Decizia nr. 902/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 21/1991 1 martie 1991 (prevederi anume) cetățeniei române nr. 21/1991
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , excepție ridicată de Oxana Semionov în Dosarul nr. 8.084/2/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 170D/2010 al Curții Constituționale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 171D/2010 și nr. 172D/2010, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Alic Popa și Igor Savin în dosarele nr. 306/2/2009 și, respectiv, nr. 495/2/2009 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect al cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarelor nr. 171D/2010 și nr. 172D/2010 la Dosarul nr. 170D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca devenită inadmisibilă, invocând
a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 13 noiembrie 2009 și 10 noiembrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 8.084/2/2008, nr. 306/2/2009 și, respectiv, nr. 495/2/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 . Excepția a fost ridicată de Oxana Semionov, Alic Popa și Igor Savin în cauze referitoare la redobândirea cetățeniei române.
În motivările excepției de neconstituționalitate, având un conținut similar, se susține, în esență, că textul de lege criticat este de natură să încalce art. 21 din Constituție referitor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, care implică primirea promptă și necondiționată a cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei române, nesocotirea acestuia conducând la însăși negarea dreptului, care devine iluzoriu. Arată că legea trebuie aplicată unitar atât pentru cetățenii moldoveni de naționalitate română care pot depune cererile de acordare sau redobândire a cetățeniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cât și pentru cei care le depun în Republica Moldova.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, nefiind de natură să îngrădească vreun drept fundamental consacrat în Constituția României pentru cetățenii străini.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000. Ulterior sesizării Curții Constituționale cu soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate, a fost adoptată
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009
pentru modificarea și completarea
Legii cetățeniei române nr. 21/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009, care, prin art. I pct. 3, abrogă expres dispozițiile
art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991 . La data ridicării excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat avea următorul cuprins:
- Art. 12 alin. 3: "În situația în care, la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, numărul solicitanților este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular."
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la durata rezonabilă a termenului de soluționare a cauzelor. De asemenea, se invocă în susținerea excepției și prevederile din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și la art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu soluționarea acesteia, a fost adoptată
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009
pentru modificarea și completarea
Legii cetățeniei române nr. 21/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009. Prin art. I pct. 3, această lege abrogă expres dispozițiile
art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991 , criticate de autorul excepției. Prin urmare, excepția nu mai îndeplinește una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , și anume aceea care impune ca textul legal ce formează obiectul acesteia să fie în vigoare. Față de momentul pronunțării asupra prezentei excepții, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă, prevederile
art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991
fiind abrogate.
În același sens, Curtea s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 670 din 18 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 17 iunie 2010.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , excepție ridicată de Oxana Semionov, Alic Popa și Igor Savin în dosarele nr. 8.084/2/2008, nr. 306/2/2009 și, respectiv, nr. 495/2/2009 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.