Decizia nr. 564/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, excepție ridicată de Gheorghe Zlate în Dosarul nr. 8.045/306/2007 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală.
La apelul nominal se prezintă personal partea Ion Gogiu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care arată că nu a solicitat nimic Curții și nu are nimic de declarat cu privire la excepția invocată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, deoarece autorul critică o hotărâre a instanței de judecată, și nicidecum textul legal pretins a fi în contradicție cu Constituția.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 9 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 8.045/306/2007, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, excepție ridicată de Gheorghe Zlate în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 alin. (2) referitoare la prioritatea reglementărilor internaționale, art. 23 alin. (6), (8), (9), (10) și (11) referitoare la libertatea individuală și ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și ale art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu a avut parte de un proces echitabil, primind o pedeapsă mult mai aspră decât administratorul societății comerciale, în cauză. Autorul arată că a fost angajat al unei societăți comerciale fără drept de a emite instrumente bancare. Cu toate acestea, a fost judecat în lipsă, fără a se putea apăra și fără a-i fi dovedită vinovăția. De asemenea, în pofida principiului egalității în drepturi, arată că adevăratul vinovat, respectiv administratorul societății comerciale, a primit o pedeapsă mult mai blândă în comparație cu autorul, care este nevinovat.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215 alin. 4 din Codul penal - Înșelăciunea, care au următorul conținut:
"Emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 alin. (2) referitoare la prioritatea reglementărilor internaționale, art. 23 alin. (6), (8), (9), (10) și (11) referitoare la libertatea individuală și ale art.124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și ale art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit de modul în care a fost instrumentată cauza dedusă judecății, prin aceea că nu a beneficiat de apărare și de un proces echitabil. De asemenea, spre deosebire de alte persoane cercetate în dosar, a primit în mod nemeritat o pedeapsă mult mai aspră. Așa fiind, Curtea constată că întreaga argumentație vizează aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a prevederilor legale criticate, instanța de contencios constituțional nefiind competentă a se substitui instanței de drept comun, care, în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (1), este singura în drept să dea dezlegare unui astfel de litigiu. Împrejurarea că autorului excepției nu i-a fost respectat dreptul la apărare ori că instanța a procedat la o greșită individualizare a pedepsei nu poate fi convertită în viciu de neconstituționalitate, fiind aspecte ce țin de legalitatea și temeinicia instrumentării cauzei deduse judecății și care pot fi cenzurate numai prin căile de atac prevăzute în condițiile legii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 4 din Codul penal, excepție ridicată de Gheorghe Zlate în Dosarul nr. 8.045/306/2007 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.