Decizia nr. 147/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 125^1 alin. (1), art. 149 și

art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal și ale

art. 51 din Legea locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Dalex Impex" - S.R.L. cu sediul în Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 3.942/117/2009 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.942/117/2009, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 125^1 alin. (1), art. 149 și

art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal și ale

art. 51 din Legea locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Dalex Impex" - S.R.L. într-o cauză având ca obiect contestația unui act administrativ fiscal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că "ipotecarea unui imobil (...) constituie activitate economică, deoarece dreptul de a ipoteca a fost constituit în vederea preluării distribuției produselor fabricate de Nestle România S.R.L. București, activitate economică care a adus profit subscrisei". Pe de altă parte, susține că încheierea de contracte de comodat între societatea comercială și angajații săi cu referire la un imobil al său pentru a fi folosit ca locuință de serviciu nu poate fi exceptată din sfera activităților economice, neexistând nicio diferență între contractele de comodat și de închiriere cu privire la un bun imobil pentru a justifica o diferențiere de tratament juridic.

Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 125^1 alin. (1) și

art. 149 din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal și

art. 51 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată, sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal este inadmisibilă ca urmare a abrogării acestora.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 125^1 alin. (1), art. 149 și

art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, care au următoarea denumire:

- Art. 125^1: "Semnificația unor termeni și expresii"

- Art. 149: "Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital"

- Art. 172 are denumirea "Produse intermediare" și a fost abrogat prin

art. III alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009.

De asemenea, constituie obiect al excepției de neconstituționalitate și dispozițiile

art. 51 din Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, care au următorul cuprins:

- Art. 51: "Fondul de locuințe de serviciu se compune din:

a) locuințe existente, care, potrivit prevederilor legale, rămân cu destinația de locuințe de serviciu la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) locuințe noi.

Condițiile și durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat între părțile contractante, accesoriu la contractul de muncă."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 38 (devenit art. 41 din Constituția României, republicată) privind dreptul la muncă și la protecție socială, art. 41 (devenit art. 44 din Constituția României, republicată) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 134 alin. (1) (devenit art. 135 din Constituția României, republicată) privind libertatea comerțului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate reglementează semnificația unor termeni și expresii, respectiv ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital, noțiunea de produse intermediare, definiția taxei pe valoarea adăugată sau modalitatea în care poate fi ajustată taxa pe valoarea adăugată sau componența fondului de locuințe de serviciu, care, în raport cu criticile formulate, nu au relevanță. Pe de altă parte, Curtea constată că autorul excepției nici nu motivează pretinsa încălcare a textelor invocate, simpla enumerare a textelor constituționale nu satisface exigențele

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate".

În ceea ce privește

art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu denumirea "Produse intermediare", Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, acesta a fost abrogat prin

art. III alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2009 . Or, potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe în vigoare ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, astfel că excepția cu un atare obiect a devenit inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 125^1 alin. (1) și

art. 149 din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal și ale

art. 51 din Legea locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Dalex Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 3.942/117/2009 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 172 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dalex Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 3.942/117/2009 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2011.