Decizia nr. 1410/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Mircea Boghici în Dosarul nr. 1.371/57/2009 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă partea Agenția Națională de Integritate, prin șeful serviciului juridic, domnul Dragoș Vaida. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, art. 37 și art. 40 din Constituție nu se opun instituirii prin lege a unor condiții corespunzătoare domeniului pe care îl reglementează, pentru mai buna funcționare a acestuia. În cazul analizat, legiuitorul a urmărit o mai bună exercitare a funcțiilor și demnităților publice în condiții de imparțialitate, integritate și transparență, principiu care guvernează sistemul public. Totodată, asocierea liberă în partide nu este limitată de textul de lege criticat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că incompatibilitățile instituite de textul de lege criticat urmăresc asigurarea condițiilor pentru buna exercitare a funcției de manager al unui spital. Chiar dacă se restrânge un drept, această restrângere este proporțională cu scopul urmărit. De altfel, există posibilitatea de a opta între funcția de manager al unui spital și exercitarea altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate. În plus, arată că textul de lege criticat nu interzice managerilor de spital să fie membri ai unui partid politic, așa cum susține autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea nr. 8/F/CA/2010 din 2 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.371/57/2009, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății.

Excepția a fost ridicată de Mircea Boghici cu prilejul soluționării unei cauze în contencios administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat, care reglementează incompatibilitatea funcției de manager al unui spital cu exercitarea oricăror altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical în aceeași unitate sanitară, a activităților didactice, de cercetare științifică și de creație literar-artistică, restrâng în mod nejustificat dreptul persoanei de a fi aleasă, în conformitate cu prevederile art. 37 din Constituție, precum și dreptul de a se asocia liber în partide politice.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat este constituțional, sens în care arată că restrângerile drepturilor prevăzute de acest text sunt proporționale cu scopul urmărit de legiuitor, respectiv cel al ocrotirii interesului public, și sunt aplicabile în mod egal tuturor celor aflați în situații identice.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, așa cum au fost modificate prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 91/2010

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 26 mai 2010.

Textul de lege criticat are următoarea redactare: "(1) Funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu:

a) exercitarea oricăror altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical în aceeași unitate sanitară, a activităților didactice, de cercetare științifică și de creație literar-artistică."

Autorul excepției consideră că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi constituționale: art. 37 referitor la dreptul la vot, art. 40 privind dreptul la asociere și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat, stabilind anumite incompatibilități ale funcției de manager al unui spital cu alte funcții, nu prevede însă și interdicția de a fi membru al unui partid politic, așa cum susține autorul excepției, astfel că dispozițiile art. 40 din Constituție referitoare la dreptul de asociere nu sunt incidente în cauză.

În ceea ce privește interdicția stabilită de dispozițiile

art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

cu privire la deținerea unei demnități sau funcții elective în stat, Curtea reține că aceasta este justificată de importanța și complexitatea funcției de manager de spital, care presupune o dedicare totală a persoanei exercitării acestei funcții. Ocuparea, concomitent, a oricărei alte funcții sau desfășurarea altor activități, cu excepția celor prevăzute de lege, ar impieta asupra modului de desfășurarea a activității manageriale. Or, buna administrare a modului în care se realizează serviciile medicale reprezintă un interes social major, care justifică în mod rezonabil și proporțional cu obiectivul urmărit restrângerea dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție. Această prevedere de lege se aplică nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei

art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

și nu aduce atingere înseși substanței dreptului, de vreme ce există posibilitatea de a opta liber pentru ocuparea funcției de manager al unui spital sau deținerea unei demnități ori funcții elective în stat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Mircea Boghici în Dosarul nr. 1.371/57/2009 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 noiembrie 2010.