Plan din 10 mai 2010

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ
1. Introducere
Prezentul plan de ajustare a efortului de pescuit (PAEP) a fost elaborat în baza Planului național strategic și a Programului operațional pentru pescuit (2007-2013). Aceste documente prezintă măsurile propuse de România în domeniul pescuitului, care au ca scop adaptarea flotei de pescuit la cotele disponibile, precum și implementarea liniilor directoare ale politicii comune de pescuit privind reducerea capacității de pescuit. Aceste măsuri se vor realiza în cadrul axei prioritare 1 a Programului operațional pentru pescuit și au ca scop, pe lângă reducerea capacității de pescuit, crearea condițiilor economice pentru susținerea flotei de pescuit a României la Marea Neagră.
Prezentul PAEP a fost elaborat în baza recentelor date științifice furnizate către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură de instituțiile naționale de specialitate și regionale, informații colectate prin diferite programe și proiecte, inclusiv prin Programul național de colectare a datelor pescărești.
Prezentul PAEP conține măsurile menite să conducă la ajustarea capacității de pescuit a flotei pentru a obține un echilibru durabil și stabil între capacitatea de pescuit și starea resurselor pescărești și în același timp să respecte politica comună de pescuit a Uniunii Europene.
Aceste măsuri constau în:
- încetarea permanentă a activității de pescuit;
- încetarea temporară a activității de pescuit;
- investiții la bordul navelor și selectivitate în sensul direcționării pescuitului către speciile care prezintă o perspectivă bună în raport cu mărimea efectivelor și valorile fluctuației lor (pelagici: șprot și hamsie, demersali: calcan), fapt care ar permite o exploatare durabilă a resurselor pescărești din Marea Neagră.
În scopul asigurării unei abordări unitare și integrate a pescuitului marin român în sistemul socioeconomic comunitar, PAEP trebuie urmat de acțiuni menite să creeze un sector piscicol eficient și sustenabil.
2. Descrierea contextului
Flota de pescuit a României face parte integrantă, începând cu anul 2007, din flota de pescuit comunitară și se supune dispozițiilor
Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002
al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului și ale Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit.
Capacitatea de pescuit a României la Marea Neagră este de 441 de nave*1) și ambarcațiuni (20 cu lungimi mai mari de 12 m și 421 cu lungimi mai mici de 12 m), totalizând 2.604,86 GT și 8.691,79 kW, înscrise în fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit (tabelul nr. 1).
-----------
*1) Romanian Național Programme for Collection of Fisheries Data 2009-2010.
Tabel nr. 1
Flota României la Marea Neagră
┌───────────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬──────────────────┐
│
Tip
│
Număr
│
Tonaj total
│Putere totală (kW)│
├───────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│Vase cu lungimea ≥ 12 m│
20
│
2.056,26
│
5.884,69
│
├───────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│Vase cu lungimea < 12 m│
421
│
548,6
│
2.807,1
│
├───────────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼──────────────────┤
│TOTAL:
│
441
│
2.604,86
│
8.691,79
│
└───────────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴──────────────────┘
2.1. Nave cu lungimea de peste 12 m
Majoritatea celor 20 de nave cu lungimi mai mari de 12 m sunt de același tip, cu o lungime de aproximativ 25 m și corp de oțel. Fiind construite în perioada anilor 1980-1990, au echipamente și instalații depășite care nu oferă siguranță în exploatare, în ultimii ani operând mai aproape de coastă și numai pe mare liniștită. De asemenea, datorită condițiilor tehnice de la bord (lipsa instalațiilor de producere sau de păstrare a gheții), captura se prelucrează exclusiv prin sărare, ceea ce determină înregistrarea constantă de cantități mari de captură nereținută la bord (aruncări în mare), dar și o cerere redusă a pieței pentru astfel de debarcări.
Aceste nave au fost concepute pentru a realiza pescuitul printr-o singură metodă, 17 fiind nave tip trauler costier, iar 3 dintre acestea fiind dotate numai pentru pescuitul cu setci de calcan. Obiectul principal al pescuitului prin traulare sunt speciile de talie mică, respectiv șprot, bacaliar, hamsie etc., specii deosebit de perisabile, în special în perioada de vară. Pentru a livra captura în stare proaspătă în condițiile dotărilor actuale, navele sunt obligate să își diminueze perioada de lucru în zonele de pescuit, maximum 12 ore (cazul șprotului refrigerat), cu consecințe nefavorabile asupra eficienței activității.
În ultimii 3 ani, unele dintre nave au fost amenajate provizoriu pentru a desfășura și activități polivalente, cum ar fi traulare cu traulul pelagic, în principal, dar și pescuit cu setcile de fund.
Zona de pescuit pentru această categorie de nave o constituie zona costieră și zona economică exclusivă, dincolo de izobata de 20 m, adâncime situată la aproximativ 4-8 Mm față de țărm, în sectorul de nord, și la 3-4 Mm în sectorul sudic.
Zonele de aglomerare a diferitelor specii cunosc o mare variabilitate în funcție de specii, sezon, dar și de condițiile hidrometeorologice. Sezonul de pescuit este concentrat în perioada martie-noiembrie. La începutul și sfârșitul sezonului, aglomerările sunt situate la distanțe mari de țărm, în dreptul izobatei de 60-80 m, necesitând perioade mari de timp pentru deplasare (4-10 ore) și evident consum crescut de combustibil, ceea ce determină creșterea costului de producție, precum și creșterea cheltuielilor directe de producție.
Pe de altă parte, în perioadele de primăvară și toamnă frecvența zilelor cu gradul de agitație a mării peste 3o Bf (limita de lucru pentru acest tip de navă) depășește 54%, ceea ce limitează și mai mult timpul efectiv de pescuit și duce la creșterea riscurilor privind siguranța navigației și securitatea echipajelor.
Având în vedere aceste constrângeri, multe nave activează perioade reduse de timp, acționând doar la comenzi ferme și realizând venituri care se situează de multe ori la limita subzistenței, ceea ce determină creșterea costului de producție. Infrastructura portuară, un element esențial al pescăriilor marine, reprezintă în România un handicap major, lucru evidențiat clar în Planul național strategic și în Programul operațional pentru pescuit (2007-2013).
Neasigurarea condițiilor minime de infrastructură portuară pentru navele de pescuit (port, dană specială pentru acostare, spații de depozitare pentru unelte și pește, materiale specifice), precum și distanțele mari dintre porturi și zonele de pescuit au fost și reprezintă încă factorii principali care au condus la închiderea sau diminuarea la minimum a activității de pescuit.
Aceste constrângeri cauzate de lipsa investițiilor în sector au condus la scăderi dramatice ale capturilor. Dacă în anii 1986-1990 se realizau peste 15.000 tone/an, în perioada 1991-2005 captura totală s-a diminuat la circa 2.000 tone/an, pentru ca în ultimii ani să nu depășească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări reprezintă speciile de talie mică: șprot, stavrid, bacaliar.
Un procent relativ semnificativ din capturile cu traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6-12 tone/an).
Debarcările de calcan ale acestei clase de nave reprezintă în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000 de bucăți setci din dotarea acestor nave.
Se apreciază că, dacă toate aceste nave ar fi modernizate sau înlocuite cu altele noi, cu siguranță s-ar putea realiza capturi mult mai mari și s-ar putea exercita o presiune semnificativă asupra stocurilor de pești, cu riscuri serioase privind durabilitatea exploatării.
Astfel, capacitatea de pescuit a României din prezent - în principal segmentul de flotă cuprinzând navele de pescuit de peste 12 m lungime - este supradimensionată în raport cu resursele și prezintă caracteristica unui potențial latent excedentar, cu mult peste posibilitățile de pescuit pe care le avem la Marea Neagră.
2.2. Pescuitul costier la scară mică
Pescuitul costier la scară mică se realizează cu cele 421 de ambarcațiuni a căror lungime este sub 12 metri. Acestea sunt ambarcațiuni construite din fibră de sticlă sau din lemn, 200 dintre ele fiind dotate cu motoare de mică putere. Ambarcațiunile deservesc uneltele staționare: taliene, ave, setci fixe, paragate de rechin etc. Vârsta medie a ambarcațiunilor este de 15 ani.
Dintre acestea, un număr de 128 de ambarcațiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul nr. 2).
Tabel nr. 2
Flota de pescuit costier la scară redusă care practică pescuitul la calcan
┌──────────────┬──────────────────────────┬──────────────────┬────────────────┐
│Lungime totală│Număr de nave/ambarcațiuni│Putere totală (kW)│Greutate totală │
│
│
│
│
(tone)
│
├──────────────┼──────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│
< 6 m
│
12
│
183,97
│
5,4
│
├──────────────┼──────────────────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│
6 - 12 m
│
116
│
1.124,24
│
64,5
│
└──────────────┴──────────────────────────┴──────────────────┴────────────────┘
Sursa: Planul național de control al pescuitului și debarcărilor de calcan în apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010, elaborat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Acest segment de pescărie a început să fie dezvoltat de către comunitățile pescărești după anul 1990, ca urmare a condițiilor socioeconomice aferente.
În acest context pescuitul are un pronunțat caracter de subzistență, căpătând în timp valențe de activitate familială.
Talienele marine, în număr ce nu depășește 25 de unități pe tot litoralul românesc, sunt amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun).
Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan.
Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi.
Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea țărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în sectorul nordic și 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, și pescuitul costier la scară redusă se confruntă cu o serie de "greutăți", ceea ce îl face ineficient și nesigur pentru echipaj.
Ca orice pescărie nou-apărută, există numeroase probleme cu care aceasta se confruntă: de exemplu, ambarcațiunile cu lungimea de 6-8 metri, nefiind corespunzătoare pe deplin utilizării pe mare, sunt preluate din pescăria Deltei Dunării.
Pregătirea profesională superficială, accesul limitat la resurse financiare, precum și lipsa facilităților de debarcare a capturilor fac ca și acest segment de flotă să cunoască o degradare accentuată.
2.3. Alte considerații
Condițiile climatice din lunile reci limitează posibilitățile de pescuit la Marea Neagră, iar prohibiția anuală a pescuitului care coincide de regulă cu perioada reproducerii fac ca aprovizionarea pieței să prezinte fluctuații sezoniere.
De asemenea, datorită efectelor climatice globale s-au înregistrat și schimbări în comportamentul manifestat de ihtiofaună, prin îndepărtarea de coastă a aglomerărilor pescuibile, respectiv un dinamism mai accentuat al constituirii și dispersării acestor aglomerări, atât în zona de mică adâncime (3-11 m), cât și în zona de larg (20-80 m), afectând desfășurarea activităților de pescuit prin mărirea timpului de pescuit, a cheltuielilor cu combustibilul și, implicit, ducând la o scădere a rentabilității activității.
La litoralul românesc, companiile și operatorii economici cu profil pescăresc desfășoară activități de pescuit mixte atât în zona costieră, cât și de larg, cu unelte staționare și filtrante înconjurătoare și tractate. În aceste condiții, managementul pescăresc trebuie orientat mai mult pe resursă, decât pe efortul de pescuit.
Acesta este motivul pentru care în paralel cu măsurile de ajustare a efortului de pescuit, orientat asupra mai multor specii, trebuie acționat și prin implementarea măsurilor de conservare a speciilor.
2.4. Situația stocurilor de pește
Caracteristica principală a capturilor de pești din sectorul marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%).
2.5. Starea stocurilor de specii de pește de importanță economică
Pentru a arăta starea actuală a populațiilor principalelor specii de pești, majoritatea cu caracter transfrontalier, precum și a motiva necesitatea de a ne înscrie în efortul regional de diminuare a presiunii puse asupra resurselor, trebuie să facem o scurtă analiză la nivelul întregului bazin asupra stării principalelor specii:
a) Specii pelagice
Hamsia (Engraulis encrassicolus L., 1758) - este specia dominantă în capturile comerciale de la Marea Neagră.
În perioada 1995-2005, stocul de hamsie s-a refăcut parțial, capturile crescând la 300-400.000 tone, însă efortul de pescuit a rămas relativ ridicat astfel încât biomasa exploatabilă nu a mai ajuns la nivelele ridicate de la începutul anilor '80.
Având în vedere că în România nu există un pescuit specializat pentru specia hamsie, capacitatea de pescuit fiind redusă, considerăm că pentru sectorul marin românesc nu se justifică stabilirea unei capturi totale admisibile (TAC). Totuși, pentru protejarea speciei, se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii. Este absolut necesar a se stabili TAC-ul la nivel regional, ținând cont că cele mai mari aglomerări (pentru iernare) se află în alte zone (țărmurile Caucazului), unde sunt intens pescuite cu plasa pungă de către flotele georgiene și turcești (tabelul nr. 4).
Șprotul (Sprattus sprattus, L., 1758) - este a doua specie ca importanță comercială după hamsie. La litoralul românesc biomasa aglomerărilor de șprot variază foarte mult în funcție de condițiile de mediu, fiind foarte diferită de la un sezon la altul. În baza evaluărilor efectuate, în perioada 2000-2009 se poate aprecia că biomasa șprotului în sectorul românesc a oscilat în medie între 30.000 și 60.000 tone, fiind recomandat un TAC de 10.000 tone/an (tabelele nr. 3 și 4) [Studii de evaluare a stocurilor de resurse acvatice vii în vederea stabilirii capturii totale admisibile (TAC), pe specii și zone; Radu Gh., 2005; Maximov V., Radu Gh., Nicolaev S., 2006, 2007, 2008; Radu Gh., 2009].
Tabel nr. 3
Valoarea stocurilor (tone) pentru principalele specii de pești din sectorul românesc al Mării Negre
Stoc (tone)
Specia
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Șprot
35.000
35.000
30.000
45.000
45.000
45.000
14.750
60.000
60.000
60.000
Bacaliar
8.000
8.000
8.000
7.000
6.000
8.500
10.000
Hamsie
19.000
19.000
19.000
20.000
20.000
20.000
-
Guvizi
600
600
600
600
600
500
-
Calcan
1.066
980
1.080
1.150
1.300
2.356
1.500
Rechin
1.650
1.650
1.650
2.000
4.300
1.450
2.500
Tabel nr. 4
Valoarea TAC-ului pentru principalele specii de pești din sectorul românesc al Mării Negre
TAC (tone)
Specia
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Șprot
10.000
10.000
10.000
10.000
10.000
10.000
10.000
10.000
10.000
10.000
Bacaliar
1.000
1.000
1.000
1.000
1.000
1.000
1.000
500
500
500
Hamsie
2.000
2.000
2.000
2.000
2.000
2.000
-
Stavrid
100
100
100
100
100
100
-
Guvizi
100
100
100
100
100
100
100
200
100
100
Calcan
100
100
100
50
50
50
50
50
50
50
Rechin
100
100
100
50
50
50
40
50
50
50
Trebuie remarcat că presiunea asupra stocului de șprot și, mai nou, asupra celui de bacaliar a crescut îndeosebi după ce stocurile de hamsie și stavrid au scăzut extrem de mult datorită pescuitului intensiv și neselectiv în zonele de iernat, făcând ca atenția flotelor din țările riverane Mării Negre să se îndrepte acum și spre noi specii.
Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956)
Un declin drastic al abundenței stocului a existat după 1995, când acesta s-a diminuat cu 56%. În 1991 stocul de stavrid a scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea la 4,7 mii tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 20 de ori față de media anilor 1985-1989.
În contrast cu hamsia și șprotul, stocul de stavrid a rămas încă la un nivel foarte scăzut. Asemănător hamsiei, apreciem că pentru sectorul marin românesc nu este necesară stabilirea unei TAC, dar pentru protejarea completării se impune respectarea dimensiunilor minime admise în pescuitul acestor specii și estimarea TAC-ului trebuie făcută la nivel regional.
Pălămida (Sarda sarda) și Macroul (Scomber japonicus), două specii de pește de mare importanță economică, practic au dispărut în ultimele două decenii din capturile realizate în sectorul românesc al Mării Negre. În prezent, în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor.
b) Specii demersale
Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafețelor), aplicată pe arii restrânse, fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și care folosește ca parametri: viteza navei, deschiderea orizontală a traulului și timpul de traulare. Pentru sectorul românesc, în baza evaluărilor efectuate, în perioada 2003-2009, valoarea biomasei aglomerărilor de calcan a crescut ușor de la un an la altul, situându-se la o valoare de circa 980 t în anul 2004, la 1.080 t în 2005, la 1.150 t în 2006, la 1.300 t în 2007 și 2.350 t în 2008 [Assessment study of turbot stocks (Psetta maxima maeotica) on Romanian Black Sea coast area; Maximov V. și Radu Gh., 2009]. Pentru anul 2009, valoarea biomasei a fost estimată la circa 1.500 tone, fiind recomandat un TAC (din motive precauționare), pentru anul 2010, de 50 tone (tabelele nr. 3 și 4).
Calcanul (Psetta maxima maeotica)
Tabel nr. 5
Evoluția biomasei aglomerărilor pescuibile de calcan în Ucraina și Bulgaria, în perioada 2001-2008
Țara
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Ucraina
1.430
1.460
1.440
1.210
1.510
1.410
Bulgaria
1.441
1.896
1.966
Rechinul (Squalus acanthias) - întâlnit în zona litoralului românesc, este o specie migratoare, cu un ciclu lung de viață, al cărei stoc este puternic influențat de mărimea efortului de pescuit. În ultimele decenii nu au fost efectuate cercetări specializate și evaluări ale stocurilor de rechin din Marea Neagră. Cu toate ca datele statistice sunt nesatisfăcătoare, se poate estima pentru 2005-2010 un TAC de 50 tone, urmând ca acesta să fie revizuit în urma cercetărilor viitoare (tabelul nr. 5).
Familia Acipenseridae (sturioni) - are stocurile deosebit de afectate datorită pescuitului fără control și lucrărilor hidrotehnice efectuate în zonele de reproducere. Din observațiile pe teren, îndeosebi prin traulările de sondaj din timpul expedițiilor de cercetare, a fost semnalată prezența doar a tineretului de păstrugă, restul speciilor de Acipenseridae lipsind în totalitate. Prin
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 262 / 330/2006
privind conservarea populațiilor de sturioni din apele naturale și dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România, pentru asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni se interzice pescuitul în scop comercial pentru o perioadă de 10 ani. Pentru cunoașterea stării reale a sturionilor se impune un program complex de evaluare, care să cuprindă atât partea marină, cât și cea fluvială.
Rapana (Rapana venosa) - specie exotică la litoralul românesc. Evaluările recente efectuate de specialiști INCDM "Grigore Antipa" relevă faptul că în zona litoralului românesc stocurile de rapana au fost estimate la circa 13.190 tone (± 0,42 mii tone), ceea ce oferă posibilitatea unui potențial de exploatare de 5.000 tone/an.
Sintetizând informațiile prezentate, cu raportare la specificul de practicare a pescuitului marin, putem concluziona că pentru o dezvoltare durabilă a pescăriilor românești la Marea Neagră se poate articula posibilitatea capturării, fără a afecta starea stocurilor de resurse vii marine, a următoarelor cantități:
- specii de talie mică (șprot, hamsie și bacaliar) - 6.000/7.000 tone/an;
- calcan - 50 tone/an, cu posibilitatea de extindere a TAC-ului, corespunzător celor 3.000 km din ZEE, recent stabilită;
- rechin - 50 tone/an;
- rapana - 5.000 tone an;
- alte specii - 500 tone/an.
3. Cadrul juridic
Prezentul PAEP a fost întocmit/elaborat în conformitate cu prevederile art. 21 lit. (a) pct. (v) și (vi) din
Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006
al Consiliului, a fost notificat și va fi aprobat în conformitate cu art. 22 din
Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006
al Consiliului, de asemenea are în vedere prevederile art. 9 și 10 din
Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002
al Consiliului, fiind orientat pe respectarea principiilor art. 11 alin. (1): "Statele membre instituie măsuri de adaptare a capacității de pescuit a flotelor lor pentru a obține un echilibru stabil și durabil între respectiva capacitate de pescuit și posibilitățile lor de pescuit." și art. 2 alin. (1): "se urmărește astfel o aplicare progresivă a unei metode de gestionare a zonelor piscicole, bazate pe ecosisteme" din același regulament. De asemenea se dorește ca aceasta să contribuie la activități de pescuit eficiente în cadrul unui sector al pescuitului și acvaculturii competitiv și viabil din punct de vedere economic, asigurând un trai decent pentru cei ce depind de activitățile de pescuit și ținând seama de interesele consumatorilor.
4. Ajustarea efortului de pescuit
Ajustarea efortului de pescuit la Marea Neagră în perioada 2007-2013 se va face prin următoarele măsuri:
- încetarea permanentă a activității de pescuit a navelor;
- încetarea temporară a activităților de pescuit;
- investiții la bordul navelor și selectivitate.
4.1. Încetarea permanentă a activității navelor de pescuit
Scoaterea permanentă din uz a navelor de pescuit reprezintă cel mai important element al PAEP.
Prezentul PAEP prezintă măsurile planificate de România în domeniul pescuitului pentru ajustarea efortului de pescuit în conformitate cu prevederile politicii comune de pescuit, ținând cont de obiectivele prezentate în art. 2 din
Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002
al Consiliului.
Eficiența energetică reprezintă un aspect de impact al pescăriei asupra mediului, astfel cantitatea de combustibil raportată la captura debarcată variază în funcție de tipul de unealtă și metoda de pescuit, de la un consum neglijabil până la peste 1 litru combustibil/1 kg pește debarcat. Datorită faptului că navele de pescuit sunt vechi, prost întreținute și au unelte învechite, Planul național strategie (PNS) prevede o oportunitate de a reduce numărul de nave prin ajutoare de stat pentru încetarea permanentă a activității de pescuit. România dorește să păstreze un nivel minim pentru flota de pescuit (minimum vitalis), care poate fi estimat la 12-13 nave moderne și performante. Flota de pescuit se impune a fi reînnoită și modernizată, în vederea asigurării pe piață a produselor pescărești solicitate și la cel mai bun raport calitate/preț, fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale.
Speciile pelagice de dimensiuni mici ar putea reprezenta captura principală a pescuitului marin cu navele de peste 12 m, dacă acestea ar fi dotate cu echipamentul adecvat prelucrării la bord, altul decât prelucrarea prin sărare.
Încetarea permanentă a activității de pescuit are drept scop scoaterea din flotă a navelor:
- mai mari de 12 metri care pescuiesc prin traulare;
- vechi de peste 20 ani, depășite fizic și moral, care nu au condiții de păstrare a capturilor la bord și în cazul cărora valoarea obținută prin sărarea șprotului, specia predominantă, nu compensează cheltuielile efectuate;
- cu motoare cu un consum mare de combustibil.
În condițiile îndepărtării aglomerărilor de pești-țintă la zone de adâncime și unei platforme continentale întinse în dreptul țărmului românesc, activitatea de pescuit devine nerentabilă, în condițiile utilizării unor nave neeconomice.
4.2. Încetarea temporară a activității de pescuit
Încetarea temporară a activităților de pescuit ale navelor are ca obiectiv principal refacerea stocului de adulți al biomasei de șprot, stabilită de evoluția indicatorilor de stare ca fiind 80% din tineret nepescuibil conform regulamentelor. Beneficiarii acțiunii de încetare temporară a activității de pescuit sunt proprietarii navelor de pescuit comercial și pescarii.
Valoarea acestor compensații a fost stabilită de către Comitetul de monitorizare a Programului operațional pentru pescuit. În baza cercetărilor și studiilor efectuate de institutele de cercetare de profil pot rezultă propuneri de închidere temporară a unor zone de pescuit sau de sistare temporară a pescuitului anumitor specii de pești-țintă.
În astfel de cazuri ar putea fi analizată oportunitatea aplicării reducerii temporare a activităților de pescuit.
4.3. Investiții la bordul navelor și selectivitate
Navele de pescuit cu lungimi mai mari de 12 m, în activitatea desfășurată în ultimii ani, au avut un raport cost/beneficiu ineficient, aceste nave fiind foarte vechi, mari consumatoare de combustibil, fără spații de depozitare și prelucrare. Modernizarea și adaptarea spațiilor de prelucrare nu va determina creșterea capacității de pescuit și prelucrare, respectându-se prevederile art. 25 din R egulamentul (CE) nr. 1.198/2006
al Consiliului. Acest lucru este posibil datorită mărimii navelor din acest segment de flotă care, datorită profilului constructiv, nu permite mărirea capacității de stocare, puterea de tractare a uneltelor fiind în concordanță cu reducerea puterii motorului.
Pentru ambarcațiunile implicate în pescuitul de coastă la scară redusă mai mici de 12 m sunt necesare o serie de măsuri de modernizare și creștere a siguranței pe mare, care are drept rezultat final:
a) creșterea siguranței la bordul ambarcațiunilor și îmbunătățirea condițiilor de lucru;
b) creșterea inovației tehnologice și îmbunătățirea calității și conservării capturilor;
c) creșterea contribuției la îmbunătățirea mediului înconjurător (unelte de pescuit mai selective, înlocuirea motoarelor, tratarea reziduurilor la bordul navelor).
4.4. Alte măsuri
Alte măsuri de reducere a efortului de pescuit, cum ar fi diminuarea numărului zilelor de pescuit, perioadele de prohibiție etc., ar putea fi adoptate în conformitate cu rezultatele studiilor care sunt în prezent în derulare la nivelul Uniunii Europene pentru stabilirea stării actuale a stocurilor de pește de-a lungul coastei românești a Mării Negre.
5. Măsuri de protecție și conservare
În apele comunitare, România respectă măsurile de protecție impuse prin regulamentele anuale specifice, respectiv măsuri de conservare și gestionare a resursei marine [ Regulamentul (CE) nr. 1.139/2008
al Consiliului din 10 noiembrie 2008 de stabilire pentru anul 2009 a posibilităților de pescuit și a condițiilor aferente aplicabile pentru anumite resurse halieutice în Marea Neagră și
Regulamentul (CE) nr. 1.579/2007
al Consiliului de stabilire a posibilităților de pescuit și a condițiilor aferente pentru 2008 în Marea Neagră pentru anumite resurse halieutice și grupuri de resurse halieutice].
În pescăriile marine din România sunt aplicate și alte măsuri de conservare și protecție. În general, acestea sunt stabilite în baza studiilor elaborate de institute de cercetare de profil și sunt implementate prin acte normative emise de autoritatea publică competentă. Printre acestea enumerăm:
- limitarea nivelurilor de captură (cote de pescuit) pentru unele specii. În prezent, sub incidența acestei reglementări naționale intră un număr de 5 specii marine, dintre care cotele de calcan și șprot sunt stabilite prin regulament al Consiliului European;
- stabilirea dimensiunilor minime admise în pescuit pentru un număr de 9 specii de pești marini și nevertebrate ( Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 343/2008 );
- stabilirea sectoarelor și perioadelor de prohibiție, pe anumite intervale de timp (de regulă perioadele de reproducere maximă a peștilor, respectiv 1-2 luni). Sunt vizate aici specii importante, precum sturionii, calcanul, rechinul, scrumbia de Dunăre;
- stabilirea unor zone de protecție speciale (de cruțare) pentru reproducere, hrănire, iernare, cum este cazul culoarelor marine pentru protecția sturionilor din dreptul gurilor Dunării (ordin comun al autorității centrale de pescuit și al autorității de mediu);
- reglementarea tipului și caracteristicilor uneltelor de pescuit, inclusiv a dimensiunilor ochiurilor de plasă. Prin
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 449/2008
au fost stabilite un număr de 12 unelte admise în pescuitul marin, modalitățile de marcare și semnalizare a acestora. Trebuie menționat faptul că în pescuitul marin utilizarea traulului de fund și a dragelor este interzisă pe tot parcursul anului;
- asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni. Astfel, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și ministrul mediului și gospodăririi apelor au emis un ordin prin care se interzice pescuitul în scop comercial al tuturor speciilor de sturioni din mare, Deltă și Dunăre, pe o perioadă de 10 ani (Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor
nr. 262 / 330/2006 );
- interdicția privind pescuitul în ariile protejate. În dreptul litoralului românesc există două rezervații naturale:
a) zona tampon a Rezervației Biosferei "Delta Dunării", ce se întinde de la frontiera de nord până la Capul Midia, cu extindere spre larg până la izobata de 20 m. Suprafața acesteia depășește 1.100 kmý, pescuitul fiind permis numai prin metode tradiționale (taliane, setci, năvoade);
b) Rezervația Marină 2 Mai-Vama Veche are o întindere de 7 km și o suprafață de 50 kmý. În această zonă este interzis pescuitul comercial cu navele, iar în perimetrul tampon (până la izobata de 10 m) este admis pescuitul cu unelte tradiționale (taliane, setci, năvoade).
Celor două rezervații naturale le trebuie adăugate 5 situri, care împreună reprezintă contribuția României la Rețeaua ecologică europeană NATURA 2000. Toate aceste zone cumulate acoperă o suprafață de peste 1.160 kmý și reprezintă peste 71% din lungimea litoralului românesc.
Cadrul legislativ pentru măsurile de conservare cuprinde:
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008
privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 317/2009 ;
- ordine anuale de prohibiție pentru delimitarea de zone de pescuit, unelte, specii și perioade de pescuit interzise;
-
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 342/2008
privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic;
-
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 449/2008
privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale;
- Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor
nr. 262 / 330/2006 ;
-
Legea nr. 82/1993
privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu modificările ulterioare.
Textele relevante din aceste acte normative sunt prezentate în anexa la prezentul plan.
6. Rezultate așteptate
România dorește să păstreze un nivel minim pentru flota de pescuit (minimum vitalis), care poate fi estimat la 12-13 nave moderne și performante. Flota de pescuit va fi reînnoită și modernizată pentru a asigura piața cu produsele cerute, fără mărirea presiunii asupra resurselor naturale.
6.1. Flota de pescuit după implementarea planului de ajustare (viziune pe termen scurt)
Implementarea PAEP trebuie să contribuie la atingerea a două obiective majore, respectiv:
1. să reducă capacitatea excedentară de captură în scopul conservării resurselor marine vii și prin aceasta să scoată din circuit nave și ambarcațiuni învechite, necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, operațional și al eficienței economice;
2. să conserve un nivel minim de 12-13 nave cu lungimea de peste 12 m, dotate cu echipamente și facilități moderne, și un număr de ambarcațiuni modernizate destinate pescuitului la scară mică, care să ofere o mai mare siguranță în exploatare, o utilizare superioară a capturilor debarcate și condiții de exercitare a unei activități eficiente.
Flota de nave pentru pescuitul la scară mică
În mod similar, și la acest segment de flotă alăturăm punctele slabe descrise în Programul operațional pentru pescuit și alte slăbiciuni:
- ambarcațiuni necorespunzătoare din punctul de vedere al siguranței în exploatare și al manevrării uneltelor de pescuit;
- control defectuos al debarcărilor;
- slabă pregătire profesională.
6.2. Obiectivul PAEP este de a atinge până la sfârșitul anului 2013 o reducere cu cel puțin 1.300 kW, respectiv cu 520 tone a capacității flotei, prin reducerea numărului de nave mai mari de 12 metri prin oferirea de ajutoare nerambursabile de stat pentru încetarea permanentă a activității de pescuit prin dezmembrare sau reafectarea către alte activități (tabelele nr. 6 și 7).
Tabel nr. 6
Intenția de încetare permanentă a activității
navelor/ambarcațiunilor de pescuit
Informații ref.:
Reducerea efortului de pescuit
2010
2011
2012
2013
Total
Nr. nave de:
19
6
4
3
32
< 12 m
10
6
4
3
23
12-24 m
4
0
0
0
4
> 24 m
5
0
0
0
5
Tonaj
< 6 m
4
3
2
1
10
12-24 m
80
0
0
0
80
> 24 m
430
0
0
0
430
Tonaj brut
520
kW
< 12 m
40
30
20
10
100
12-24 m
350
0
0
0
350
> 24 m
850
0
0
0
850
kW
1.300
0
0
0
1.300
Tabel nr. 7
Intenția de suspendare temporară a activităților de pescuit
Reducerea efortului de pescuit
Informații ref.:
2010
2011
2012
2013
Total
Numărul navelor
-
5
4
3
12
GT - tonaj brut
-
21
17
12
50
kW
50
40
30
120
În urma implementării, PAEP are în vedere:
- reducerea capacității de pescuit a navelor la calcan, rechin și la speciile pelagice de mici dimensiuni;
- modernizarea activității și adaptarea la cerințele politicii comune de pescuit (Cartea Verde);
- rentabilizarea activității prin schimbarea raportului cost/beneficiu;
- reducerea efectelor poluante ale activității de pescuit asupra mediului marin și a aerului;
- reducerea efectelor negative socioeconomice ale implementării planului prin acordarea de compensații pescarilor și proprietarilor de nave care au încetat activitatea de pescuit;
- reducerea impactului negativ al utilizării echipamentelor de pescuit asupra ecosistemului marin.
Aceste măsuri ar trebui să asigure viabilitatea economică a sectorului de pescuit la Marea Neagră, facilitând în același timp reducerea ponderii capturilor neraportate. De asemenea, PAEP ar trebui să producă efecte favorabile și dezvoltării segmentului de pescuit costier la scară mică.
7. Măsurile de control
7.1. Controlul activităților de pescuit
Măsurile elaborate pentru îmbunătățirea eficienței activității serviciilor naționale de control au fost stabilite prin legislația națională adoptată în domeniul pescuitului. În plus, eficiența activităților de control și inspecție a pescuitului va fi îmbunătățită prin fixarea unor intervale orare obligatorii pentru timpul de descărcare în porturile amenajate, însoțită de o notificare de acostare transmisă cu două ore înainte de către comandantul navei. Toată cantitatea descărcată în aceste puncte de colectare va fi cântărită în prezența inspectorului (fiecare declarație de descărcare va fi semnată și parafată de inspector) și se vor verifica: jurnalele de bord, jurnalele de pescuit, estimarea corectă a capturilor, monitorizarea indicatorului CPUE (captura pe unitatea de efort).
7.2. Controlul asupra încetării permanente a activității de pescuit a navelor și a întreruperii temporare a activității
Navele beneficiare ale măsurilor de încetare permanentă a activităților de pescuit vor fi scoase din registrul comunitar al navelor, iar licențele de pescuit vor fi anulate definitiv. Aceste nave vor trebui să își înceteze temporar activitatea de pescuit și să își păstreze licența obținută, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006
al Consiliului. În cazul navelor supuse modernizării se are în vedere respectarea prevederilor art. 25 din
Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006
al Consiliului, urmărind condițiile cu privire la capacitatea de producție și puterea motorului și criteriile privind selectivitatea uneltelor.
8. Monitorizare, indicatori relevanți, raportare
Durata prezentului PAEP este fixată pe perioada 2010-2013, fiind corelată cu programarea introducerii principiului de cote economice în cadrul activităților de pescuit. O revizuire importantă a acestuia este programată pentru anul 2011. Implementarea acestor măsuri va fi monitorizată prin intermediul sistemelor de raportare aferente, pentru asigurarea unei implementări eficiente, pentru îndeplinirea cerințelor
Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006
al Consiliului și pentru asigurarea permanenței reducerii efortului de pescuit.
*Font 8*
Indicatori
Punctul de
plecare
2007
Obiective
2010
Obiective
2013
Reducerea capacității flotei prin
oprirea temporară sau permanentă
a activității navelor:
GT
kW
2.604,86 tone
8.691,79 kW
20%
15%
20%
15%
Gradul de modernizare a flotei de
pescuit
0
- 50% din navele de pescuit
- 40% din flota de pescuit
la scară mică
- 80% din navele de pescuit
- 70% din flota de pescuit
la scară mică
Puterea motoarelor înlocuite și
micșorarea puterii totale
(exprimată în kW)
0 kW
2.800 kW (20% din totalul
puterii instalate)
8.400 kW (60% din totalul
puterii instalate)
România dorește să mențină un nivel minim al flotei de pescuit (minimum vitalis), care să opereze la Marea Neagră în scopul menținerii activităților de pescuit la mare și a activităților conexe (șantiere navale, procesare, producția de unelte de pescuit etc.).
Acest nivel minim poate fi estimat la aproximativ 12 nave cu lungimea mai mare de 12 m, cu o capacitate de 985 tone și o putere totală de 4.557,55 kW.
România intenționează să mențină același nivel al puterii motoarelor pentru flota de pescuit la scară mică.
Indicatori de monitorizare
Măsura
Acțiunea măsurii
Indicatori
Măsura 1.1: Încetarea activității navelor de pescuit (casare sau schimbarea destinației)
Indicator 1: tonajul GT
Indicator 2: puterea kW
Măsura 1.2: Întreruperea temporară a activității de pescuit
Indicator 1: Nave implicate
Indicator 2: Durata întreruperii
Măsura 1.3: Investiții la bordul navelor de pescuit și selectivitate
1. Îmbunătățirea siguranței la bord
Indicator 1: Nave implicate
2. Îmbunătățirea condițiilor de muncă
Indicator 1: Nave implicate
3. Îmbunătățirea condițiilor de igienă
Indicator 1: Nave implicate
4. Îmbunătățirea calității produselor
Indicator 1: Nave implicate
5. Îmbunătățirea randamentului energetic
Indicator 1: Nave implicate
6. Îmbunătățirea selectivității
Indicator 1: Nave implicate
7. Înlocuirea motoarelor
Indicator 1: Puterea motorului după modernizare (kW)
Indicator 2: Diminuarea puterii la înlocuirea motoarelor (kW)
Indicator 3: Navele implicate
8. Înlocuirea echipamentelor
Indicator 1: Numărul de echipamente înlocuite (unelte de pescuit)
Indicator 2: Navele implicate
9. Alte investiții la bordul navelor de pescuit și selectivitate
Indicator 1: Navele implicate
Raportul final va include informații cuprinzătoare privind implementarea PAEP și atingerea obiectivelor propuse.
CONCLUZII
PAEP contribuie la:
1. reducerea capacității de pescuit a navelor și modernizarea segmentului de flotă, ceea ce determină viabilitatea economică a sectorului de pescuit;
2. dezvoltarea segmentului de pescuit costier la scară mică.
Prezentul document va putea fi revizuit în funcție de concluziile studiului privind starea resurselor pescărești la Marea Neagră, comandat de Comisia Europeană (ref. MARE/2009/05), așteptate în cursul anului 2010.