Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 468/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147 alin. 2 și art. 215^1 din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
12 aprilie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 393 din 3 iunie 2011
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 8.920 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147 alin. 2 și art. 215^1 din Codul penal, excepție ridicată de Carmen Mariana Bălan în Dosarul nr. 1.336/189/2008 al Tribunalului Vaslui - Secția penală.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției și se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care arată că nu este de acord cu incriminarea infracțiunii de delapidare, contestând totodată fapta reținută în actul de inculpare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.336/189/2008, Tribunalul Vaslui - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 147 alin. 2 și art. 215^1 din Codul penal, excepție ridicată de Carmen Mariana Bălan în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unui apel în materie penală, dosar în care inculpații sunt cercetați, printre altele, și pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (1) privind garantarea în condițiile legii a dreptului de proprietate, art. 53 referitoare la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 136 cu denumirea marginală Proprietatea, deoarece se definește în sens larg noțiunea de funcționar, fapt ce face posibilă tragerea la răspundere penală a administratorului unei societăți comerciale care este și acționar al acesteia, adică proprietar al bunurilor societății comerciale respective. Într-o altă perspectivă, atâta vreme cât legiuitorul nu a circumstanțiat subiectul pasiv al infracțiunii în funcție de tipul de proprietate (publică sau privată), apare cel puțin bizar ca un proprietar, care este și administratorul societății, să fie pedepsit pentru că a dispus, în varianta incriminată, de bunuri, bani sau valori. Așa fiind, subiectul activ al faptei penale, deși proprietar, nu poate uza de atributul dispoziției specific oricărui tip de proprietate.

Tribunalul Vaslui - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 147 alin. 2 - Funcționar public și funcționar și art. 215^1 - Delapidarea, ambele din Codul penal, care au următorul conținut:

- Art. 147 alin. 2: "Prin "funcționar" se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.";

- Art. 215^1: "Însușirea, folosirea sau traficarea, de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.

În cazul în care delapidarea a avut consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 44 alin. (1) privind garantarea în condițiile legii a dreptului de proprietate, art. 53 referitoare la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 136 cu denumirea marginală Proprietatea.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său, din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 707 din 19 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 5 decembrie 2006, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 din Codul penal, statuând că "dreptul de proprietate privată are nu numai o funcție menită să satisfacă interesele personale, ci și o funcție socială, în virtutea căreia poate fi limitat atât în conținut, cât și în modul de exercitare. În acest sens, Constituția prevede în art. 44 alin. (1) că limitele și conținutul dreptului de proprietate privată sunt stabilite de lege".

Curtea Constituțională nu poate primi susținerea acestuia în sensul că însușirea, folosirea sau traficarea de către administratorul unei societăți comerciale de bani, bunuri ori valori ale acesteia contravine dreptului de proprietate ocrotit și garantat de Constituție, deoarece incriminarea delapidării constituie unul dintre mijloacele de protecție juridică a proprietății. Faptul că subiectul faptelor de însușire, folosire sau traficare de bunuri din patrimoniul societății comerciale este însuși administratorul acesteia, care are și calitatea de asociat, nu este de natură să schimbe justificarea incriminării, în condițiile în care societatea comercială este subiect de drept de sine stătător, având personalitate juridică distinctă, iar patrimoniul societății este separat de patrimoniul propriu al asociaților și al administratorului.

De asemenea, prin

Decizia nr. 1.197 din 30 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 3 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147 alin. 2 din Codul penal, statuând că acestea "nu aduc atingere niciunei dispoziții și niciunui principiu din Constituție, ci se întemeiază pe acestea". Dacă, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, reglementarea statutului funcționarilor publici se face prin lege organică, deci de către legiuitor, cu atât mai mult reglementarea statutului juridic al celorlalți funcționari este de atributul legiuitorului. Întrucât Legea fundamentală nu definește noțiunile de funcționar public și de funcționar, rămâne în sarcina exclusivă a legiuitorului să le definească. Este ceea ce Codul penal, care este o lege organică, face prin dispozițiile art. 147, în acord cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, potrivit cărora infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează prin lege organică.

Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147 alin. 2 și art. 215^1 din Codul penal, excepție ridicată de Carmen Mariana Bălan în Dosarul nr. 1.336/189/2008 al Tribunalului Vaslui - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 aprilie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.