Decizia nr. 213/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepție ridicată de Dan Grigore în Dosarul nr. 40.024/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că aspectele invocate de autorul acesteia nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci tind spre modificarea textului de lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 40.024/3/2006, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepție ridicată de Dan Grigore într-o cauză civilă având ca obiect pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate nu permit valorificarea unui drept fundamental, și anume protecția proprietății industriale, reprezentând unul dintre aspectele importante ale dreptului de proprietate. Astfel, apreciază că prevederea criticată nu instituie proceduri și garanții adecvate care să recunoască, să garanteze și să protejeze dreptul de proprietate industrială în toate componentele sale, în special cele patrimoniale. Arată că o reglementare echitabilă trebuia să instituie despăgubiri și pentru invențiile născute sau exploatate anterior anului 1990, dar brevetate ulterior.

Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în concordanță cu normele constituționale invocate în susținerea excepției.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005

sunt constituționale. În acest sens, arată că reglementarea criticată privește persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenție acordat de statul român și succesorii lor în drept, deținut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, și se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De fapt, se arată că autorul excepției dorește ca beneficiul reparației să fie acordat și pentru invențiile ale căror drepturi s-au născut în temeiul unor reglementări anterioare, și anume

Legea nr. 62/1974

privind invențiile și inovațiile brevetate anterior, aspect ce excedează controlului de constituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005, prevederi care au fost introduse prin

art. I pct. 1 din Legea nr. 214/2008

pentru completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005

privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 28 octombrie 2008.

Textul de lege criticat prevede că:

- Art. 4: "Au calitatea de a cere aplicarea măsurilor, procedurilor și repararea daunelor următoarele persoane:[...]

c) persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenție acordat de statul român și succesorii lor în drept, deținut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cărora le-au fost încălcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea invenției în mod abuziv, fără consimțământul titularului sau prin orice fapte de încălcare a drepturilor acestuia."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaționale, art. 21 privind accesul liber la justiție, raportat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 44 alin. (1) referitoare la protecția proprietății private și celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005

a fost emisă în scopul combaterii fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industrială și în interesul titularilor drepturilor de proprietate industrială, și pentru respectarea art. 53 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, referitor la aplicabilitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene.

Din cuprinsul Legii nr. 214/2005, de completare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005 , Curtea reține că la determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet, dintre cele prevăzute la

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005

trebuia să fie exploatat, nu se va ține seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în România și intrarea în vigoare a prezentei legi, perioadă care va fi considerată ca o prelungire în mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgând din brevetul de invenție.

Mai mult, Curtea observă că Legea nr. 214/2005 prevede că "În raporturile juridice privind persoanele prevăzute la

art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005 , cu modificările ulterioare, care nu au putut să introducă sau să continue o acțiune juridică ori să îndeplinească formalitățile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a măsurilor și a legislației restrictive impuse de regimul comunist instaurat în România după 6 martie 1945, toate termenele de prescripție sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o acțiune juridică sau de a lua măsuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent dacă aceste termene au început să curgă înainte sau după data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reîncepe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi."

Totodată, Curtea reține că în

art. 4^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005 , articol introdus prin art. I pct. 2 din Legea nr. 214/2005, se prevede că acțiunile în justiție formulate de persoanele prevăzute la art. 4 lit. c) sunt scutite de la plata taxelor de timbru.

De altfel, din argumentarea excepției, Curtea constată că, de fapt, autorul acesteia este nemulțumit de modalitatea de reglementare a drepturilor izvorâte din brevetul asupra căruia pretinde drepturi, respectiv pentru neacordarea beneficiului reparației și pentru invențiile născute sau exploatate anterior anului 1990, dar brevetate ulterior. Curtea apreciază însă că această împrejurare ține de aplicarea și interpretarea legii de către instanță, aspect ce excedează controlului de constituționalitate.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepție ridicată de Dan Grigore în Dosarul nr. 40.024/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2011.