

art. 5 din Legea nr. 198/2004

este neconstituțional, în măsura în care expropriatul ar fi decăzut din dreptul de a mai cere despăgubiri prealabile și drepte după expirarea termenului de 30 de zile, ceea ce aduce atingere în mod flagrant dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (3), (5) și (6) care reglementează regimul dreptului de proprietate privată.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă și-a exprimat opinia în sensul constituționalității prevederilor de lege criticate. În acest sens, arată că legiuitorul are dreptul ca prin actele normative emise să reglementeze anumite situații, ce pot fi coroborate în raport cu alte prevederi legale, cum este cazul în speța de față, respectiv cu cele ale

Legii nr. 33/1994 , act normativ ce își găsește aplicabilitatea în raport de obiectul cauzei.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și invocă în acest sens

Decizia Curții Constituționale nr. 910/2009 . În ceea ce privește instituirea unor termene de decădere pentru exercitarea drepturilor procesuale, arată că, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Totodată, Guvernul observă că autorii excepției vizează și aspecte care țin de aplicarea legii, urmând ca acestea să fie soluționate de instanțele judecătorești competente.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 5 din Legea nr. 198/2004 , modificată și completată, sunt constituționale. Așa fiind, arată că textul de lege criticat prin care se stabilește că plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face pe baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim, nu aduc atingere regulii constituționale potrivit căreia despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 5 din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, astfel cum au fost modificate și completate prin

Legea nr. 184/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008.

Textul de lege criticat are următorul conținut:

"Art. 5. - (1) Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim.

(2) Cererea pentru plata despăgubirilor va conține numele și prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu, actele doveditoare referitoare la existența drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale și/sau copii legalizate, va fi depusă în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoștință publică, prin afișare la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul a tabelelor prevăzute la art. 4 alin. (5).

(3) Dovada dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică

Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor referitoare la cărțile funciare, cu modificările ulterioare, în funcție de modalitatea de dobândire a drepturilor - convențională, judiciară, legală, succesorală, înțelegând prin dobândire și constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.

(4) În cazul în care titularii drepturilor reale nu depun cererea și/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin. (1) și (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor și le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului. Despăgubirile vor fi eliberate în condițiile prezentei legi.

(5) În cazul în care despăgubirile referitoare la același imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptățite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărțite potrivit legii civile. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice și/sau hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Eventualele litigii amână eliberarea despăgubirilor consemnate, dar nu suspendă transferul dreptului de proprietate către expropriator.

(6) În situația în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuți sau nu pot prezenta certificat de moștenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama moștenitorilor aparenți. În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptățit să solicite deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct, pe seama moștenitorilor aparenți. Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care își vor dovedi calitatea cu certificatul de moștenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă.

(6^1) Prin derogare de la prevederile

art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, imobilele pentru care s-au formulat notificări de restituire vor fi expropriate în condițiile prezentei legi sau, după caz, transferate în domeniul public al statului și în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale - S.A. În ipoteza în care imobilul se află în domeniul privat al statului, suma reprezentând cuantumul despăgubirii se va consemna pe numele deținătorului și al persoanei care a făcut notificarea, în situația în care imobilul se află în domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, acesta va face obiectul transferului în condițiile

Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în această ipoteză persoana îndreptățită la restituire va fi despăgubită în condițiile

Legii nr. 10/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(7) În cazul altor situații litigioase decât cele prevăzute la alin. (5) și (6), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condițiile prezentei legi.

(8) În cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real, aflați în concurs, nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor. Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoțită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii ori, după caz, de declarația autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii prevăzute în hotărârea de stabilire a despăgubirii.

(9) Identificarea imobilelor supuse exproprierii, aflate în litigiu, se va face numai în coordonate cadastrale, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 7/1996 , republicată."

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (3), (5) și (6) referitoare la expropriere.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia susțin că reglementarea criticată este neconstituțională în măsura în care expropriatul ar fi decăzut din dreptul de a mai cere despăgubiri prealabile și drepte după expirarea termenului de 30 de zile. În acest context, Curtea observă că autorii excepției se referă la forma inițială a

art. 5 din Legea nr. 198/2004 , care prevedea că plata despăgubirilor se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim, cereri ce urmau să fie depuse în termen de 30 de zile la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul, iar în cazul în care titularii drepturilor reale nu ar fi depus cererea și/sau documentele doveditoare, expropriatorul urma să notifice acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor.

Astfel, față de critica de neconstituționalitate formulată, Curtea Constituțională a statuat, prin

Decizia nr. 910/2009 , că " Legea nr. 198/2004 , în ansamblul său, conține dispoziții care asigură cadrul legal privind procedura de expropriere și stabilire a despăgubirilor, apărarea dreptului de proprietate și a dreptului de a contesta, pe cale judiciară, cuantumul despăgubirilor, în acord cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern și să respecte un raport de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat (Cauza James și alții împotriva Marii Britanii, 1986)."

Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că " Legea nr. 198/2004 , astfel cum a fost modificată, stabilește cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, prevăzute la

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor. Astfel, drumurile de interes național sunt considerate, potrivit legii, de importanță strategică și de securitate națională, iar lucrările de construcție de drumuri de interes național, județean și local sunt declarate ca fiind de utilitate publică. De asemenea, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile prevăzute de lege se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea."

În acest context, referitor la critica privind sancțiunea decăderii pentru nerespectarea unor termene prevăzute de lege, aceasta este reglementată în

art. 9 din Legea nr. 198/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 9 alin. (1) și (3), expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 alin. (4)-(8) și ale art. 6 alin. (2), se poate adresa instanței judecătorești competente "în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii", iar "în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată, orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanței judecătorești competente, în termen de 3 ani de la data afișării hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, în condițiile art. 7, sub sancțiunea decăderii."

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 198/2004

privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, excepție ridicată de Le Duc Hoa și Le Duc Adriana în Dosarul nr. 22.805/3/2009 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2010.