Decizia nr. 849/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona Ricu - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 4 din

Legea nr. 276/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Sorin Viorel Țoi și Mădălina Țoi în Dosarul nr. 2.306/299/2009 al Judecătoriei Fetești.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 3 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.306/299/2009, Judecătoria Fetești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 4 din

Legea nr. 276/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Sorin Viorel Țoi și Mădălina Țoi.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că au formulat cerere pentru ca instanța de judecată să constate valabil intervenită vânzarea cu privire la o suprafață de teren, precizând valoarea obiectului cererii potrivit prețului stabilit în antecontractul încheiat de părți. Prin Încheierea din data de 21 octombrie 2009, instanța de judecată, aplicând dispozițiile

art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 , a pus în vedere părților să achite taxa de timbru calculată la valoarea orientativă stabilită prin expertiza întocmită de Camera Notarilor Publici. În continuare, se arată că modificările aduse prin

Legea nr. 276/2009

impun o majorare excesivă a cuantumului taxelor judiciare de timbru, ceea ce contravine dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2), art. 53, art. 56 alin. (2) și art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală.

Judecătoria Fetești arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Prin Încheiere, Curtea a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile articolului unic pct. 4 din

Legea nr. 276/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, text prin care s-au adus modificări dispozițiilor

art. 3^1 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru.

Din motivarea autorilor excepției rezultă că obiectul acesteia îl reprezintă dispozițiile

art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 276/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008 .

Textul criticat are următorul conținut:

- Art. 3^1 alin. (2): "Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părți. În cazul în care valoarea declarată de părți este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urmă valoare."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) - accesul liber la justiție, art. 53 - restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 alin. (2) - contribuții financiare și art. 124 alin. (2) - înfăptuirea justiției.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat asupra unei excepții de neconstituționalitate identice atât din perspectiva obiectului excepției, cât și din cea a criticii de neconstituționalitate. Astfel, în data de 3 iunie 2010, în Dosarul nr. 7.663D/2009 a fost pronunțată Decizia nr. 765, nepublicată încă. Referitor la această critică s-a statuat că, din logica modificărilor aduse

Legii nr. 146/1997

prin

Legea nr. 276/2009 , se desprinde faptul că rațiunea pentru care a fost adoptat un asemenea amendament ține de politica statului de a limita folosirea procedurilor judiciare de către cetățeni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai oneroase și, astfel, o procedură eminamente necontencioasă să fie transformată, în mod indirect, într-una contencioasă. Pentru a-și atinge scopul,

Legea nr. 276/2009 , prin textul criticat, a prevăzut ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare să nu fie mai mici decât costurile pe care le implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita acțiunile judiciare promovate, din punct de vedere al timbrajului, în frauda legii.

Această motivație care a stat la baza adoptării soluției legislative criticate nu relevă niciun fine de neconstituționalitate atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul obiectiv. În speță, legiuitorul a ales ca taxa judiciară de timbru să fie calculată în funcție de valoarea imobilului stabilită prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici.

Dispozițiile art. 77^1 alin. (4) și (5) din Codul fiscal stabilesc obligația camerelor notarilor publici de a efectua expertize cu privire la valoarea de circulație a bunurilor imobile și de a le reactualiza anual. Aceste expertize constituie un criteriu suficient de obiectiv și precis în funcție de care să fie calculată taxa judiciară de timbru, având în vedere entitatea care le dispune (Camera Notarilor Publici) și persoanele care le întocmesc (experți). Astfel, raportarea la aceste expertize evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulație în scopul plății unei taxe judiciare de timbru mult diminuate față de situația în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulație a bunului imobil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Sorin Viorel Țoi și Mădălina Țoi în Dosarul nr. 2.306/299/2009 al Judecătoriei Fetești.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2010.