Normele din 19 ianuarie 2011

Beneficiază de drepturile prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010

privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, denumită în continuare ordonanță de urgență, următoarele persoane, denumite în continuare persoane îndreptățite:

a) oricare dintre părinții firești ai copilului/copiilor, respectiv fiecare, în cazul prevăzut la art.10 din ordonanța de urgență;

b) oricare dintre soții cărora li s-a/s-au încredințat copilul/copii în vederea adopției sau au adoptat copilul/copiii, respectiv fiecare, în cazul prevăzut la art. 10 din ordonanța de urgență;

c) persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență;

d) asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii săi naturali ori adoptați;

e) persoana care a fost numită tutore.

Persoanele îndreptățite prevăzute la alin. (1) beneficiază de drepturile prevăzute de ordonanța de urgență dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) sau, după caz, în prevederile art. 2 alin. (5) și (6) din ordonanța de urgență;

b) sunt cetățeni români sau, după caz, străini ori apatrizi;

c) au domiciliul sau reședința în România, conform legii;

d) locuiesc în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestuia/acestora.

Drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1)-(4), art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (4) și art. 9 alin. (5) și (6) din ordonanța de urgență se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primele 3 situații prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență.

Alocația de stat pentru copii se cuvine în cuantumul prevăzut la art. 5 alin. (2) din ordonanța de urgență pentru fiecare copil până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

La stabilirea celor 3 nașteri sau, după caz, a celor 3 situații prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență, se iau în calcul numai cele pentru care s-a beneficiat de drepturile prevăzute de ordonanța de urgență, respectiv de drepturile prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005

privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 7/2007 , cu modificările și completările ulterioare.

În situația în care persoana se află la a patra naștere ori următoarele sau, după caz, la a patra situație prevăzută la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență ori următoarele și nu a beneficiat de drepturile menționate la alin. (1), atunci, în înțelesul ordonanței de urgență, drepturile prevăzute de aceasta se acordă.

Concediul și indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului, prevăzute de ordonanța de urgență, se acordă persoanelor îndreptățite, dacă acestea au realizat venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor

Legii nr. 571/2003

privind

Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, timp de 12 luni în ultimul an anterior datei nașterii copilului sau, după caz, anterior datei la care s-a realizat încredințarea în vederea adopției, s-a încuviințat adopția ori s-a instituit plasamentul sau tutela.

De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază și persoanele care au realizat în perioada de referință avută în vedere venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt scutite de plată acestora.

Se iau în considerare perioadele prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. o)-s) din ordonanța de urgență și în situația în care persoana admisă la cursurile unei alte forme de învățământ preuniversitar sau, după caz, universitar, postuniversitar de masterat sau de doctorat, organizat potrivit legii, nu poate începe cursurile din motive medicale, inclusiv starea de graviditate ori maternitate.

Drepturile reprezentând indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1)-(4) din ordonanța de urgență se acordă pe bază de cerere, însoțită în mod obligatoriu de copia actului de identitate al solicitantului și a certificatului de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul și, după caz, de actele doveditoare prevăzute la alin. (4)-(7), care să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de ordonanța de urgență.

În cazul în care nu a fost întocmit actul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul, cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoțită de copia legalizată a actului constatator al nașterii. Pentru copiii cetățeni străini sau români născuți în străinătate, cererea va fi însoțită de certificatul sau extrasul de naștere tradus în limba română și legalizat.

Pentru situația prevăzută la alin. (2), beneficiarii dreptului au obligația să depună la agenția pentru prestații sociale județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenția teritorială, copia certificatului de naștere al copilului, în termen de 30 de zile de la eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 6 luni de la nașterea copilului sau 12 luni de la înregistrarea nașterii la autoritățile române competente, în condițiile

Legii nr. 119/1996

cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în cazul copiilor cetățeni români născuți în străinătate.

Actele doveditoare privind calitatea solicitantului și relația acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul se prezintă în copie certificată sau, după caz, autentificată pentru conformitate cu originalul și sunt, după caz, următoarele:

a) certificatele de naștere ale copiilor pentru care se solicită drepturile prevăzute de ordonanța de urgență, precum și ale celorlalți copii aflați în întreținere;

b) hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției, potrivit legii;

c) hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției, potrivit legii;

d) hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecția copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii;

e) decizia directorului general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgență, potrivit legii;

f) hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziția autorității tutelare, potrivit legii;

g) actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile, îndreptățită să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului, respectiv părinte, tutore, curator, altă persoană desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau, după caz, prin hotărâre judecătorească.

Actele doveditoare privind realizarea de venituri, precum și nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, după caz, următoarele:

a) dovada eliberată de angajator sau de entitățile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri supuse impozitului, din care să rezulte că persoana îndreptățită a realizat timp de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului venituri din salarii, sau, după caz, de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciară a angajatorului;

b) dovada privind veniturile realizate în anul fiscal anterior celui în care s-a născut copilul și/sau, după caz, dovada privind venitul calculat în vederea plății anticipate a impozitului, precum și copia deciziei de impunere, eliberată de autoritățile competente, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și/sau din activități agricole;

c) dovada eliberată de organele competente, în cazul persoanelor care realizează venituri profesionale neimpozabile;

d) dovada eliberată de organele competente, în cazul asociaților unici, privind veniturile realizate de aceștia;

e) adeverința eliberată de plătitorul indemnizației de maternitate, potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005

privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, de angajator sau, după caz, de casa teritorială de asigurări de sănătate ori de agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă;

f) dovada eliberată de autoritățile competente, de angajatori sau, după caz, declarația pe propria răspundere, din care să rezulte data de la care solicitantul se află în concediu pentru creșterea copilului;

g) copia contractului de muncă sau, după caz, dovada eliberată de angajatori ori de autoritățile competente străine sau române, tradusă și legalizată, care să ateste perioadele în care au fost realizate activități profesionale și care sunt totalizate conform prevederilor

Regulamentului (CE) nr. 883/2004

al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, denumit în continuare

Regulamentul nr. 883/2004

și ale

Regulamentului (CE) nr. 987/2009

al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 883/2004

privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și veniturile aferente acestor activități, inclusiv cele provenite din perioadele de șomaj și concedii medicale. Aceste prevederi se aplică și persoanelor care au realizat activități salariale ori independente în statele care aplică prevederile

Regulamentului (CEE) nr. 1.408/1971

al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora, care se deplasează în cadrul Comunității, pentru situațiile prevăzute la art. 90 alin. (1) din

Regulamentul nr. 883/2004

.

Actele doveditoare privind atestarea situațiilor prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență și, după caz, nivelul venitului lunar aferent acestor perioade, certificate pentru conformitate de autoritățile competente, sunt următoarele:

a) dovada eliberată de instituția care a trimis persoana în misiune permanentă în străinătate, pentru situația prevăzută la lit. k);

b) dovada eliberată de agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, pentru situațiile prevăzute la lit. a), b), c), t);

c) dovada eliberată de casele teritoriale de pensii, pentru situația prevăzută la lit. d) și e);

d) dovada eliberată de angajator pentru situațiile prevăzute la lit. c), d), f), i), j), u);

e) dovada eliberată de casa teritorială de asigurări de sănătate, pentru situația prevăzută la lit. c);

f) adeverința eliberată de instituția de învățământ, care să ateste frecventarea cursurilor fără întrerupere, până la data solicitării acesteia, pentru situațiile prevăzute la lit. m)-s);

g) diploma de absolvire, foaia matricolă sau adeverința eliberată de instituția de învățământ superior, pentru situațiile prevăzute la lit. t) și v);

h) livretul militar, certificatul sau orice altă dovadă eliberată, după caz, de centrul militar în a cărui rază teritorială domiciliază persoana îndreptățită sau de structurile militare ale instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, în care sunt precizate cu exactitate perioadele și natura situației respective, pentru situația prevăzută la lit. l).

i) dovada privind calitatea de elev, student sau masterand la o unitate de învățământ, recunoscută pe teritoriul statului respectiv, eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, ori de către instituțiile de învățământ abilitate pentru recunoașterea studiilor ori a perioadelor de studii efectuate în străinătate, în baza procedurilor legale în vigoare, pentru situația prevăzută la lit. m).

În cazul prevăzut la art. 2 alin. (5) lit. j) din ordonanța de urgență, persoana îndreptățită prezintă dovada eliberată de angajator, din care să reiasă că aceasta s-a aflat în perioada de maximum 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe perioadă determinată și începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată la același angajator, considerate contracte succesive, conform

art. 80 din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

În cazurile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. g) și h) din ordonanța de urgență, nu este necesar ca persoana îndreptățită să prezinte acte doveditoare privind atestarea acestor situații, drepturile respective fiind acordate de agențiile teritoriale.

Alte acte doveditoare privind acordarea drepturilor reprezentând indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1)-(4) din ordonanța de urgență sunt, după caz, următoarele:

a) declarația pe propria răspundere din care să rezulte că celălalt părinte firesc sau, după caz, o altă persoană dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență nu beneficiază de indemnizație sau de stimulent;

b) declarația pe propria răspundere a persoanei îndreptățite din care să reiasă că se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și că acesta nu este încredințat sau dat în plasament unei alte persoane ori unui organism privat autorizat sau serviciu public;

c) certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap;

d) adeverința eliberată de medicul specialist privind certificarea nașterii înainte de termen;

e) alte documente, după caz, din care să rezulte îndeplinirea condițiilor de acordare a concediului și indemnizației pentru creșterea copilului, la solicitarea agențiilor teritoriale.

Pentru cetățenii străini sau apatrizi, componența familiei, filiația copiilor și situația lor juridică se dovedesc cu documentele eliberate de autoritățile din țara de origine și confirmate de autoritățile române sau, după caz, cu documentele eliberate de autoritățile române, precum și cu alte documente prevăzute la alin. (4).

Concediul pentru creșterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1) și (4), art. 6 și 10 din ordonanța de urgență, se acordă pe bază de cerere aprobată de către angajatorul la care își desfășoară activitatea persoana îndreptățită.

În situația persoanelor îndreptățite care realizează venituri din activități independente sau agricole și care nu lucrează în baza unui contract de muncă, concediul reprezintă întreruperea/suspendarea activității pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, în situația solicitării drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) și (4) din ordonanța de urgență.

Persoanele care frecventează cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare de masterat și de doctorat beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului indiferent dacă întrerup sau nu frecventarea cursurilor pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

În cazul în care persoana îndreptățită, beneficiară a concediului și a indemnizației lunare pentru creșterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserție, până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, naște în această perioadă unul sau mai mulți copii ori se produce o nouă situație dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență, aceasta, la finalizarea concediului sau, după caz, a dreptului la stimulentul de inserție, acordat pentru copilul anterior, optează, pe baza unei noi cereri, pentru unul dintre drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), respectiv art. 7 din ordonanța de urgență. Pentru continuitatea acordării drepturilor, cererea trebuie să fie depusă cu 60 de zile înaintea împlinirii de către copilul anterior a vârstei de 1, 2 sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap, sau în termen de maximum 30 de zile de la această dată. În cazul în care se depășește acest termen, drepturile vor fi acordate de la data depunerii cererii.

În situația prevăzută la alin. (1) se acordă indemnizația lunară pentru creșterea copilului în cuantumul primit anterior, după cum urmează:

a) nu mai mult de 3.400 lei în cazul în care persoana optează pentru concediu și indemnizația prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență;

b) nu mai mult de 1.200 lei, în cazul în care persoana optează pentru concediu și indemnizația prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanța de urgență.

În cazul prevăzut la alin. (1), dacă cele 12 luni prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență sunt constituite și din perioade în care persoana a realizat venituri supuse impozitului, atunci indemnizația lunară pentru creșterea copilului se va calcula pe baza veniturilor realizate în această perioadă, inclusiv pe baza celor realizate în perioadele prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6) din ordonanța de urgență.

În situația prevăzută la alin. (3), dacă din calcul rezultă un cuantum al indemnizației lunare pentru creșterea copilului mai mic decât cuantumul indemnizației primit anterior nașterii celui din urmă copil, atunci se acordă indemnizația lunară pentru creșterea copilului primită anterior, cu respectarea prevederilor alin. (2).

În situațiile prevăzute la alin. (1) și (3), dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului sau, după caz, la stimulentul de inserție, pentru copilul anterior, încetează la data acordării noului drept.

În situația în care unul dintre părinți se află în concediul de maternitate prevăzut de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, concediul pentru creșterea copilului și indemnizațiile lunare prevăzute la art. 2 alin. (1)-(4) din ordonanța de urgență se pot acorda doar după terminarea acestuia din urmă, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data nașterii copilului.

În situația în care persoana se află cu primul copil în perioada de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în baza

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 7/2007 , cu modificările și completările ulterioare, și naște un alt/alți copil/copii sau se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență, după data de 1 ianuarie 2011, pe perioada suprapunerii nașterilor sau, după caz, a situațiilor, suma prevăzută la art. 9 alin. (6) din ordonanța de urgență nu se acordă.

În situația prevăzută la alin. (7), la terminarea perioadei de acordare a drepturilor prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 7/2007 , cu modificările și completările ulterioare pentru copilul născut după data de 1 ianuarie 2011 sau, după caz, pentru situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență, survenite după această dată, persoana îndreptățită optează pentru unul dintre drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență.

În situația prevăzută la alin. (8) se acordă indemnizația lunară pentru creșterea copilului aplicând corespunzător dispozițiile alin. (2)-(4).

În situația în care după alegerea opțiunii de concediu de către persoana îndreptățită, copilul/copiii este/sunt încadrat/încadrați în grad de handicap, dreptul prevăzut la art. 2 alin. (4) din ordonanța de urgență se acordă de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la această dată. Dacă cererea este depusă după termenul menționat, dreptul se acordă de la data depunerii cererii.

În situația în care, după împlinirea vârstei de un an sau 2 ani, copilul, respectiv unul sau mai mulți dintre copiii rezultați din sarcini multiple, este încadrat într-un grad de handicap, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (4) din ordonanța de urgență se acordă de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la această dată. Dacă cererea este depusă după termenul menționat, dreptul se acordă de la data depunerii cererii.

În situația în care unul dintre copiii rezultați în urma unei sarcini multiple este încadrat într-un grad de handicap până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, pentru acesta se continuă concediul și plata indemnizației pentru creșterea copilului în cuantumul prevăzut la art. 2 alin. (4) din ordonanța de urgență. În cazul în care sunt încadrați în grad de handicap mai mulți copii rezultați în urma unei sarcini multiple, pe lângă indemnizația pentru creșterea copilului în cuantumul prevăzut la art. 2 alin. (4) din ordonanța de urgență se va acorda și suma prevăzută la art. 5 alin. (1) din ordonanța de urgență, în raport cu numărul copiilor.

Începând cu cea de-a patra naștere sau, după caz, al patrulea copil adoptat, încredințat în vederea adopției, dat în plasament ori în plasament în regim de urgență sau pentru care s-a instituit tutela, persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență au dreptul la un concediu fără plata indemnizației pentru creșterea copilului.

Durata concediului prevăzut la alin. (1) este de 4 luni și se acordă integral, o singură dată, fiecăruia dintre părinții firești ai copilului sau, după caz, fiecăreia dintre persoanele care au adoptat copilul, cărora li s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care au copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, asistentului maternal profesionist pentru copiii proprii, precum și persoanei care a fost numită tutore, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Concediul fără plata indemnizației pentru creșterea copilului se acordă de către angajator pe bază de cerere, însoțită de copia livretului de familie sau a certificatului de naștere al copilului ori, după caz, de copia actului constatator al nașterii sau a extrasului de naștere, precum și, după caz, de actele doveditoare privind situația juridică a copilului față de persoana îndreptățită.

Părinții firești ai copilului, respectiv persoanele aflate în situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență, nu pot beneficia de concediul fără plata indemnizației pentru creșterea copilului în același timp. Perioada concediului prevăzut la alin. (1) este diferită pentru fiecare dintre aceștia.

Stimulentul de inserție prevăzut la art. 7 alin. (1) din ordonanța de urgență se acordă lunar persoanelor îndreptățite care au optat pentru acordarea concediului pentru creșterea copilului și a indemnizației lunare prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență, dacă acestea realizează venituri supuse impozitului, înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an.

Acordarea indemnizației pentru creșterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserție se face la cererea scrisă a persoanei îndreptățite, ori de câte ori aceasta solicită, cu respectarea condițiilor prevăzute de ordonanța de urgență.

Dacă persoana îndreptățită, în perioada în care beneficiază de stimulentul de inserție, dorește să i se acorde concediul fără plată prevăzut la art. 6 din ordonanța de urgență, pe această perioadă, precum și la reluarea realizării de venituri supuse impozitului, nu mai beneficiază de stimulentul de inserție.

Stimulentul de inserție se acordă pe bază de cerere, semnată de persoana îndreptățită, însoțită de dovada eliberată de angajator sau, după caz, de alte documente eliberate de autoritățile competente ori de declarația pe propria răspundere din care să rezulte că aceasta realizează sau urmează să realizeze venituri supuse impozitului.

În situația stabilirii dreptului la stimulentul de inserție pentru persoana care beneficiază de concediul pentru creșterea copilului și indemnizația lunară prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență, cererea de acordare va fi însoțită numai de documentele prevăzute la alin. (1).

În situația stabilirii dreptului la stimulentul de inserție pentru persoana care deși are dreptul nu solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului și a indemnizației lunare prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență, cererea este însoțită de actele doveditoare necesare stabilirii acestui drept, dintre cele prevăzute la art. 6.

Copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, beneficiază de alocația de stat pentru copii în cuantumul prevăzut la art. 5 alin. (2) din ordonanța de urgență.

În situația copiilor în vârstă de peste 2 ani, respectiv de peste 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, alocația de stat pentru copii se acordă în cuantumul prevăzut la

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993

privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Alocația de stat pentru copii prevăzută la art. 14 alin. (1) se acordă pe bază de cerere, însoțită în mod obligatoriu de actul de identitate al solicitantului și de certificatul de naștere sau, după caz, de actul constatator al nașterii sau extrasul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul, în original și în copie, certificate pentru conformitate cu originalul, precum și de actele doveditoare prevăzute de lege pentru solicitarea acestui drept.

În situația în care alocația de stat pentru copii se solicită odată cu indemnizația lunară sau, după caz, cu stimulentul de inserție prevăzute la art. 2 alin. (2)-(4), respectiv art. 7 din ordonanța de urgență, cererea se completează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.

În situația în care alocația de stat pentru copii se solicită distinct, se utilizează formularul de cerere prevăzut de Normele metodologice de aplicare a prevederilor

Legii nr. 61/1993

privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru reglementarea modalităților de stabilire și plată a alocației de stat pentru copii, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 577/2008 .

Cererea privind acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1)-(4) și la art. 7 alin. (1) și (2) din ordonanța de urgență se completează de către persoanele îndreptățite, reprezentanții legali sau mandatarii acestora, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.

Majorarea prevăzută la art. 9 alin. (6) din ordonanța de urgență se acordă la solicitarea scrisă a persoanei îndreptățite, însoțită de copia certificatului de naștere al copilului.

Pentru situația prevăzută la art. 6 alin. (5) lit. a), adeverința se completează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2.

Cererile prevăzute la art. 18 alin. (1) și (2), însoțite de documentele justificative depuse de persoanele îndreptățite la primăria comunei, orașului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului București, pe raza căreia/căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința, se transmit de către primar la agenția județeană pentru prestații sociale, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenția teritorială pe bază de borderou, în termenul prevăzut la art. 14 alin. (2) din ordonanța de urgență. Modelul de borderou este prevăzut în anexa nr. 3.

Primăriile au obligația să verifice documentația depusă de solicitanți și să transmită agențiilor teritoriale dosarele complete, cu toate documentele justificative corespunzătoare dreptului solicitat.

Cererile prevăzute la art. 18 alin. (1) și (2) sunt certificate, prin semnătură și ștampilă, de către primar sau, după caz, de către persoana împuternicită de acesta.

Solicitarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1)-(4) și la art. 7 alin. (1) și (2) din ordonanța de urgență se soluționează prin decizie emisă de directorul executiv al agenției teritoriale, în termenul prevăzut la art. 14 alin. (3) din ordonanța de urgență.

Decizia prevăzută la alin. (1) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, direct sau prin poștă.

Datele cuprinse în cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de ordonanța de urgență, însoțită de actele doveditoare, sunt supuse confidențialității. Acestea vor putea fi folosite numai în scopul stabilirii dreptului la concediu și indemnizație lunară, stimulent de inserție sau alocație de stat pentru copii și al întocmirii unor situații statistice.

Deciziile prevăzute la alin. (1) se emit potrivit modelului ce va fi aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, denumită în continuare Agenție.

La stabilirea bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile realizate de persoana îndreptățită, obținute în condițiile art. 3 din ordonanța de urgență, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6) din ordonanța de urgență.

Cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului se calculează prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul stabilite potrivit alin. (1).

Pentru luna în care s-a născut copilul se ia în calcul venitul cuvenit în luna respectivă.

În situația în care cele 12 luni anterioare datei nașterii copilului se constituie numai din perioadele asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordonanța de urgență, fără venituri aferente acestora, cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului este de 600 lei. Dacă persoana realizează venituri o perioadă de câteva luni în interiorul celor 12 luni, baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului este reprezentată de suma totală a veniturilor realizate în aceste luni, împărțită la 12.

Dacă din calculul indemnizației pentru creșterea copilului potrivit prevederilor alin. (2) rezultă un cuantum mai mic de 600 lei, se acordă 600 lei.

În situația persoanelor care realizează venituri din activități independente sau agricole, cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului se recalculează în baza dovezilor eliberate de organele competente privind veniturile efectiv realizate în perioada pentru care s-a luat în calcul venitul estimat în vederea plății anticipate a impozitului sau, după caz, pentru care s-a completat declarația pe propria răspundere.

Dovada prevăzută la alin. (1) se transmite de către persoana beneficiară la agenția teritorială, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Dacă din recalculare rezultă un cuantum mai mare al indemnizației pentru creșterea copilului față de cel stabilit inițial, diferența de cuantum se acordă pentru toată perioada de la data stabilirii dreptului.

Dacă din recalculare rezultă un cuantum mai mic al indemnizației pentru creșterea copilului față de cel stabilit inițial, diferența de cuantum, stabilită de la data acordării, se recuperează de la beneficiar.

Dreptul reprezentând indemnizația pentru creșterea copilului se cuvine după cum urmează:

a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data nașterii copilului, indiferent de persoana îndreptățită care solicită dreptul, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;

b) începând cu data nașterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condițiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate și a indemnizației aferente;

c) începând cu data adopției, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredințării, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecție a copilului;

d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situații, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a), b) și c);

e) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul stimulentului de inserție nu mai realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, și solicită revenirea în concediul pentru creșterea copilului, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

Indemnizația pentru creșterea copilului se acordă de la datele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), dar nu mai devreme de data la care s-a aprobat concediul pentru creșterea copilului ori a încetat realizarea de venituri supuse impozitului.

Plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului, a stimulentului de inserție și a alocației de stat pentru copii se efectuează începând cu luna următoare aprobării cererii prin decizie a directorului executiv al agenției teritoriale.

Cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului și al stimulentului aferent fracțiunilor de lună se stabilește proporțional, în funcție de numărul zilelor calendaristice din luna respectivă pentru care acestea se cuvin și se acordă.

Agențiile teritoriale solicită Agenției creditele bugetare corespunzătoare drepturilor prevăzute de ordonanța de urgență, până cel târziu la data de 15 a fiecărei luni.

Agenția solicită Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale creditele bugetare prevăzute la alin. (1), centralizate la nivelul întregii țări, până cel târziu la data de 20 a fiecărei luni.

În aplicarea prevederilor art. 16 și 17 din ordonanța de urgență, autoritățile competente au obligația de a transmite agențiilor teritoriale lunar, până la data de 10 a fiecărei luni, tabelul nominal cu persoanele aflate în situații de natură a genera încetarea sau suspendarea drepturilor prevăzute de ordonanța de urgență, precum și data la care acestea s-au produs.

Autoritățile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

a) primăria, pentru situațiile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. g), precum și la art. 17 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență, precum și pentru orice modificări cunoscute de aceasta cu privire la realizarea de venituri supuse impozitului pe venit de către beneficiari, de natură a genera încetarea sau suspendarea drepturilor prevăzute de ordonanța de urgență;

b) direcția generală de asistență socială și protecția copilului, pentru situațiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. a)-d) și f) din ordonanța de urgență;

c) inspectoratul județean de poliție, pentru situațiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. e) din ordonanța de urgență.

În cazul în care 3 luni consecutiv se înregistrează mandate poștale returnate, plata drepturilor prevăzute în ordonanța de urgență se suspendă, urmând ca agenția teritorială să verifice cauzele care au condus la această situație.

După verificarea prevăzută la alin. (1), plata drepturilor se reia, inclusiv cu plata drepturilor restante, din oficiu, în situația în care se constată că nu este culpa persoanei îndreptățite sau, după caz, la cererea persoanei îndreptățite, dacă sunt menținute condițiile de acordare.

În vederea asigurării în sistemul asigurărilor sociale de sănătate a persoanelor beneficiare de indemnizația lunară pentru creșterea copilului sau de concediul fără plată prevăzut la art. 6 alin. (1) din ordonanța de urgență, agențiile teritoriale au obligația lunar să vireze caselor de asigurări de sănătate teritoriale contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate și să transmită tabelul nominal privind persoanele beneficiare.

Agențiile teritoriale transmit Agenției, până la data de 15 a fiecărei luni pentru luna anterioară, fundamentarea creditelor necesare pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele beneficiare.

Agenția solicită Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale creditele bugetare prevăzute la alin. (2) centralizate la nivelul întregii țări până cel târziu la data de 20 a fiecărei luni.

Persoanele îndreptățite care se află în concediul fără plată prevăzut la art. 6 alin. (1) din ordonanța de urgență au obligația să comunice în scris agenției teritoriale această opțiune, pentru a se putea plăti contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 33 alin. (1).

Comunicarea va fi însoțită în mod obligatoriu de adeverința de la angajator că persoana se află în concediu fără plată sau, după caz, de declarația pe propria răspundere că nu realizează venituri supuse impozitului, precum și de orice alte documente solicitate de agenția teritorială.

Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) plata contribuției de asigurări sociale de sănătate se efectuează începând cu luna transmiterii comunicării.

Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care nu comunică datele menționate, plata contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate fi efectuată până la comunicare.

Perioada în care se beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, precum și în sistemul asigurărilor sociale de șomaj.

În vederea înregistrării în sistemul public de pensii și în sistemul asigurărilor sociale de șomaj a perioadelor asimilate prevăzute la alin. (1), agențiile teritoriale au obligația de a depune lunar la casa teritorială de pensii, precum și la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, în termenul și în condițiile stabilite de lege, Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.

În situația prevăzută la art. 17, reprezentantul legal al persoanei îndreptățite lipsite de capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile este doar primitorul drepturilor, acestuia nefiindu-i aplicabile prevederile alin. (1) și (2), respectiv ale art. 21 și 22 din ordonanța de urgență.

Persoanele care își desfășoară activitatea în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională beneficiază de concediu și de indemnizație pentru creșterea copilului acordate prin aceste instituții.

Prevederile alin. (1) sunt aplicabile tuturor categoriilor de personal.

În situația în care în perioada concediului pentru creșterea copilului și a indemnizației aferente raportul de muncă sau de serviciu al persoanelor prevăzute la alin. (1) încetează, plata indemnizației se asigură, prin agențiile teritoriale, până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an sau, după caz, 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

În situația prevăzută la alin. (3), instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională au obligația să transmită agențiilor teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază persoana beneficiară cererea și documentele doveditoare ale acesteia care au stat la baza stabilirii dreptului.