Decizia nr. 1051/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248^1 din Codul penal, excepție ridicată de Romulus-Gelu Găzdac și Doina Șuteu în Dosarul nr. 14/117/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției Romulus-Gelu Găzdac, apărătorul ales Doru-Mihai Giugula, cu împuternicire avocațială la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă că partea Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis Curții concluzii scrise în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Apărătorul autorului excepției Romulus-Gelu Găzdac solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248^1 din Codul penal, reiterând argumentele invocate în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, și depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 14/117/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248^1 din Codul penal.

Excepția a fost ridicată de Romulus-Gelu Găzdac și Doina Șuteu cu ocazia soluționării unei cauze penale privind săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 248 și 248^1 din Codul penal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că art. 248 din Codul penal încalcă egalitatea în drepturi și principiul ocrotirii proprietății private în mod egal de lege, indiferent de proprietar, precum și dreptul la un proces echitabil, întrucât instituie o pedeapsă mai gravă pentru abuzul în serviciu în funcție de titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul afectat, fără a face însă distincție între proprietatea publică și proprietatea privată a statului. Pentru aceleași motive, critică și dispozițiile art. 248^1 din Codul penal, care devin incidente în cazul în care fapta prevăzută de art. 248 din același cod produce consecințe deosebit de grave.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției reprezentat de apărătorul ales, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 248 și 248^1 din Codul penal, având următorul cuprins:

- Art. 248: "Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.";

- Art. 248^1: "Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 și 248 au avut consecințe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind ocrotirea proprietății private în mod egal de lege, indiferent de proprietar, precum și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 248 și 248^1 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin

Decizia nr. 174 din 10 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate în prezenta cauză, pentru motivele acolo arătate.

Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru aceleași motive, art. 248 și 248^1 din Codul penal nu aduc atingere nici prevederilor art. 16 din Constituție.

Având în vedere că dispozițiile de lege criticate reprezintă norme de drept substanțial, prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt aplicabile în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248^1 din Codul penal, excepție ridicată de Romulus-Gelu Găzdac și Doina Șuteu în Dosarul nr. 14/117/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2010.