Decizia nr. 168/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. a), p) și r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. a), p) și r) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. a), p) și r) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâtul Consiliul General al Municipiului București într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât stabilesc dreptul oricărei persoane care "se consideră" vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, să se adreseze instanței de contencios administrativ, drept ce contravine dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Constituție, care prevăd că, pentru introducerea unei acțiuni în contencios administrativ, persoana vătămată trebuie "să demonstreze" încălcarea de către o autoritate publică a unui drept al său sau a unui interes legitim. Dispozițiile art. 52 alin. (1) din Constituție au rezervat acțiunea în contencios administrativ numai persoanei vătămate într-un drept al său, iar vătămarea unui interes legitim public reprezintă o atingere adusă unei colectivități, iar nu unei persoane determinate. De altfel, în acest sens sunt invocate și prevederile art. 21 alin. (1) din Constituție, care garantează dreptul oricărei persoane de a-și apăra drepturile, interesele și libertățile sale legitime.
Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece acestea instituie posibilitatea oricărei persoane vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, de recunoaștere a dreptului pretins sau interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul legitim putând fi atât privat, cât și public. Potrivit art. 52 alin. (2) din Constituție, condițiile și limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică, iar
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , lege organică în materie, preia la art. 1 alin. (1) dispozițiile constituționale. Prin urmare, criticile sunt neîntemeiate.
Totodată, apreciază că definirea de către legiuitor a noțiunilor "persoană vătămată", "interes legitim privat" și "interes legitim public" nu este de natură să încalce dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia aceasta nu se poate substitui legiuitorului în adăugarea unor noi prevederi de lege.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. a), p) și r) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.
Textele de lege criticate au următorul conținut:
- Art. 1 (Subiectele de sesizare a instanței):
"(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.";
- Art. 2 (Semnificația unor termeni):
"(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate; [...]
p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat;
r) interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;".
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție și ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Articolul 52
alin. (1) din Constituție consacră dreptul fundamental al celui vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins ori a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, drept ce reprezintă o garanție a apărării cetățenilor față de abuzurile autorităților publice și a accesului liber la justiție. Totodată, această normă din Legea fundamentală reprezintă baza constituțională a contenciosului administrativ, reglementat prin
Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ reiterează dispozițiile constituționale menționate, astfel încât critica de neconstituționalitate a acestora este neîntemeiată.
Totodată, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), p) și r) din Legea contenciosului administrativ definesc noțiunile de "persoană vătămată", "interes legitim privat" și "interes legitim public", fiind în deplină concordanță cu dispozițiile art. 52 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora condițiile și limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică. Or,
- lege organică ce reglementează materia contenciosului administrativ - stabilește și definește condițiile în care se poate exercita dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
În final, Curtea observă că și celelalte susțineri ale autorului excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, deoarece instanța de contencios administrativ, soluționând litigiul, va putea, după caz, să admită acțiunea și să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris ori să efectueze o anumită operațiune administrativă sau să respingă acțiunea în contencios administrativ.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. a), p) și r) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.