Decizia nr. 913/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil, excepție ridicată de Chiarotto Tiziano în Dosarul nr. 5.750/325/2009 al Judecătoriei Timișoara.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 13 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.750/325/2009, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil.
Excepția a fost ridicată de Chiarotto Tiziano într-un dosar având ca obiect obligația de a face.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că art. 1541 din Codul civil este neconstituțional în măsura în care se solicită mandatarului să remită și ceea ce nu s-ar fi cuvenit mandantului, fiind o prevedere discriminatorie în raport cu alte contracte similare prin care o persoană este împuternicită de o altă persoană să efectueze alte demersuri în numele și pentru acesta, cum ar fi contractul de asistență juridică sau de comision. În ceea ce privește art. 1073 din Codul civil, în opinia autorului, acestea sunt neconstituționale, întrucât dau naștere arbitrariului, instanțele, în mod subiectiv, având posibilitatea de a alege fie între obligarea debitorului la îndeplinirea obligației, fie la dezdăunare, neexistând niciun criteriu de evaluare a daunelor.
Judecătoria Timișoara apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 1073 și ale art. 1541 din Codul civil, texte de lege care au următorul conținut:
- Art. 1073: "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.";
- Art. 1541: "Mandatarul este dator, oricând i se va cere, a da seamă mandantului de lucrările sale și de a-i remite tot aceea ce ar fi primit în puterea mandatului, chiar când ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit mandantului."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 135 privind economia.
Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 1073 din Codul civil, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin
Decizia nr. 432 din 15 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2008, Curtea a reținut că art. 1073 din Codul civil stabilește regula de principiu privind efectele obligațiilor, și anume de a da creditorului dreptul de a urmări și de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Finalitatea textului este evidentă și constă în realizarea drepturilor legale ale creditorului prin determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între părți, sub sancțiunea suportării unor despăgubiri. Asemenea reglementări creează condițiile indispensabile valorificării dreptului de proprietate privată, dând expresie principiului garantării și ocrotirii acestuia, în mod egal, indiferent de titular.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
În ceea ce privește dispozițiile art. 1541 din Codul civil, Curtea constată că autorul excepției își motivează critica prin compararea contractului de mandat cu alte contracte, cum ar fi contractul de asistență juridică. O astfel de abordare a excepției de neconstituționalitate este inadmisibilă, autorul nefăcând o veritabilă critică de neconstituționalitate a art. 1541.
De altfel, nu se poate susține că textul de lege care stabilește obligațiile mandatarului într-un contract de mandat încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților. Mandantul și mandatarul nu se află în aceeași situație juridică, astfel că este firesc ca obligațiile lor să fie diferit reglementate. Curtea mai constată că celelalte dispoziții constituționale invocate de autor nu sunt incidente în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Chiarotto Tiziano în Dosarul nr. 5.750/325/2009 al Judecătoriei Timișoara.
2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1541 din Codul civil, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae Întrucât domnul Fabian Niculae se află în concediu, în locul său semnează, în temeiul art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Prim-magistrat-asistent delegat, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.