Decizia nr. 9/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Rei Sistem Grup S.R.L. din București în Dosarul nr. 13.870/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 10 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 13.870/4/2009, Judecătoria Sectorului 4 București Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 720^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Excepția a fost invocată de Societatea Comercială Rei Sistem Grup - S.R.L. din București într-un dosar având ca obiect pretenții bănești.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 720^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă este contrar prevederilor constituționale, întrucât, pe de o parte, îngrădește dreptul la apărare a părții chemate la conciliere directă, iar, pe de altă parte, dă naștere unei inegalități prin neasigurarea unei garanții legale reale cu privire la obligativitatea ca pretențiile formulate în scris să fie însoțite de înscrisurile pe care se sprijină.
Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În opinia instanței de judecată, prin dispozițiile legale criticate se oferă părților posibilitatea să beneficieze de totalitatea drepturilor și regulilor procedurale în vederea valorificării propriilor pretenții sau în vederea dovedirii netemeiniciei pretențiilor adversarului și, în special, posibilitatea folosirii unui apărător, nefiind îngrădit dreptul unei părți de a beneficia de asistență juridică. În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare, procedura de conciliere directă poate fi supusă examinării de către instanța de judecată, în fața căreia partea poate beneficia de asistența unui apărător și poate formula apărări cu privire la acest aspect.
Instanța arată că dispozițiile legale criticate nu creează o discriminare sau vreun privilegiu pentru persoanele aflate în postura îndeplinirii respectivei proceduri în încercarea lor de a soluționa amiabil o pricină comercială, nefiind, astfel, înfrântă dispoziția constituțională a art. 16 alin. (1).
Instanța mai apreciază că autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate a art. 720^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, ci mai degrabă încearcă o motivare a excepției de prematuritate invocată în cauză, criticând modalitatea de îndeplinire a procedurii concilierii directe.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 720^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul conținut: "În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură trimiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire."
După modificările aduse prin
privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, prevederile art. 720^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă au următorul conținut: "În scopul soluționării litigiului prin conciliere directă, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigură trimiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire."
Curtea constată că legiuitorul a preluat soluția legislativă din vechea reglementare, astfel că, potrivit jurisprudenței sale constante, Curtea Constituțională se va pronunța asupra noilor prevederi.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia relevă aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța de judecată, invocându-se o posibilă exercitare abuzivă a unor drepturi de către partea potrivnică, în temeiul textelor de lege criticate. Or, soluționarea acestor probleme revine competenței instanței de judecată, singura în măsură să decidă cu privire la modul de aplicare a legii, iar nu instanței de contencios constituțional.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială Rei Sistem Grup - S.R.L. din București în Dosarul nr. 13.870/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 ianuarie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.