Decizia nr. 320/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și art. 13 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și ale art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 678/2001 21 noiembrie 2001 (prevederi anume) privind prevenirea și combaterea traficului de persoane
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și
art. 13 din Legea nr. 678/2001
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și ale art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Remus Boldijar în Dosarul nr. 44/1.372/2010 al Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă cu privire la dispozițiile art. 12 și
art. 13 din Legea nr. 678/2001 , întrucât autorul excepției nu indică textele din tratatele internaționale privind drepturile omului încălcate prin prevederile de lege criticate, respectiv ca neîntemeiată în ceea ce privește art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 5 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 44/1.372/2010, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și
art. 13 din Legea nr. 678/2001
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și ale art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Remus Boldijar cu ocazia soluționării unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor prevăzute și pedepsite de
art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001 .
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 12 și
art. 13 din Legea nr. 678/2001
aduc atingere prevederilor din Legea fundamentală referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, iar art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție.
Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție invocate de autorul excepției. Face trimitere, în acest sens, la
deciziile Curții Constituționale nr. 74/2007
și nr. 51/2009.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 și
art. 13 din Legea nr. 678/2001
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, și ale art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, aceste din urmă dispoziții fiind modificate prin
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006.
Articolul 12
alin. (2) din Legea nr. 678/2001
are cuprinsul dat prin
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2005
pentru modificarea și completarea
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 917 din 13 octombrie 2005, iar
art. 13 din Legea nr. 678/2001
a fost modificat prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2005
pentru modificarea și completarea
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2005. Ulterior sesizării Curții, prevederile art. 12 alin. (1) și
art. 13 alin. (3) din Legea nr. 678/2001
au fost modificate, sub aspectul tratamentului sancționator, prin
pentru modificarea și completarea
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 6 decembrie 2010.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
-
Articolul 12
din Legea nr. 678/2001 : "(1) Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Traficul de persoane săvârșit în una dintre următoarele împrejurări:
a) de două sau mai multe persoane împreună;
b) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății;
c) de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.";
-
Articolul 13
din Legea nr. 678/2001 : "(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra minorului, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite în condițiile prevăzute la art. 12 alin. (2) sau de către un membru de familie, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (1), și închisoare de la 10 ani la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (2).
(4) Dacă faptele prevăzute în prezentul articol au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 ani la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.";
- Art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală: "Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 și există vreunul dintre următoarele cazuri: [...]
f) inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 20 alin. (2) referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
I. Referitor la prevederile art. 12 și
art. 13 din Legea nr. 678/2001 , autorul excepției nu arată care sunt dispozițiile din tratatele internaționale privind drepturile omului încălcate prin textele de lege criticate. Or, potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie făcute în formă scrisă și motivate, fiind de esența controlului de constituționalitate exercitarea acestuia în limitele sesizării. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției cu privire la invocarea unor motive de neconstituționalitate, întrucât un atare fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile
II. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate adusă art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, aceste prevederi de lege au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. În acest sens este
Decizia nr. 51 din 13 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, reținând că dispozițiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prezumției de nevinovăție și dreptului la un proces echitabil, iar folosirea de către legiuitor a termenului "infracțiune" are o semnificație pur tehnică, acesta desemnând încadrarea faptei cu privire la care există probe sau indicii temeinice că a fost săvârșită de inculpat într-un anumit text de lege, care prevede fapta ca infracțiune și o sancționează cu o pedeapsă de o anumită gravitate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin decizia mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și
art. 13 din Legea nr. 678/2001
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, excepție ridicată de Remus Boldijar în Dosarul nr. 44/1.372/2010 al Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.
II. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.