Decizia nr. 698/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 1
- Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 94/2000 29 iunie 2000 (prevederi anume) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România
Are ca temei 4
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- OUG nr. 94/2000 29 iunie 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 contenciosului administrativ
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Eugen Nagy, Iuliana Nagy și Maria Marian în Dosarul nr. 1.345/175/2008 al Tribunalului Alba - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.345/175/2008, Tribunalul Alba - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Eugen Nagy, Iuliana Nagy și Maria Marian într-o cauză având ca obiect anulare act.
În susținerea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că reglementarea cuprinsă în
art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
este neconstituțională, întrucât realizează discriminări între cetățeni în ceea ce privește comunicarea deciziilor și cu privire la exercitarea căilor de atac împotriva acestora. Astfel, arată că deciziile emise în baza
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000
sunt supuse controlului judecătoresc într-un termen de 30 de zile de la comunicare, fără a exista însă obligația ca acestea să fie comunicate și terților. Din acest punct de vedere, se consideră discriminați față de terțele persoane, chiriașii, pentru care este aplicabilă reglementarea cuprinsă de
Legea nr. 10/2001 , și unde, împotriva deciziilor emise în baza acestui act normativ, se aplică procedura de drept comun.
Tribunalul Alba - Secția civilă apreciază că, la examinarea constituționalității unui text de lege, nu se are în vedere compatibilitatea acestuia cu alte prevederi legale, ci doar cu principiile și dispozițiile Legii fundamentale. Totodată, arată că procedura și termenele prevăzute de
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
sunt mai restrictive decât cele prevăzute de dreptul comun, fără a se aduce atingere, însă, principiului egalității în drepturi sau accesului liber la justiție.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul arată că principala critică a autorilor excepției se referă la o omisiune legislativă, or, în aceste condiții, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile
art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, în temeiul
art. V din titlul II al Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Textul de lege criticat are următorul conținut: "Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ."
Dispozițiile constituționale pretins încălcate de prevederile
art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
sunt cele ale art. 16 alin. (1) și (2) care consacră egalitatea în fața legii și art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția, Curtea constată că autorii acesteia susțin neconstituționalitatea reglementării criticate, deoarece instituie un regim diferențiat în ceea ce privește posibilitatea atacării de către terțele persoane a deciziilor emise în temeiul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 . Astfel, aceștia consideră că prin procedura prevăzută de legea contenciosului administrativ aceste persoane - terți față de actul administrativ respectiv ar fi private de valorificarea unui drept constituțional, și anume accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil.
Prin
Decizia nr. 1.635 din 3 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010, Curtea a reținut că, "potrivit
art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual nu pot fi introduse mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz. Dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , ca act normativ special în domeniul retrocedărilor pe cale administrativă, se completează cu prevederile dreptului comun în materie, respectiv
Legea nr. 554/2004 . În consecință, deciziile Comisiei speciale de retrocedare, reprezentând acte administrative, pot fi atacate de către terți la instanța de contencios administrativ, în condițiile
Legii nr. 554/2004 , aceștia având la dispoziție un termen de un an de la data luării la cunoștință în care să atace actul administrativ contestat."
Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a considerat că nu poate fi reținută susținerea potrivit căreia norma legală criticată "instituie un regim diferențiat în ceea ce privește ocrotirea dreptului de proprietate al cetățenilor persoane fizice sau al persoanelor juridice de drept privat față de persoanele juridice beneficiare ale legislației reparatorii, prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , care creează un regim favorizant față de celelalte persoane juridice sau fizice beneficiare ale prevederilor
Legii nr. 10/2001 ", întrucât dispozițiile legale în cauză se referă distinct la două categorii de persoane, aflate în situații juridice diferite.
De altfel, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, "principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 3 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Eugen Nagy, Iuliana Nagy și Maria Marian în Dosarul nr. 1.345/175/2008 al Tribunalului Alba - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 mai 2010.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.