Protocolul din 19 iunie 2008
privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003
prezumat în vigoare
_________
în conformitate cu sarcinile ce le revin în baza Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, denumită în continuare Convenția Carpatică (Kiev, 2003), de a urma o politică cuprinzătoare de protecție și dezvoltare durabilă a Carpaților,
cunoscând faptul că, de-a lungul deceniilor, inițierea și extinderea anumitor activități umane au determinat modificări semnificative ale diversității biologice și peisagistice în Carpați, care reprezintă habitatul natural al diferitelor specii de floră și faună,
căutând să reducă amenințările la care sunt supuse diversitatea biologică și peisagistică a Carpaților și să promoveze utilizarea durabilă a resurselor lor naturale,
în conformitate cu obligațiile ce le revin în baza art. 4 din Convenția Carpatică,
luând notă de faptul că toate părțile la prezentul protocol sunt și părți la Convenția privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), Conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (Washington, 1973), Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 1971) și Convenția asupra protecției patrimoniului cultural și natural mondial (Paris, 1972),
luând în considerare alte convenții și acorduri internaționale relevante, în mod deosebit Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 1979), Convenția europeană a peisajului (Florența, 2000), Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991) și Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Aarhus, 1988),
ținând seama de cadrul legal al Comunității Europene privind protecția naturii și conservarea biodiversității,
recunoscând eforturile și realizările din cadrul Consiliului Europei în ceea ce privește conservarea ecosistemelor, habitatelor, speciilor, diversității genetice a acestora și a peisajelor din Europa,
urmărind asigurarea implementării cu mai mare eficacitate a instrumentelor legale existente și
dezvoltând experiența obținută în alte programe internaționale,
convinse că eforturile de a proteja, menține și gestiona durabil resursele naturale ale Carpaților nu pot fi realizate de fiecare țară în parte și necesită cooperare regională,
fiind conștiente de faptul că ecosistemele depășesc frontierele naționale și de valoarea adăugată a cooperării transfrontieră în realizarea coerenței ecologice și
hotărâte să coopereze în domeniul conservării, refacerii și utilizării durabile a diversității biologice și a peisajului din Carpați,
au convenit următoarele:
*) Traducere.
Părțile la prezentul protocol,
Capitolul I Obiective, acoperire geografică și definiții
Articolul 1
Obiective și principii generale
1. Obiectivul Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor (denumit în continuare Protocolul) este acela de a intensifica conservarea, refacerea și utilizarea durabilă a diversității biologice și peisagistice a Carpaților, de care să beneficieze generațiile prezente și viitoare.
2. Pentru a realiza obiectivele de mai sus, părțile își vor armoniza și coordona eforturile și vor coopera pentru conservarea, menținerea și utilizarea durabilă a habitatelor naturale și seminaturale, asigurarea continuității și conectivității acestora, refacerea habitatelor degradate, conservarea și utilizarea durabilă a speciilor de floră și faună caracteristice Carpaților, în particular conservarea speciilor periclitate, endemice și a carnivorelor mari.
3. De aceea, părțile vor coopera cu precădere în următoarele domenii:
a) elaborarea, armonizarea și implementarea unor planuri de management în domeniu, destinate atingerii unor standarde comune de protecție și utilizare durabilă a habitatelor și speciilor;
b) împiedicarea introducerii de specii invazive străine care ar putea amenința ecosistemele, habitatele sau speciile indigene din Carpați, controlul sau eradicarea acestora;
c) împiedicarea introducerii de organisme modificate genetic care ar putea amenința ecosistemele, habitatele sau speciile indigene din Carpați și controlul acestora;
d) dezvoltarea și/sau promovarea unor indicatori de biodiversitate compatibili și a unor sisteme de monitorizare;
e) elaborarea și/sau promovarea unor inventare regionale coordonate ale speciilor și habitatelor;
f) elaborarea și/sau promovarea unor programe și proiecte coordonate de cercetare științifică;
g) stabilirea de rețele ecologice în munții Carpați și îmbunătățirea conservării și gestionării durabile a diversității biologice și peisagistice în zone din afara ariilor protejate;
h) integrarea obiectivelor de conservare și utilizare durabilă a diversității biologice și a peisajului în alte politici de sector.
Articolul 2
Delimitare geografică
1. Prezentul protocol se aplică regiunii carpatice (denumită în continuare Carpați), definită la Conferința părților.
2. Fiecare dintre părți poate extinde aplicarea prezentului protocol la alte porțiuni ale teritoriului național în baza transmiterii unei declarații la depozitar.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului protocol:
a) diversitate biologică înseamnă variabilitatea organismelor vii, inclusiv diversitatea din rândul fiecărei specii, între specii și a ecosistemelor;
b) zona de frontieră este zona rămasă sub jurisdicția părții respective în apropierea frontierei de stat cu o altă parte, în care activitățile întreprinse de o parte a frontierei de stat pot avea, în funcție de natura activității respective, un impact direct sau indirect, advers ori pozitiv, asupra mediului de cealaltă parte a frontierei;
c) Rețeaua carpatică de arii protejate este o rețea tematică de cooperare între ariile protejate din munții Carpați;
d) conservare înseamnă o serie de măsuri necesare pentru a păstra habitatele naturale și populațiile de specii de faună și floră sălbatică într-o stare de conservare favorabilă;
e) Conferința părților înseamnă Conferința părților la Convenția Carpatică;
f) habitat degradat înseamnă un habitat a cărui calitate sau valoare a funcțiunilor ecologice este redusă ca urmare a diferitelor forme de impact, precum poluarea, utilizarea nedurabilă a resurselor, speciile străine invazive etc.;
g) rețeaua ecologică este un sistem de arii legate din punct de vedere ecologic și fizic, constând din zone-nucleu, coridoare și zone-tampon;
h) specii amenințate înseamnă specii în pericol de dispariție pe tot arealul lor de răspândire sau pe o porțiune semnificativă a acestuia;
i) specii endemice înseamnă specii indigene și unice într-o anumită locație sau regiune;
j) specii străine invazive înseamnă specii neindigene introduse în mod deliberat sau accidental în afara habitatelor lor naturale, în locuri în care se stabilesc, proliferează și se răspândesc astfel încât să aducă prejudicii mediului-gazdă;
k) peisaj înseamnă o zonă, în percepția oamenilor, al cărei caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii unor factori naturali și/sau umani;
l) diversitatea peisajului este variabilitatea între formele peisagistice;
m) specii indigene înseamnă specii indigene într-o anumită regiune sau într-un anumit ecosistem;
n) habitat natural înseamnă o zonă terestră sau acvatică deosebită prin trăsăturile sale geografice, abiotice și biotice, în care un organism sau o populație apare în mod natural;
o) observator înseamnă observatorul definit prin art. 14 alin. 5 din Convenția Carpatică;
p) părți înseamnă părțile la prezentul protocol;
q) arie protejată înseamnă o zonă definită geografic desemnată și gestionată în vederea realizării obiectivelor specifice de conservare;
r) refacere înseamnă revenirea unui ecosistem sau habitat la structura sa originară, combinația naturală de specii și funcțiunile sale naturale;
s) habitat seminatural înseamnă un habitat care a fost modificat și menținut prin activități umane, dar care încă deține specii care apar natural în zona respectivă;
t) utilizarea durabilă înseamnă utilizarea componentelor diversității biologice într-un mod și într-un ritm care să nu conducă la declinul pe termen lung al diversității biologice, menținând astfel potențialul acestuia de a face față cerințelor și aspirațiilor generațiilor prezente și viitoare;
u) arie protejată transfrontalieră înseamnă o arie compusă din două sau mai multe arii protejate aflate pe teritoriul a două sau mai multe părți, învecinate cu frontiera de stat, care rămân fiecare sub jurisdicția părții respective.
Capitolul II Obligații generale
Articolul 4
Politici în domeniul conservării, refacerii și utilizării durabile a diversității biologice și a peisajului din Carpați
Fiecare dintre părți va elabora și implementa politici și strategii pe teritoriul său național destinate conservării, refacerii și utilizării durabile a diversității biologice și peisagistice a Carpaților, ținând cont de politicile și strategiile elaborate și implementate de celelalte părți.
Articolul 5
Integrarea obiectivelor de conservare și utilizare durabilă a diversității biologice și a peisajului din Carpați în alte politici de sector
1. Părțile vor trebui să țină seama de obiectivele prezentului protocol în celelalte politici pe care le vor elabora, în special în domeniul amenajării teritoriului și gestionării resurselor funciare, gospodăririi apelor și a bazinelor hidrografice, agriculturii și silviculturii, infrastructurii de transporturi, turismului, industriei și energiei.
2. Părțile vor trebui să coopereze pentru integrarea obiectivelor conservării și utilizării durabile a diversității biologice și peisagistice în celelalte politici și strategii sectoriale regionale sau globale care ar putea influența conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și peisagistice din Carpați.
Articolul 6
Participarea autorităților regionale și locale și a altor factori interesați
1. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pentru a facilita, în cadrul instituțional existent, coordonarea și cooperarea dintre instituțiile și autoritățile regionale și locale implicate, pentru a încuraja asumarea comună a răspunderilor, în particular de a dezvolta și întări sinergiile în implementarea politicilor de conservare, refacere și utilizare durabilă a diversității biologice și peisagistice din Carpați și a măsurilor care decurg din acestea.
2. Fiecare parte va trebui să ia măsuri de a implica autoritățile regionale și locale și ceilalți factori interesați în elaborarea și implementarea acestor politici și măsuri.
Articolul 7
Cooperarea internațională
1. Părțile vor trebui să încurajeze cooperarea activă între instituțiile și organizațiile competente la nivel internațional în domeniul conservării, refacerii și utilizării durabile a diversității biologice și a peisajului din Carpați.
2. Părțile vor trebui să faciliteze cooperarea dintre autoritățile regionale și locale din regiunea carpatică la nivel internațional și să caute soluții la problemele comune, la nivelul cel mai durabil.
Capitolul III Măsuri specifice
Articolul 8
Conservarea, menținerea, refacerea și utilizarea durabilă a habitatelor naturale și seminaturale
1. Conferința părților va adopta o listă de tipuri de habitate naturale și seminaturale amenințate indigene în Carpați (Lista roșie a habitatelor carpatice).
2. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său național cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung, refacerea și utilizarea durabilă a habitatelor naturale din Carpați, cu accent special pe cele amenințate, conform definiției prevăzute la art. 8 alin. 1.
3. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său național cu scopul de a menține sau reface și utiliza durabil habitatele seminaturale din Carpați, cu accent special pe cele amenințate, conform definiției prevăzute la art. 8 alin. 1.
Articolul 9
Continuitatea și conectivitatea habitatelor naturale și seminaturale, a rețelei ecologice din Carpați
1. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său național cu scopul de a îmbunătăți și asigura continuitatea și conectivitatea habitatelor naturale și seminaturale, a rețelei ecologice din Carpați, permițând astfel răspândirea și migrația populațiilor de specii sălbatice, îndeosebi a carnivorelor mari, și schimbul genetic între aceste populații.
2. Fiecare parte va trebui să mențină, să gestioneze și, la nevoie, să extindă suprafața ariilor protejate de pe teritoriul său național din Carpați și să încurajeze desemnarea și gestionarea de noi arii protejate în Carpați.
3. Părțile vor trebui să coopereze cu privire la stabilirea unei rețele ecologice în Carpați, constând din arii protejate și alte arii semnificative pentru diversitatea biologică și a peisajului din Carpați, și la coerența acestei rețele.
Articolul 10
Refacerea habitatelor degradate
Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său național cu scopul de a reface habitatele degradate din Carpați.
Articolul 11
Conservarea și utilizarea durabilă a speciilor de floră și faună din Carpați
Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său național cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung și utilizarea durabilă a speciilor de floră și faună indigene din Carpați.
Articolul 12
Conservarea speciilor amenințate, inclusiv a celor endemice și a carnivorelor mari din Carpați
1. Conferința părților va trebui să adopte o listă de specii de floră și faună amenințate indigene din Carpați (Lista roșie a speciilor carpatice) pe baza principiilor și criteriilor de recunoaștere internațională.
2. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său național cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung sau utilizarea durabilă și refacerea speciilor amenințate, inclusiv a speciilor endemice de floră și faună indigene din Carpați și a carnivorelor mari pentru care ar putea fi necesare planuri de management.
3. Părțile vor trebui să coopereze în activități care urmăresc reintroducerea speciilor indigene de faună și floră.
Articolul 13
Împiedicarea introducerii de specii invazive străine și/sau organisme modificate genetic care amenință ecosistemele, habitatele sau speciile, controlul sau eradicarea acestora
1. Fiecare parte va trebui să aplice politici care urmăresc împiedicarea introducerii sau eliberării în natură a unor specii străine invazive și/sau a organismelor modificate genetic care pot avea efecte negative asupra mediului și care ar putea afecta diversitatea biologică, ecosistemele, habitatele sau speciile din Carpați, inclusiv avertizarea imediată cu privire la apariția unor noi specii străine invazive pe teritoriul său.
2. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său național cu scopul de a preveni introducerea sau eliberarea în natură a speciilor menționate la alin. 1 și, la nevoie, de a controla sau a eradica astfel de specii.
Articolul 14
Rețeaua carpatică de arii protejate
1. Părțile vor trebui să sprijine și să faciliteze cooperarea în cadrul Rețelei carpatice de arii protejate, stabilite de Conferința părților, și să încurajeze administrațiile ariilor protejate să ia parte la cooperarea în cadrul acestei rețele.
2. Conferința părților va trebui să recunoască ariile incluse în Rețeaua carpatică de arii protejate și să adopte termenii de referință ai rețelei.
Articolul 15
Îmbunătățirea conservării și managementului durabil al zonelor din afara ariilor protejate
1. Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său național cu scopul de a asigura conservarea și utilizarea durabilă a zonelor din afara ariilor protejate din Carpați.
2. Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea și cooperarea dintre toți factorii interesați relevanți, astfel încât să îmbunătățească starea de conservare și managementul durabil în zonele din afara ariilor protejate din Carpați, în particular cu scopul de a îmbunătăți și a asigura conectivitatea dintre ariile protejate existente și celelalte arii și habitate semnificative pentru diversitatea biologică și a peisajelor din Carpați.
Articolul 16
Consultarea, armonizarea și coordonarea măsurilor întreprinse în zonele de frontieră
1. Fiecare parte va trebui să își armonizeze și să își coordoneze măsurile adoptate pentru zonele sale de frontieră din Carpați destinate realizării obiectivelor enumerate în art. 1 alin. 2 și 3 cu partea vecină, în particular în zonele protejate transfrontaliere.
2. Părțile vor trebui să coopereze în cadrul ariilor transfrontaliere protejate existente în Carpați și să își armonizeze obiectivele de management și măsurile aplicate și, la nevoie, să încurajeze extinderea ariilor protejate transfrontaliere existente sau crearea de noi arii protejate transfrontaliere în Carpați.
3. În cazul în care habitatul natural al speciei amenințate se află de ambele părți ale frontierei de stat dintre două părți, părțile în cauză vor trebui să coopereze pentru a asigura conservarea și, dacă este cazul, refacerea speciilor respective și a habitatelor lor naturale.
Articolul 17
Elaborarea și implementarea planurilor de management
1. Fiecare parte va trebui să elaboreze și să implementeze planuri de management cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung, menținerea sau refacerea, continuitatea și conectivitatea și utilizarea durabilă a habitatelor naturale și seminaturale, refacerea habitatelor degradate, precum și conservarea pe termen lung și utilizarea durabilă a speciilor indigene de floră și faună din Carpați.
2. Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea și cooperarea dintre instituții, autoritățile regionale și locale și alți factori interesați direct implicați în implementarea planurilor de management menționate la alin. 1, în vederea încurajării asumării în comun a răspunderii.
Articolul 18
Sisteme compatibile de monitorizare și informare
1. Părțile vor trebui să coopereze pentru armonizarea sistemelor de monitorizare a mediului utilizate în Carpați, prin care se pot realiza obiectivele prezentului protocol.
2. Părțile vor trebui să coopereze pentru a dezvolta sisteme informatice comune referitoare la diversitatea biologică și a peisajului din Carpați.
3. Fiecare dintre părți va trebui să coopereze pentru a se asigura că rezultatele cercetării publice realizate la nivel național sunt integrate într-un sistem informatic integrat.
Articolul 19
Cercetare științifică coordonată și schimb de informații
1. Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea cercetării științifice efectuate pe teritoriul său sau de către instituțiile sale științifice în domeniul conservării, refacerii și utilizării durabile a diversității biologice și a peisajului din Carpați.
2. Părțile vor trebui să coopereze pentru promovarea și armonizarea programelor și proiectelor de cercetare prin care se pot realiza obiectivele prezentului protocol.
3. Părțile vor trebui să faciliteze cooperarea internațională dintre instituțiile științifice din punctul de vedere al conservării, refacerii și utilizării durabile a diversității biologice și a peisajului din Carpați, în particular al armonizării sistemelor de monitorizare, al creării și armonizării bazelor de date și al efectuării de programe și proiecte comune de cercetări în Carpați.
4. Părțile vor trebui să coopereze pentru diseminarea rezultatelor cercetării științifice legate de realizarea obiectivelor prezentului protocol.
5. Părțile vor trebui să sprijine elaborarea inventarelor regionale de specii și habitate din Carpați.
6. Fiecare parte va trebui să facă schimb de informații și de experiență cu celelalte părți cu privire la metodele legate de activitățile prevăzute la art. 1 alin. 2 și 3.
7. Fiecare parte va trebui să facă schimb de informații cu celelalte părți cu privire la strategiile și politicile destinate conservării, refacerii și utilizării durabile a diversității biologice și a peisajului din Carpați.
Articolul 20
Programe și proiecte comune
Fiecare parte va trebui să participe, în funcție de propriile nevoi și posibilități, la programele și proiectele legate de activitățile prevăzute la art. 1 alin. 2 și 3, întreprinse în comun de părți în Carpați.
Capitolul IV Implementare, monitorizare și evaluare
Articolul 21
Implementare
1. Fiecare parte trebuie să adopte măsurile juridice și administrative adecvate pentru a asigura implementarea prevederilor prezentului protocol și monitorizarea eficacității acestor măsuri.
2. Fiecare parte trebuie să cerceteze posibilitățile de a sprijini, prin măsuri financiare, implementarea prevederilor prezentului protocol.
3. Conferința părților va trebui să elaboreze și să adopte un plan de acțiune strategică pentru implementarea prezentului protocol.
Articolul 22
Prevenirea impactului advers asupra diversității biologice și peisagistice
1. Părțile vor trebui să aplice principiile precauției și prevenției prin evaluarea și luarea în considerare a influențelor posibile, directe sau indirecte, pe termen lung sau scurt, inclusiv a efectului cumulativ al proiectelor și activităților care pot avea un impact negativ asupra diversității biologice și peisagistice din Carpați. În acest sens, părțile vor proceda la evaluarea corespunzătoare a efectelor adverse potențiale ale proiectelor, planurilor și activităților asupra habitatelor și speciilor, inclusiv a impactului transfrontalier.
2. Fiecare parte va trebui să stabilească condițiile și criteriile, inclusiv măsurile de remediere și compensatorii, în care ar putea fi autorizate politicile, proiectele și activitățile cu impact dăunător potențial asupra diversității biologice și peisagistice.
Articolul 23
Cunoștințe și practici tradiționale
În implementarea prezentului protocol, părțile vor trebui să ia măsurile de conservare și promovare a cunoștințelor tradiționale, în particular a celor legate de utilizarea durabilă a terenurilor, a practicilor de management al resurselor terenurilor, raselor locale de animale domestice și varietăților de plante cultivate, precum și de utilizarea durabilă a plantelor sălbatice.
Articolul 24
Educarea, informarea și conștientizarea publicului
1. Părțile vor trebui să promoveze educarea, informarea și conștientizarea publicului cu privire la obiectivele, măsurile și implementarea prezentului protocol.
2. Părțile vor trebui să asigure accesul publicului la informațiile legate de implementarea prezentului protocol.
Articolul 25
Întrunirea părților
1. Conferința părților la Convenția Carpatică reprezintă totodată întrunirea părților la prezentul protocol.
2. Părțile la Convenția Carpatică ce nu au devenit părți la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la Conferința părților ce va reprezenta întrunirea părților la prezentul protocol. Dacă Conferința părților servește ca întrunire a părților la prezentul protocol, deciziile potrivit protocolului se vor lua numai de cei care sunt parte la acesta.
3. Când Conferința părților servește ca întrunire a părților la prezentul protocol, oricare dintre membrii biroului Conferinței părților care reprezintă o parte la convenție, dar nu și o parte la prezentul protocol în același timp, va fi înlocuit de un membru ce va fi ales din rândul părților la prezentul protocol.
4. Regulamentul de procedură al Conferinței părților se va aplica, mutatis mutandis, la întrunirile părților, cu excepția cazurilor în care Conferința părților servind drept întrunire a părților la prezentul protocol va decide altfel prin consens.
5. Prima întrunire a Conferinței părților ce va servi drept întrunire a părților la prezentul protocol va fi convocată de secretariat împreună cu prima întrunire a Conferinței părților programată după data intrării în vigoare a prezentului protocol. Întrunirile ordinare ulterioare ale Conferinței părților ce vor servi drept întruniri ale părților la prezentul protocol se vor ține împreună cu întrunirile ordinare ale Conferinței părților, dacă la Conferința părților ce va servi drept întrunire a părților la prezentul protocol nu se va decide altfel.
6. Conferința părților care servește ca întrunire a părților la prezentul protocol va lua, în limitele mandatului său, deciziile necesare pentru promovarea efectivă a implementării protocolului. Ea va îndeplini funcțiile desemnate în baza prezentului protocol și:
a) va formula recomandări în orice chestiuni necesare pentru implementarea prezentului protocol;
b) va stabili organismele subsidiare considerate necesare pentru implementarea prezentului protocol;
c) va analiza și adopta, după caz, amendamente la prezentul protocol considerate necesare pentru implementarea prezentului protocol; și
d) va exercita orice alte funcții necesare în vederea implementării prezentului protocol.
Articolul 26
Secretariatul
1. Secretariatul creat în baza art. 15 al Convenției Carpatice va servi drept secretariat și pentru prezentul protocol.
2. Art. 15 alin. 2 al Convenției Carpatice privind funcțiile secretariatului se va aplica, mutatis mutandis, și prezentului protocol.
Articolul 27
Organisme subsidiare
1. Orice organism subsidiar constituit prin sau în condițiile Convenției Carpatice poate deservi și protocolul, prin decizia Conferinței părților ce va servi drept întrunire a părților la prezentul protocol, în care caz întrunirea părților va trebui să specifice ce atribuții va exercita respectivul organism.
2. Părțile la Convenția Carpatică ce nu au devenit părți la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la întrunirea oricăror astfel de organisme. Dacă un organism subsidiar al Convenției Carpatice servește ca organism subsidiar la prezentul protocol, deciziile potrivit protocolului se vor lua numai de cei care sunt parte la acesta.
3. Când un organism subsidiar al Convenției Carpatice își va exercita atribuțiile cu privire la chestiunile referitoare la prezentul protocol, oricare dintre membrii biroului respectivului organism subsidiar care reprezintă o parte la Convenția Carpatică, dar nu și o parte la prezentul protocol în același timp, va fi înlocuit de un membru ce va fi ales din rândul părților la prezentul protocol.
Articolul 28
Monitorizarea conformării cu obligațiile
1. Părțile vor raporta regulat Conferinței părților măsurile legate de prezentul protocol și rezultatele măsurilor adoptate. Conferința părților va determina intervalele și forma în care vor fi prezentate rapoartele.
2. Observatorii pot prezenta orice informații sau rapoarte cu privire la implementarea și respectarea prevederilor prezentului protocol la Conferința părților și/sau cu privire la Comitetul de implementare a Convenției Carpatice (denumit în continuare Comitetul de implementare).
3. Comitetul de implementare va trebui să colecteze, să evalueze și să analizeze informațiile relevante pentru implementarea prezentului protocol și să monitorizeze conformarea cu prevederile prezentului protocol.
4. Comitetul de implementare va prezenta Conferinței părților recomandări privind implementarea și măsurile necesare pentru conformarea la prezentul protocol.
5. Conferința părților va trebui să adopte sau să recomande măsurile necesare.
Articolul 29
Evaluarea eficacității prevederilor
1. Părțile vor trebui să examineze și să evalueze cu regularitate eficacitatea prevederilor prezentului protocol. Conferința părților poate lua în considerare, după caz, adoptarea unor amendamente la prezentul protocol, pentru a realiza obiectivele acestuia.
2. Părțile vor trebui să faciliteze implicarea autorităților locale și a altor factori interesați în procesul descris în alin. 1.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 30
Legăturile dintre Convenția Carpatică și Protocol
1. Prezentul protocol este protocolul încheiat în cadrul Convenției Carpatice în sensul art. 2 alin. 3 și al altor articole relevante ale Convenției Carpatice.
2. Protocolul este deschis spre semnare la depozitar în perioada 19 iunie 2008-19 iunie 2009.
3. Prevederile art. 19, 20, art. 21 alin. 2-4 și ale art. 22 ale Convenției Carpatice privind intrarea în vigoare, amendarea sau retragerea din prezentul protocol și rezolvarea disputelor sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul prezentului protocol. Numai părțile semnatare ale Convenției Carpatice pot deveni părți la prezentul protocol.
Articolul 31
Rezerve
Nu pot fi formulate rezerve față de prezentul protocol.
Articolul 32
Depozitar
Guvernul Ucrainei va fi depozitarul prezentului protocol.
Încheiat la București la 19 iunie 2008, într-un exemplar original, în limba engleză.
Originalul Protocolului va fi încredințat depozitarului, care va distribui tuturor părților copii autorizate. Ca martor al acestora, subsemnatul, fiind autorizat în acest sens, am semnat prezentul protocol.
În numele Guvernului Republicii Cehe Semnătură indescifrabilă
În numele Guvernului Republicii Ungare Semnătură indescifrabilă
În numele Guvernului Republicii Polone Semnătură indescifrabilă
În numele Guvernului României Semnătură indescifrabilă
Face obiectul declarației atașate
În numele Guvernului Serbiei Semnătură indescifrabilă
În numele Guvernului Republicii Slovace Semnătură indescifrabilă
În numele Guvernului Ucrainei Semnătură indescifrabilă
Guvernul României
semnează Protocolul privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, cu următoarea declarație:
"Guvernul României declară că interpretează art. 2 alin. 1 din prezentul protocol doar conform prevederilor și în limitele Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003."
___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.