Decizia nr. 466/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 998 din Codul civil și ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 304/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind organizarea judiciară
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 998 din Codul civil și ale
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agronicoser"- S.R.L. cu sediul în comuna Dârvari, județul Mehedinți, în Dosarul nr. 1.556/201/2010 al Judecătoriei Calafat.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
În acest sens arată că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 998 din Codul civil, întrucât acestea, instituind obligația de reparare integrală a prejudiciului cauzat, nu aduc atingere dispozițiilor constituționale privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate. Referitor la prevederile
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , reprezentantul Ministerul Public arată că stabilirea competenței și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului, astfel încât nici aceste prevederi de lege nu contravin Legii fundamentale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.556/201/2010, Judecătoria Calafat a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 998 din Codul civil și ale
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agronicoser" - S.R.L. cu sediul în comuna Dârvari, județul Mehedinți într-o cauză având ca obiect pretenții.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind compunerea instanței în judecarea litigiilor în primă instanță contravin dispozițiilor art. 16, 21 și 24 din Constituție, prin aceea că această componență nu poate fi diferită pentru litigiile de drept comun și pentru litigiile în materia conflictelor de muncă, o mai bună justiție și o garanție a imparțialității instanței putând fi oferită pentru toate cauzele de sistemul completului colegial, în cadrul căruia să existe control reciproc între membrii completului de judecată. De asemenea, autorul excepției apreciază că sunt neconstituționale și prevederile art. 998 din Codul civil, care reglementează în termeni generali răspunderea civilă delictuală, întrucât persoanele juridice sunt prejudiciate prin diminuarea patrimoniului lor, în lipsa unei despăgubiri și fără să fi săvârșit cu intenție o faptă ilicită.
Judecătoria Calafat consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, apreciază că prevederile
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16, art. 21 alin. (3), precum și celor ale art. 24. Astfel, arată că aceste prevederi de lege sunt discriminatorii și aduc atingere dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, atunci când prevăd componența diferită a completului de judecată pentru litigiile de drept comun și pentru litigiile privind conflictele de muncă și asigurări sociale, deoarece prevăd modalități diferite de organizare judecătorească a completelor de judecată pentru soluționarea cauzelor în primă instanță.
În ceea ce privește prevederile art. 998 din Codul civil, instanța opinează că acestea reglementează răspunderea civilă delictuală în termeni generali, fără a face o diferențiere a răspunderii în funcție de forma de vinovăție, culpă sau intenție, ceea ce este de natură să încalce dreptul la un proces echitabil al persoanei, cel ce săvârșește fapta din culpă putând fi tras la răspundere la fel ca cel ce săvârșește fapta delictuală în mod intenționat. Întrucât nu există nici un criteriu de diferențiere a răspunderii pentru fapta delictuală săvârșită din culpă, față de fapta delictuală săvârșită cu intenție, instanța consideră că prevederile art. 998 din Codul civil afectează dreptul de proprietate al persoanei juridice, aceasta putând fi prejudiciată în cazul în care săvârșește fapta din culpă, în raport cu fapta săvârșită cu intenție.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 998 din Codul civil, precum și cele ale
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005. Textele de lege criticate au următorul conținut:
- Art. 998 din Codul civil: "Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.";
-
Articolul 54
alin. (1) din Legea nr. 304/2004 : "Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 care consacră dreptul la apărare, precum și celor ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind
Decizia nr. 339/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 10 mai 2010,
Decizia nr. 741/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, și
Decizia nr. 894/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 22 iulie 2009, prilej cu care a statuat că acestea nu contravin normelor constituționale invocate.
Astfel, cu privire la prevederile
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, Curtea a reținut că stabilirea competenței și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului și că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. În aplicarea acestor prevederi constituționale, legiuitorul stabilește componența completului de judecată și conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluționarea cauzelor ce îi sunt repartizate. Atât Constituția, cât și Legea privind organizarea judecătorească stabilesc, sub aspectul imparțialității, dreptul și obligația judecătorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecată desfășurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal. În ipoteza în care există dubii cu privire la imparțialitatea judecătorului în primă instanță, există mijloace de apărare prevăzute de lege care asigură suficiente garanții pentru o judecată echitabilă și imparțială.
De asemenea, cu privire la prevederile art. 998 din Codul civil, Curtea a constatat că acestea stabilesc sancțiunea aplicabilă în cazul săvârșirii unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, însă reglementarea criticată nu aduce atingere dispozițiilor constituționale privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate și a proprietății private. De asemenea, Curtea a reținut că aceste prevederi se înscriu în rândul mijloacelor de apărare a dreptului de proprietate, în materia răspunderii civile delictuale, instituind obligația de reparare a prejudiciului cauzat.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 998 din Codul civil și ale
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agronicoser" - S.R.L. cu sediul în comuna Dârvari, județul Mehedinți, în Dosarul nr. 1.556/201/2010 al Judecătoriei Calafat.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 aprilie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.