Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 522/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
19 aprilie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 383 din 1 iunie 2011
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 6.697 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Are ca temei 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Dănuț Oros în Dosarul nr. 162/309/2009 al Tribunalului Sălaj - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 162/309/2009, Tribunalul Sălaj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Dănuț Oros în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale în apel.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 22 alin. (2) referitoare la interdicția de a supune vreo persoană la vreo pedeapsă sau la vreun tratament inuman sau degradant, deoarece prin aplicarea în mod direct și fără excepție a cumulului aritmetic se ajunge la consecințe grave pentru subiect, care pot fi apreciate ca inumane. Astfel, în opinia autorului, aplicarea acestui cumul ar trebui să fie doar o posibilitate și nu o obligație ca singură opțiune. Tribunalul Sălaj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 83 alin. 1 - Revocarea în cazul săvârșirii unei infracțiuni - din Codul penal, care au următorul conținut: "Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 22 alin. (2) referitoare la interdicția de a supune vreo persoană la vreo pedeapsă sau tratament inuman sau degradant.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției susține contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor. Cu privire la această critică, Curtea constată că numai potrivit susținerilor orale ale apărătorului autorului s-a invocat acest temei constituțional și că trimiterea la acesta a fost făcută fără o motivare concretă. Or, simpla enunțare a unui text din Legea fundamentală ca argument în susținerea excepției nu echivalează cu o veritabilă motivare, întrucât nu s-a arătat în mod concret în ce constă contrarietatea reclamată. Prin urmare, ținând seama și de dispozițiile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate", Curtea urmează ca, din această perspectivă, să respingă excepția ca inadmisibilă.

Cât privește susținerea potrivit căreia dispozițiile art. 83 alin. 1 din Codul penal aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 22 alin. (2), Curtea constată că și aceasta este inadmisibilă, întrucât, pe lângă faptul că interdicția referitoare la aplicarea unor pedepse ori tratamente inumane sau degradante nu are nicio legătură cu textul criticat, autorul solicită în esență modificarea acestuia în sensul eliminării obligației opozabile instanței de judecată de a dispune ope legis contopirea celor două pedepse. În opinia sa, aceasta ar trebui să fie doar o posibilitate și nu o dispoziție de neînlăturat, indiferent de gravitatea faptei ori de pericolul social pe care-l reprezintă infractorul. Or, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, care, în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), este suveran în luarea și aprecierea măsurilor de politică penală referitoare la reglementarea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Dănuț Oros în Dosarul nr. 162/309/2009 al Tribunalului Sălaj - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.