Decizia nr. 1448/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din Legea nr. 303/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, excepție ridicată de Societatea Comercială "Obada Trans" - S.R.L. din Oteșani în Dosarul nr. 23.066/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 , având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 269/2010 , și ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a celorlalte dispoziții de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 23.066/3/2009, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor "art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, astfel cum a fost modificat prin pct. 8 al articolului unic din cadrul
Legii nr. 303/2008 ". Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Obada Trans" - S.R.L. din Oteșani într-o cauză comercială.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin prevederile de lege criticate se instituie o modalitate sui-generis de trecere a unor categorii de bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor și "sectoarelor municipiului București", încălcându-se astfel dispozițiile
art. 136 alin. (2) din Constituție și prevederile Legii nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
Mai susține autorul excepției că dispozițiile art. II pct. 5 din legea atacată încalcă principiul autonomiei locale, statuat de art. 120 alin. (1) din Constituție, deoarece "consiliul local al unității administrativ-teritoriale beneficiare este obligat să își însușească, prin hotărâre, preluarea unui bun, în proprietate publică, doar pe baza voinței primarului și a reprezentantului Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România-Film», exprimată prin intermediul unui simplu protocol".
Textele de lege criticate contravin și principiului statuat de art. 136 alin. (4) din Constituție, deoarece, cu toate că, prin art. II pct. 1 din legea examinată, sălile și grădinile de spectacol cinematografic sunt trecute din domeniul privat al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, iar prin pct. 9 al aceluiași articol se interzice autorităților administrației publice locale trecerea imobilelor preluate în temeiul acestor prevederi legale din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorități, totuși la pct. 11 se dispune că autoritățile administrației publice locale pot iniția procedura de privatizare în favoarea titularului contractului de închiriere a respectivului imobil. Cu privire la bunurile mobile rezultate prin investițiile contractantului, se arată că pct. 1 al
art. II din Legea nr. 303/2008
naționalizează bunurile mobile ale chiriașilor prin trecerea lor din proprietatea privată a statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale.
Referitor la modalitatea de adoptare a legilor organice, arată că
a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale, deoarece art. II a fost introdus și adoptat de Camera Deputaților, după ce legea a fost dezbătută și adoptată de Senat.
Tribunalul București - Secția a VI-a comercială consideră că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale, deoarece trecerea sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor "România-Film" împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, locale, comunale, orășenești, municipale și al sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective este în acord cu interesul public referitor la cultură, în conformitate cu dispozițiile art. 33 alin. (3) din Constituție, statul având obligația de a asigura păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile "art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, astfel cum a fost modificat prin pct. 8 al articolului unic din cadrul
Curtea observă că, în realitate, este vorba despre dispozițiile
art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006. Aceste texte au fost modificate și completate prin
art. II pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, ordonanță de urgență publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008. La rândul lor, dispozițiile art. II pct. 1 din această ordonanță de urgență au fost modificate și completate prin articolul unic pct. 8 din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008.
Textele de lege criticate au, în prezent, următorul conținut:
"Art. II. - 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile și grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la
Ordonanța Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 328/2006 , cu modificările și completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România-Film», împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și al sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective.
2. Bunurile mobile aflate în inventarul sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic trec în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale locale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.
[...]
5. Punerea în aplicare a dispozițiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unității administrativteritoriale beneficiare și reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România-Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre.
[...]
9. Prin derogare de la dispozițiile
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, se interzice autorităților administrației publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorități administrativ-teritoriale.
[...]
11. În cazul sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic care la data preluării fac obiectul unui contract de închiriere ce prevede în mod expres obligativitatea difuzării de film cinematografic, autoritățile administrației publice locale pot iniția procedura de privatizare în favoarea contractantului, în baza dispozițiilor
privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, dacă difuzarea de film cinematografic s-a făcut constant și au fost respectate toate clauzele contractuale.
12. În termen de maximum 30 de zile de la preluarea sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic, în baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de închiriere pot să notifice intenția de cumpărare consiliului local al autorității administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor în vigoare."
Autorul excepției de neconstituționalitate invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul supremației Constituției și al obligativității respectării sale și a legilor, ale art. 44 alin. (1) referitor la principiul garantării dreptului de proprietate privată, ale art. 76 alin. (1) care prevede că "Legile organice [...] se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere", ale art. 120 alin. (1) referitor la principiul autonomiei locale și ale art. 136 privind proprietatea.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor
art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia s-a pronunțat prin
Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010. Cu acel prilej, Curtea a constatat, pe de o parte, că dispozițiile
art. II pct. 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 , astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și dispozițiile art. II pct. 2, în măsura în care se referă la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sălilor și al grădinilor de spectacol cinematografic, sunt neconstituționale. Pe de altă parte, prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 1, 5 și 9 din aceeași lege.
Având în vedere dispozițiile
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale", și ținând cont de faptul că decizia de constatare a neconstituționalității a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 23 aprilie 2010 (dată de la care își produce efectele), deci ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 22 ianuarie 2010, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006
a devenit inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare.
În ceea ce privește dispozițiile
art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006 , prin aceeași decizie, Curtea a constatat că acestea nu contravin prevederilor art. 44 alin. (1), (2) și (3), art. 120 alin. (1) și nici celor ale art. 136 din Constituție, deoarece reglementează modalitatea practică prin care unitatea administrativ-teritorială preia în proprietate publică și spre administrare bunurile mobile și imobile prevăzute la pct. 1-4 din actul normativ criticat și interzic totodată autorităților administrației publice locale trecerea respectivelor bunuri imobile din domeniul public în domeniul lor privat, ceea ce nu poate reprezenta o încălcare a principiului protecției proprietății private, a principiului autonomiei locale sau a principiului inalienabilității proprietății publice.
Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții Constituționale referitoare la dispozițiile
art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006 , soluția și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, excepție ridicată de Societatea Comercială "Obada Trans" - S.R.L. din Oteșani în Dosarul nr. 23.066/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin pct. 8 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, precum și pentru modificarea
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/2005
privind cinematografia, invocată de același autor în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.