Decizia nr. 865/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1066-1069 și art. 1144 din Codul civil și ale art. 119 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" - S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 15.532/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, critica vizând aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 15.532/3/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1066-1069 și art. 1144 din Codul civil și ale art. 119 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" - S.R.L. din Hunedoara.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că dispozițiile art. 1144 din Codul civil sunt neconstituționale, în măsura în care sunt aplicabile numai dacă partea interesată formulează cerere reconvențională, în temeiul art. 119 din Codul de procedură civilă. Conform art. 1.069 din Codul civil, clauza penală reprezintă o compensație a daunelor-interese pe care creditorul le suferă prin neexercitarea obligației principale. Astfel, judecătorul, cu ocazia deliberării asupra clauzei penale, așa cum este reglementată de dispozițiile art. 1066 din Codul civil, inserată într-un contract, are obligația de a compensa toate obligațiile reciproce ale părților conform art. 1144 din cod, fără să fie nevoie de formularea expresă a unei cereri reconvenționale în acest sens.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială apreciază că dispozițiile art. 1066 din Codul civil reglementează regimul juridic al clauzei penale al cărui scop este de a stabili anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executării necorespunzătoare, cu întârziere sau a neexecutării obligației contractuale. Raportând dispozițiile a căror neconstituționalitate se solicită la prevederile constituționale invocate, instanța nu reține nicio contradicție. Existența unei clauze penale inserate de părți în contract naște prezumția că acestea au cunoscut reglementările legale și și-au asumat obligațiile care decurg dintr-o asemenea clauză.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1066-1069 și art. 1144 din Codul civil și ale art. 119 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conținut:

- Art. 1066 din Codul civil: "Clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i.";

- Art. 1067 din Codul civil: "Nulitatea obligației principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a obligației principale.";

- Art. 1068 din Codul civil: "Creditorul are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp, sau îndeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligației principale.";

- Art. 1069 din Codul civil: "Clauza penală este o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale.

Nu poate dar creditorul cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării.";

- Art. 1144 din Codul civil: "Compensația se operează de drept, în puterea legii, și chiar când debitorii n-ar ști nimic despre aceasta; cele două datorii se sting reciproc în momentul când ele se găsesc existând deodată și până la concurența cotităților lor respective.";

- Art. 119 din Codul de procedură civilă: "Dacă pârâtul are pretenții în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvențională.

Cererea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.

Cererea reconvențională se depune odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfățișare.

Când reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviința pârâtului, spre acest sfârșit."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16, 21 și 24 din Constituție.

Examinând dispozițiile care fac obiectul criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea reglementează regimul juridic al clauzei penale din contractele civile, compensația, ca modalitate de stingere a obligațiilor reciproce dintre părți, respectiv cererea reconvențională, prin care pârâtul își exhibă pretențiile în legătură cu cererea reclamantului.

Însă, analizând motivele invocate de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea criticii sale, Curtea observă că acestea nu reprezintă veritabile argumente de neconstituționalitate, ci vizează modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 1066-1069 și art. 1144 din Codul civil și ale art. 119 din Codul de procedură civilă de către instanța judecătorească. Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1066-1069 și art. 1144 din Codul civil și ale art. 119 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" - S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 15.532/3/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2010.