Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 403/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 223 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
24 martie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 340 din 17 mai 2011
Citat de
3 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.174 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 223 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Violeta Bobeica, Claudia Bobeica, Vlad Barbu, Radu Barbu și Victoria Bobeica în Dosarul nr. 6.916/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.302D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 6.916/4/2009, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 223 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Violeta Bobeica, Claudia Bobeica, Vlad Barbu, Radu Barbu și Victoria Bobeica într-o cauză având ca obiect evacuarea unui imobil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile legale criticate instituie o procedură discriminatorie prin care se dă posibilitatea uneia dintre părți - cea care locuiește în străinătate - de a răspunde la întrebări sub îndrumarea avocatului sau a altor persoane. Sub acest aspect, instanța de judecată nu poate avea certitudinea că partea supusă interogatoriului este cea care răspunde la întrebări și, mai mult, este împiedicată să lămurească cauza sub toate aspectele, atâta timp cât nici instanța și nici partea adversă nu pot adresa întrebări suplimentare.

Interogatoriul părții cu domiciliul în străinătate nu respectă prevederile Codului de procedură civilă, în administrarea acestuia fiind reglementată o procedură total diferită de cea prevăzută în art. 218-219, ce are drept consecință crearea unei situații mult mai favorabile acestei părți.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 223 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Partea care are domiciliu în străinătate va putea fi interogată prin cel care o reprezintă în judecată.

În acest caz, interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părții dat în cuprinsul unei procuri speciale și autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială certificată de acesta este îndestulătoare."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și în art. 124 alin. (2) care consacră caracterul unic, imparțial și egal pentru toți al justiției. De asemenea, sunt invocate și dispozițiile art. 6, 14, 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 1.154 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale și a respins, ca fiind neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate.

Curtea a reținut că textul de lege criticat constituie o normă de procedură a cărei reglementare, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituționale, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească și reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun.

Norma derogatorie de la dreptul comun, care instituie posibilitatea interogării părții care are domiciliu în străinătate prin intermediul persoanei care o reprezintă în judecată, este expresia opțiunii legiuitorului în reglementarea procedurii administrării probelor în procesul civil, care trebuie să se întemeieze pe celeritate și exercitarea cu bună-credință a drepturilor procesuale.

Curtea apreciază că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, astfel încât soluția și considerentele deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 223 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Violeta Bobeica, Claudia Bobeica, Vlad Barbu, Radu Barbu și Victoria Bobeica în Dosarul nr. 6.916/4/2009 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 martie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.