Decizia nr. 579/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) și (6) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 1/2000 11 ianuarie 2000 (prevederi anume) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forest…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (5) și (6) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Niculina Hippe, Dumitru Eugen Dulcea și Mihai Lângă în Dosarul nr. 642/198/2008 al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Astfel, în ceea ce privește prevederile art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2001, arată că acestea nu contravin dispozițiilor art. 16 și art. 44 din Legea fundamentală, în acest sens invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume
Decizia nr. 521/2007 . Referitor la alineatul (6) al art. 28, arată că, urmare a modificărilor intervenite în cuprinsul textului de lege, această critică a rămas fără obiect, iar excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi de lege este inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 42 din 30 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 642/198/2008, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001
și
art. 28 alin. (5) și (6) din Legea nr. 1/2000 , excepție ridicată de Niculina Hippe, Dumitru Eugen Dulcea și Mihai Lângă într-o cauză civilă având ca obiect constatarea nulității absolute a unui act de donație.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale criticate, care interzic membrilor formelor asociative să înstrăineze propriile cote-părți și să transmită drepturile prin testament sau donație, lipsesc dreptul de proprietate de un atribut fundamental, abusus dreptul de dispoziție, și constituie un amestec nejustificat al statului în exercitarea dreptului de proprietate.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (6) din Legea nr. 1/2000 , referitoare la interdicția membrilor formelor asociative de înstrăinare a propriilor cote-părți, este inadmisibilă, ca urmare a modificărilor substanțiale aduse acestui articol, astfel încât nu se mai conservă critica de neconstituționalitate formulată. Referitor la art. 28 alin. (5) din același act normativ, se arată că aceste prevederi de lege sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Din examinarea notelor scrise ale autorilor excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că obiectul acesteia, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile
art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001
și
art. 28 alin. (5) și (8) din Legea nr. 1/2000 .
Potrivit încheierii de sesizare a Curții Constituționale și a precizărilor efectuate în cuprinsul acesteia, referitoare la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că în cuprinsul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001
nu există art. 42, fiind vorba, în realitate, de
art. I pct. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001 , referitor la
art. 28 alin. (5) și alin. (8) din Legea nr. 1/2000 .
Ca urmare a modificărilor aduse
art. 28 din Legea nr. 1/2000 , prin
art. I pct. 31, titlul VI din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, alin. (8) al art. 28 devine alin. (6).
Aceste prevederi de lege au fost modificate substanțial față de conținutul avut în momentul formulării criticii de neconstituționalitate, și anume "Membrii formelor asociative nu pot înstrăina propriile cote-părți între ei sau unor persoane din afara acestora și nu pot transmite drepturile prin testament sau donație, ci numai prin moștenire legală". În prezent, acest alineat are următorul conținut: "Membrii formelor asociative aflați în devălmășie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părți unor persoane din afara acestora."
În ceea ce privește prevederile
art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 , acestea au păstrat, în principiu, soluția legislativă inițială, și prevăd că "Suprafețele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenței lor."
Ca atare, obiectul excepției de neconstituționalitate, asupra căruia Curtea urmează a se pronunța, îl constituie prevederile
art. 28 alin. (5) și (6) din Legea nr. 1/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare.
Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia invocă neconstituționalitatea prevederilor de lege criticate din perspectiva faptului că interzic membrilor formelor asociative să înstrăineze propriile cote-părți și să transmită drepturile prin testament sau donație, lipsesc dreptul de proprietate de un atribut fundamental, abusus dreptul de dispoziție, și constituie un amestec nejustificat al statului în exercitarea dreptului de proprietate.
Or, urmare a modificărilor intervenite în cuprinsul textului de lege, această critică a rămas fără obiect, astfel încât excepția de neconstituționalitate a
art. 28 alin. (6) din Legea nr. 1/2000
este inadmisibilă.
Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 , Curtea constată că acestea au păstrat, în principiu, soluția legislativă inițială.
De altfel, asupra constituționalității
art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 , Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale ca cele invocate în prezenta cauză și având motivări similare, prilej cu care a statuat că acestea nu contravin Legii fundamentale.
Astfel, prin
Decizia nr. 521 din 31 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 15 august 2007, Curtea a constatat că "în concepția legiuitorului reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafețelor forestiere aflate în proprietatea comună a formelor asociative enumerate nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme. Dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea și prerogativele avute în perioada respectivă. În aceste condiții, regimul juridic al proprietății privind terenurile forestiere restituite foștilor proprietari în cadrul acestor forme asociative este determinat de legiuitor, în mod special, în considerarea particularităților economice și sociale ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului. Aceste particularități cuprind anumite limitări ale exercitării dreptului de proprietate, decurgând din statutul juridic al formelor asociative".
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate sunt valabile și în cauza de față.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (6) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Niculina Hippe, Dumitru Eugen Dulcea și Mihai Lângă în Dosarul nr. 642/198/2008 al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de aceiași autori în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.