Lege · Parlamentul

Legea nr. 84/2011

privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 24 septembrie 2010, și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009

prezumat în vigoare

Data actului
6 iunie 2011
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 417 din 15 iunie 2011
Citat de
1 act
Citează
10 acte
Structură
2 articole, 2 anexe · 70.922 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Aprobă 1

  • OUG nr. 99/2009 22 septembrie 2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional…

Modifică 1

  • Legea nr. 37/2010 9 martie 2010 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranja…

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul 1

Se ratifică Scrisoarea de intenție*) semnată de autoritățile române la București la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 24 septembrie 2010, prin care se modifică și se completează Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenție, semnată la București la 29 iunie 2010, aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 2 iulie 2010, ratificate prin

Legea nr. 257/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 14 ianuarie 2011.

--------

*) Traducere.

Articolul 2

Anexa "Scadențar rambursare Aranjament stand-by" la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2009

privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 22 septembrie 2009, aprobată prin

Legea nr. 37/2010 , cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

București, 6 iunie 2011.

Nr. 84.

SCRISOARE DE INTENȚIE

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENȚIE

Dlui Dominique Strauss-Kahn București, 9 septembrie 2010

Director general

Fondul Monetar Internațional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Programul anticriză susținut de Fondul Monetar Internațional (FMI), de Uniunea Europeană (UE) și de Banca Mondială (BM) a continuat să joace un rol crucial în stabilizarea economiei românești, inversarea dezechilibrelor economice și crearea premiselor pentru creșterea economică durabilă. În pofida acestor îmbunătățiri, redresarea va fi întârziată din cauza cererii interne ce continuă să se mențină precară, din cauza evoluțiilor negative din regiune și a recentelor inundații. Prin urmare, proiectăm acum o creștere economică de -2% în 2010 și o revenire la valori pozitive de 1'bd-2 % în 2011. Este de așteptat ca inflația să crească temporar semnificativ în al treilea și al patrulea trimestru, ca urmare a efectelor izolate generate de recenta majorare a TVA, atingând un vârf de 7-8% la sfârșitul anului 2010, înainte de a reveni în intervalul țintit de Banca Națională a României (BNR), în cursul anului 2011. Proiectăm în continuare un deficit al contului curent de aproximativ 5% din PIB pentru 2010.

2. Rezultatele noastre în ceea ce privește țintele cantitative și programul de reforme structurale au fost semnificative (tabelele 1 și 2).

- Criteriile de performanță cantitativă și țintele indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanță cantitativă stabilite pentru finele lunii iunie 2010, cu excepția celui referitor la arieratele bugetului general consolidat (paragraful 7). Ca acțiune prealabilă, intenția noastră este aceea de a plăti suma de 1,9 miliarde lei, reprezentând arieratele sectorului sănătate (cea mai mare sursă de arierate). Ținta indicativă privind soldul financiar al întreprinderilor de stat (ÎS) cu cele mai mari pierderi stabilită pentru finele lui iunie a fost de asemenea îndeplinită, dar cea referitoare la cheltuielile curente primare a fost ratată cu 0,15% din PIB (fiind compensată prin cheltuieli de capital mai mici). Totodată, inflația s-a menținut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflație pe întreaga perioadă.

- Criterii structurale de referință. Reforma finanțelor publice locale a fost finalizată înainte de termenul stabilit. Discuția parlamentară privind legea de reformă a sistemului de pensii este într-un stadiu avansat și ne așteptăm ca aceasta să fie aprobată de Parlament înainte de mijlocul lunii septembrie (acțiune prealabilă). Înregistrăm progrese semnificative în elaborarea legislației de implementare a legii privind salarizarea unitară, precum și în ceea ce privește alte criterii structurale de referință din cadrul programului. Ne așteptăm să finalizăm, de asemenea, și reforma regimului de finanțare a Fondului de garantare a depozitelor (FGD) până la finele lunii septembrie, așa cum este programat.

3. Având în vedere aceste rezultate - și acțiunile suplimentare și corective prezentate în această scrisoare - solicităm finalizarea celei de-a cincea evaluări în cadrul Acordului stand-by. Solicităm totodată o derogare pentru criteriul de performanță de la finele lunii iunie privind arieratele bugetului general consolidat.

4. Credem că politicile stabilite în scrisorile de intenție din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010, 16 iunie 2010, 29 iunie 2010 și în această scrisoare sunt adecvate pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este gata să ia măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Așa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului și vom pune la dispoziția FMI și a Comisiei Europene (CE) informațiile necesare pentru monitorizarea programului.

Sectorul fiscal

5. În pofida condițiilor economice precare, am îndeplinit ținta deficitului total stabilită pentru primul semestru al anului, în mare parte datorită măsurilor stricte de control al cheltuielilor și unei reduceri a numărului de salariați de 27.000 de persoane. Efortul nostru de ajustare fiscală pentru restul anului 2010 va fi susținut de pachetul de ajustare promulgat de curând (ce generează 4,6% din PIB pe bază anuală), pachet ce cuprinde o majorare a TVA de 5 puncte procentuale, o reducere de 25% a salariilor din sectorul public și o reducere de 15% a majorității prestațiilor sociale, completate de reducerea în continuare a numărului de salariați (74.000). Este de așteptat ca perspectivele mai slabe de creștere să genereze o scădere a veniturilor în raport cu veniturile proiectate în program și am luat măsuri suplimentare pentru a preveni lărgirea deficitului. În mod special, am redus cheltuielile cu bunuri și servicii cu 10% pe bază anualizată și am devansat unele prevederi ale legislației de reformă a sistemului de pensii ce ar putea aduce o oarecare ameliorare a situației pe termen scurt. Așadar, suntem pe cale de a îndeplini ținta de deficit stabilită pentru acest an, de 6,8% din PIB.

6. Pentru 2011, ne menținem angajamentul de a reduce deficitul la 4,4% din PIB, conform țintei stabilite prin program. Impactul la nivelul întregului an al măsurilor luate în 2010, precum și restricționarea în continuare a cheltuielilor vor fi suficiente pentru a asigura îndeplinirea acestei ținte. Cu condiția reducerii în continuare a numărului de salariați cu cel puțin 15.000 până la finele anului 2011, vom avea posibilitatea de a acorda o modestă majorare salarială în 2011, respectând în același timp și angajamentul asumat în ceea ce privește menținerea anvelopei salariale aferente anului viitor sub 39 de miliarde de lei (incluzând toate formele de remunerare, însă excluzând contribuția de asigurări sociale datorată de personalul militar). Legislația de implementare a legii salarizării unitare va asigura concordanța dintre noua grilă de salarizare ce va fi introdusă de la 1 ianuarie 2011 și anvelopa salarială redusă. Alte economii se vor obține prin restricționarea cheltuielilor, eliminarea celui de-al 13-lea salariu și a primei de vacanță, înghețarea în continuare a pensiilor, eliminarea subvențiilor de încălzire (planificată inițial pentru 2010) și revizuirea sistemului de asistență socială ce se anticipează că va genera cel puțin 0,2% din PIB (vezi paragraful 12). Aprobarea de către Parlament a bugetului pe anul 2011 care să reflecte aceste angajamente, inclusiv nivelul TVA de 24%, va reprezenta un criteriu structural de referință pentru mijlocul lunii decembrie 2010.

7. Strategia noastră fiscală pe termen mediu se concentrează în continuare pe realizarea obiectivului Maastricht de deficit 3% în anul 2012, în paralel cu asigurarea stabilității de viitor și a predictibilității sistemului fiscal. Realizarea țintei de deficit de 4,4% anul viitor va facilita atingerea acestui obiectiv, dar restricționarea în continuare a cheltuielilor va reprezenta un imperativ pentru reducerea deficitului în paralel cu redresarea graduală a valorii reale a remunerației funcționarilor publici și asigurarea unor investiții mai mari, cofinanțate din fonduri UE, care să susțină creșterea. Strategia fiscală pe termen mediu pe perioada 2011-2013, ce va fi publicată în curând, reprezintă un pas important în implementarea Legii responsabilității fiscale și în consolidarea angajamentului nostru față de îndeplinirea țintelor Maastricht. Vom întări Consiliul fiscal recent constituit, asigurând acestuia o finanțare adecvată, care să permită ocuparea integrală a posturilor prevăzute pentru secretariatul Consiliului cu persoane ce au pregătirea corespunzătoare.

8. Sunt întreprinse măsuri menite să rezolve problema cronică a arieratelor de plăți interne. La nivelul autorităților locale, amendamentele aduse legii finanțelor publice locale - ce va interzice acumularea de arierate la nivel local în viitor - au fost aprobate prin ordonanță de urgență la sfârșitul lunii iunie, marcând astfel îndeplinirea înainte de termen a criteriului structural de referință stabilit pentru finele lunii septembrie. Începând din 2011, autoritățile locale vor fi obligate să includă în execuția lor bugetară și plata arieratelor și nu vor mai putea angaja noi cheltuieli sau contracta împrumuturi înainte de stingerea obligațiilor anterioare. Până atunci, am emis o ordonanță ce permite autorităților locale să utilizeze acorduri de swap pentru a compensa datoriile reciproce și pentru a stinge parțial unele arierate. La nivel central, având în vedere că cele mai multe arierate se înregistrează în sectorul sănătate, implementăm un plan de restructurare a sectorului de sănătate [vezi Scrisoarea de intenție (ȘI) din 16 iunie 2010 și paragraful 16] și am alocat o sumă de 1,9 miliarde lei în bugetul rectificat al anului 2010 pentru plata arieratelor (acțiune prealabilă pentru finalizarea acestei evaluări). Pentru a îmbunătăți mecanismele de monitorizare și control al arieratelor, ne afirmăm angajamentul de a integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăți în Trezorerie (criteriu structural de referință pentru finele lunii martie 2011), de a utiliza creditele bugetare ca și plafoane de angajament, de a impune ministerelor ordonatoare să monitorizeze unitățile aflate în subordinea lor pentru ca acestea să respecte plafoanele și de a aplica sancțiuni împotriva acelor instituții și persoane ce depășesc plafoanele.

9. Recentele turbulențe de piață - generate de incertitudinile din jurul aprobării măsurilor fiscale din iunie și de percepția unui risc ascendent în regiune - ne-au determinat să reducem temporar volumul emisiunilor de datorie publică și să utilizăm gradual tamponul (buffer) financiar existent în Trezorerie. Odată cu îmbunătățirea condițiilor de piață ne așteptăm să revenim la traiectoria de consolidare a acestui tampon financiar pentru a reprezenta aproximativ 4 luni de finanțare a deficitului fiscal și răscumpărare a datoriei publice.

Reforme fiscale

10. Ne continuăm eforturile de reducere a evaziunii fiscale și de creștere a veniturilor colectate. În urma unei prime runde de reforme în luna aprilie, am aprobat în luna iunie o ordonanță referitoare la combaterea evaziunii fiscale. Printre altele, ordonanța prevede autorizarea de a accesa conturile bancare, importantă pentru dezvoltarea metodologiilor de control indirect pentru impunerea persoanelor fizice cu mari averi. În conformitate cu recomandările misiunii de asistență tehnică a FMI, lucrăm la un proiect de ordonanță ce cuprinde și alte prevederi referitoare la impunerea persoanelor fizice cu averi mari, având ca termen pentru emitere sfârșitul lunii august. Vom lărgi definiția conceptului de venit, astfel încât aceasta să permită impunerea veniturilor din orice sursă ce nu este scutită prin lege și vom lua alte măsuri, menționate în ȘI din 16 iunie 2010 și în rapoartele de asistență tehnică ale FMI. Pentru a ataca în continuare fenomenul de evaziune fiscală, ne vom angaja în discuții cu CE în legătură cu promovarea altor amendamente la sistemul fiscal național. Intenționăm:

(i) să solicităm o majorare a plafonului obligatoriu de TVA impus de Consiliul de Miniștri al UE la 100.000 euro;

(îi) să stabilim un plafon inferior celor ce se înregistrează în mod opțional ca plătitori de TVA, pentru a elimina astfel contribuabilii ce solicită în mod fraudulos rambursarea de TVA; și

(iii) să reducem plafonul pentru administrarea contribuabililor mijlocii (ce se situează în prezent la 6,7 milioane lei).

Vom extinde administrarea contribuabililor mijlocii, astfel încât aceasta să acopere 20% din venituri, vom viza o pondere a veniturilor direcției de administrare a marilor contribuabili în total venituri de 70% și vom consolida procesul de punere sub acuzare a cazurilor fiscale. Activitatea noastră de raționalizare a unităților fiscale și de îmbunătățire a rețelei de tehnologia informațiilor (TI) va avea la bază recomandările misiunii de asistență tehnică a FMI din iulie 2010. Vom reforma de asemenea sistemul de stimulente bazate pe productivitate în cursul anului următor (în concordanță cu legislația de implementare a legii salarizării unitare), limitând acordarea acestor stimulente la cei implicați direct în colectarea impozitelor și taxelor și limitându-le strict la îmbunătățiri susținute în materie de venituri. Vom continua să cooperăm cu serviciile CE pentru a ne asigura că legislația noastră este în concordanță cu reglementările fiscale europene.

11. Absorbția accelerată a fondurilor UE reprezintă un obiectiv central al Guvernului. Am luat deja măsuri care ar trebui să asigure o creștere a absorbției în acest an, prin îmbunătățirea licitațiilor și prin facilitarea accesului la proiecte, asigurând cofinanțarea prin facilități speciale de garantare. În continuare, eforturile noastre se vor concentra pe dezvoltarea capacității administrative a unităților ce gestionează fonduri, cu precădere în sectorul transporturi; modernizarea și consolidarea cadrului legislativ și de reglementare în domeniul investițiilor publice; și prioritizarea investițiilor pentru a asigura fonduri suficiente pentru proiectele esențiale. În mod concret, ne angajăm:

(i) să acordăm prioritate doar proiectelor de investiții cofinanțate din fonduri UE, atunci când sunt demarate noi investiții;

(îi) să reducem portofoliul existent de proiecte de capital finanțate din fonduri naționale pentru a ne putea concentra pe proiecte prioritare pentru care poate fi total asigurată finanțarea, restul proiectelor fiind întrerupte;

(iii) să consolidăm procesul de evaluare a proiectelor, solicitând sectorului privat să analizeze bancabilitatea proiectelor;

(iv) să încurajăm participarea sectorului privat în proiecte prin externalizare sau prin aranjamente de tip parteneriat public-privat; și

(v) să asigurăm ocuparea integrală cu personal a unităților de management al proiectelor și remunerarea adecvată a personalului de specialitate, finanțat din fonduri de asistență tehnică.

12. Revizuirea prestațiilor de asistență socială va constitui un sprijin important pentru strategia de ajustare fiscală, îmbunătățind în același timp eficiența protecției acordate celor mai săraci și mai vulnerabili membri ai societății. Cheltuielile de asistență socială reprezintă aproape 4% din PIB, dar acestea sunt prost direcționate și generatoare de risipă, de multe ori fiind acordate celor destul de înstăriți și neajungând la cei nevoiași. Am inițiat ample reforme ale sistemului (cu asistență de la BM), ce vizează:

(i) mai buna direcționare, prin eliminarea imediată sau graduală a programelor ce nu fac obiectul testării mijloacelor financiare;

(îi) raționalizarea și consolidarea prestațiilor acordate de diferitele niveluri ale administrației;

(iii) sporirea controlului asupra cererilor de prestații sociale; și

(iv) plafonarea prestației maxime pe persoană. Se anticipează că legislația prin care se introduc aceste reforme va fi aprobată de Guvern până la finele lunii octombrie 2010.

13. Guvernul își menține angajamentul de a îmbunătăți performanțele ÎS. Cele 10 ÎS ce înregistrează cele mai mari pierderi au îndeplinit ținta indicativă a pierderilor din exploatare în al doilea trimestru. Cu toate acestea, arieratele au continuat să crească, ceea ce sugerează că va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a respecta condiționalitatea UE privind reducerea trimestrială a arieratelor. Guvernul are în vedere implementarea de măsuri de îmbunătățire a veniturilor acestor întreprinderi (prin tarife mai mari), dar și de reducere a costurilor prin reduceri de personal și restructurare. Procesul de lichidare sau privatizare a ÎS (inclusiv Termoelectrica și CFR Marfă) prevăzut în ȘI din iunie 2010 este în derulare. Agenția de privatizare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pregătește vânzarea a 18 companii mici aflate integral în proprietatea sa și a pachetelor minoritare pe care le deține în cel puțin 150 de alte companii până la finele anului 2010, dar finalizarea unora dintre aceste vânzări va fi amânată pentru 2011.

14. Elaborarea legislației de implementare a legii salarizării unitare se desfășoară conform planului. Legislația va fi formată din două părți: o lege-cadru de implementare ce introduce noul sistem de salarizare și o lege specifică anuală prin care se stabilesc parametrii salariali. Legislația va face obiectul unei analize de cost înainte de a fi înaintată Parlamentului, pentru a se asigura încadrarea cheltuielilor de personal pe 2011 în anvelopa agreată de 39 de miliarde de lei pe care o implică recentele reduceri salariale din domeniul public și respectarea de către sistem a limitelor convenite pentru anvelopa salarială de-a lungul timpului. Legislația va reforma de asemenea și sistemul stimulentelor bazate pe productivitate, prin integrarea acestora în salariul de bază. Ne angajăm să avem aprobată această legislație până la finele lunii octombrie 2010 (criteriu structural de referință) și vom conveni asupra textului legislației cu instituțiile financiare internaționale și cu CE înainte de a transmite această legislație Parlamentului.

15. Aprobarea reformei pensiilor a fost oarecum întârziată datorită unei agende legislative încărcate, dar acum ne așteptăm ca această lege să fie aprobată de Parlament înainte de mijlocul lunii septembrie (acțiune prealabilă). Partea din această reformă referitoare la reducerea pensiilor speciale a fost deja implementată. Am demarat verificarea beneficiarilor de pensii de invaliditate pentru a elimina cererile frauduloase. Am suspendat pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor (ce descurajează pensionarea anticipată prin intermediul unui factor mai mare de micșorare a pensiei), la 1 ianuarie 2011. Noile prevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare în 2012, după ce încetează înghețarea pensiilor din 2011. Ne angajăm să continuăm integrarea treptată a pilonului doi de pensii, prin majorarea planificată a contribuțiilor de la 2,5% la 3% în 2011.

16. Ne asumăm în continuare angajamentul de a asigura funcționarea sistemului de sănătate în cadrul alocărilor bugetare pe 2010 și să realizăm economii suplimentare în 2011. Pe partea de venituri a fost implementat impozitul pe cifra de afaceri pentru distribuitorii de medicamente (clawback), iar un proiect de lege ce reglementează sistemul de coplată, incluzând o restrângere drastică a scutirilor comparativ cu planurile inițiale, va fi aprobat în curând de Parlament, pentru a intră în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Pentru a îmbunătăți eficiența serviciilor medicale, administrarea multor spitale a fost transferată autorităților locale. Totodată, a fost introdus un plafon pentru cheltuielile de personal, egal cu 70% din costurile spitalului, iar ordinele pentru reducerea a 95% din cele 9.200 de paturi de spital inițial vizate au fost deja transmise, restul fiind planificate pentru mijlocul lunii august. A fost instituită o schemă a prețurilor de referință pentru produse farmaceutice selectate și aceasta va fi extinsă în următoarele luni. În final, se introduc sisteme de referință pentru a controla costurile produselor farmaceutice și costurile serviciilor medicale.

17. Pregătim o reformă a pieței muncii pentru a rezolva rigiditățile și slăbiciunile existente. Concret, elaborăm amendamente menite să modernizeze Codul muncii și restul legislației din domeniul pieței muncii, în vederea sporirii flexibilității pieței, reducerii caracterului informal și evaziunii fiscale și îmbunătățirii cadrului de negociere salarială. Anticipăm că legislația revizuită va intra în vigoare înainte de sfârșitul anului 2010.

Sectorul financiar

18. Sistemul bancar românesc a fost afectat de recesiunea prelungită și a înregistrat pierderi în primul semestru al anului. Împrumuturile clasificate ca îndoielnice și pierderile au ajuns la 17,8% la finele lunii iunie 2010, în timp ce împrumuturile cu întârzieri de peste 90 de zile, clasificate în categoria Pierderi, au fost de 10,2%; în al doilea semestru al anului ne așteptăm la o majorare a acestora, având în vedere că activitatea economică se menține în continuare la niveluri reduse. Ratele de capitalizare au fost supuse presiunilor, dar, ca urmare a majorărilor proactive de capital de către acționari, rata medie de capitalizare în sectorul bancar a fost de 14,3% la sfârșitul lunii iunie 2010, toate instituțiile având peste 10%. În mod particular, băncile-mamă ale celor mai mari 9 bănci străine au păstrat rate de capital de peste 10%, respectând astfel în linii mari angajamentul de menținere a expunerii asumat în cadrul Inițiativei de coordonare a băncilor europene (ICBE). În vederea consolidării poziției externe a României, s-a convenit permiterea unei reduceri a angajamentelor de expunere ale băncilor la 95%, începând cu sfârșitul lunii septembrie 2010.

19. Ne menținem angajamentul de a continua să consolidăm plasa de siguranță menită să facă față problemelor financiare. Am întărit cadrul de lichidare a băncilor cu probleme prin completarea competențelor existente ale administratorului special, pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri de restructurare. Intenționăm să obținem aprobarea de către Parlament a acestor amendamente până la data de 1 decembrie 2010 (criteriu structural de referință). Cu asistență tehnică din partea FMI, vom modifica legea FGD, în sensul permiterii utilizării resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanții) în scopul facilitării măsurilor de restructurare autorizate de BNR privind transferul depozitelor, inclusiv tranzacții de achiziție și de asumare, dacă această utilizare ar fi mai puțin costisitoare decât plata directă a garanțiilor la depozite. Se pregătește majorarea ratei de acoperire a finanțării ex-ante pentru FGD la 2%. Pentru a realiza acest lucru, rata de contribuție a băncilor va fi majorată la 0,3% începând din 2011, iar liniile de credit stand-by vor fi eliminate (criteriu structural de referință pentru finele lunii septembrie 2010). Vom revizui de asemenea aranjamentele de guvernanță din legea privind FGD, pentru a ne asigura că nici membrii Consiliului și nici angajații instituțiilor de credit nu participă în Consiliul de administrare al FGD (criteriu structural de referință pentru finele lunii decembrie 2010).

20. În ceea ce privește gospodăriile supraîndatorate, eforturile implementate de către bănci în direcția restructurării și rescadențării descentralizate au fost în linii mari suficiente pentru a rezolva presiunile ridicate de serviciul datoriei. Ne menținem angajamentul de a susține stabilitatea financiară prin reținerea de la promovarea de inițiative legislative, precum actualul proiect al legii insolvabilității personale, ce ar submina disciplina în materie de creditare. Vom încerca să menținem cadrul existent ce permite băncilor să se bazeze pe expertiza internă în colectarea creanțelor lor. Vom încuraja băncile să își continue eforturile de restructurare și vom monitoriza îndeaproape rezultatele. Vom analiza recenta ordonanță de urgență ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 ) pentru a asigura transparența în ceea ce privește ratele dobânzilor pentru contractele de credite de consum, pentru a asigura armonizarea totală cu legislația UE, mai ales în ceea ce privește neretroactivitatea.

21. Actualul cadru de provizionare este sănătos și BNR nu consideră că la acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudențiale noi. BNR va continua să se consulte cu experții FMI și ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare. BNR și Ministerul Finanțelor Publice își asumă în continuare angajamentul de a adopta până la sfârșitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzătoare a Standardelor de raportare financiară internaționale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012. BNR a transmis băncilor notificările privind modificările, împreună cu un calendar, în data de 30 iunie.

22. Ne exprimăm angajamentul de a modifica inițiativele legislative recente care au afectat negativ independența băncii centrale și a autorităților de supraveghere din sectorul financiar nonbancar. Pachetul de măsuri de ajustare fiscală, adoptat recent, a inclus banca centrală și autoritățile de supraveghere din sectorul financiar nonbancar printre instituțiile supuse unor reduceri salariale de 25%, lucru care a subminat independența financiară a acestora și a încălcat prevederile art. 130 din Tratatul UE. Banca Centrală Europeană a constatat, de asemenea, faptul că transferul la bugetul de stat al economiilor din fondul de salarii reprezintă o finanțare monetară interzisă a deficitului bugetar. Ne exprimăm angajamentul de a emite o ordonanță, înainte de mijlocul lunii septembrie, pentru a înlătura prevederile privind finanțarea monetară și pentru a rezolva problema încălcării independenței băncii centrale înainte de finalul lunii decembrie.

Politica monetară și valutară

23. Recenta majorare a TVA va duce la o creștere temporară, dar semnificativă a inflației în restul anului curent, împingând acest indicator cu mult în afara intervalului țintit de BNR. Estimăm că saltul datorat TVA, conjugat cu majorările planificate ale prețurilor administrate și cu efectele ultimelor inundații asupra prețurilor la alimente, ar putea împinge inflația cam cu 3'bd - 4'bd puncte procentuale peste traiectoria proiectată, situând-o la 7-8% la sfârșitul lui 2010. Excluzând majorări semnificative într-o a doua rundă, efectele nivelului prețurilor ar trebui să se disipeze după jumătatea lui 2011, permițând astfel realizarea țintei pe 2011 de 3% ± 1 punct procentual.

24. Deși caracterul singular al majorării prețurilor induse de TVA nu justifică un răspuns de politică monetară, se impune o vigilență sporită pentru menținerea sub control a previziunilor inflaționiste și pentru anihilarea unor posibile efecte inflaționiste de runda a doua. Consiliul BNR a decis să întrerupă ciclul său de relaxare a politicii monetare până când efectele probabile ale majorării TVA vor fi devenit mai clare. Pe viitor, politica monetară va fi calibrată în direcția obținerii traiectoriei proiectate de reducere a inflației, netă de efectul fiscal.

Modificări ale programului și monitorizare

25. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acțiuni prealabile, criterii de performanță cantitative și ținte orientative și criterii structurale de performanță. Țintele cantitative pentru finele lunii septembrie și finele lunii decembrie 2010 și criteriile de performanță permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanță sunt stabilite în tabelul 2. Înțelegerile dintre autoritățile române și experții FMI privind criteriile cantitative de performanță și măsurile structurale descrise în prezenta scrisoare de intenție sunt specificate în memorandumul tehnic de înțelegere anexat.

Gheorghe Ialomițianu,

ministrul finanțelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naționale a României

Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului

2008

2009

2010

Decembrie realizat

Martie

realizat

Iunie

realizat

Septembrie realizat

Decembrie realizat

Martie realizat

Iunie

program

Iunie

preliminar

Septembrie program

Decembrie program

I. Criterii cantitative de performanță

1. Variația cumulată a activelor externe nete (milioane euro)1,3

25.532

-3.500

-5.119

-4.566

-4.874

779

-4.040

-509

-2.000

-2.000

2. Soldul cumulat al bugetului general consolidat (milioane lei)2

-24.655

-8.300

-14.456

-25.563

-36.101

-8.422

-18.200

-18.015

-28.200

-34.650

3. Stocul cumulat al arieratelor bugetului general consolidat de la sfârșitul anului anterior (miliarde lei)

1,06

1,41

1,55

1,4

1,50

1,76

1,09

1,8

0,81

0,48

4. Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat emise în cursul anului (valoare nominală, în miliarde lei)

0,0

0,02

0,7

2,2

4,6

12,0

5,6

12,0

12,0

II. Criterii de performanță permanente

5. Neacumularea de arierate la datoria externă

0

0

0

0

0

0

0

0

0

III. Consultări pe inflație

6. Rata inflației la 12 luni în prețuri de consum

Interval exterior (limita superioară)

8,4

7,7

6,5

6,5

6,0

10,0

10,0

Interval interior (limita superioară)

7,4

6,7

5,5

5,5

5,0

9,0

9,0

Punct central

6,3

6,7

5,9

4,8

4,7

4,2

4,0

4,4

8,0

8,0

Interval interior (limita inferioară)

5,4

4,7

3,5

3,5

3,0

7,0

7,0

Interval exterior (limita inferioară)

4,4

3,7

2,5

2,5

2,0

6,0

6,0

IV. Țintă orientativă

7. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE și asistență socială, milioane lei)2

92.327

22.149

43.238

63.878

85.637

32.749

66.200

66.124

100.000

131.000

8. Soldul operațional (venituri fără impozite și dobânzi), exclusiv subvențiile, pentru cele 10 ÎS definite în MTÎ

-495

-2.000

-1.947

-3.000

-4.000

Articol din Memorandum

Veniturile cumulate proiectate ale bugetului general consolidat, fără fonduri UE (milioane lei)

151.508

36.355

74.950

74.669

114.700

157.950

-------

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.

*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.

*3) Ținta de active externe nete (AEN) pentru finele lui iunie 2010 a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecția cu 1,5 miliarde euro.

Tabelul 2. România: Criterii de performanță pentru cea de-a cincea evaluare și condiționalități noi propuse

Măsura

Data vizată

Comentariu

Măsură prealabilă

1. Plata unor arierate în valoare de 1,9 mili-

arde lei, majoritatea în sectorul sănătate

2. Aprobarea de către Parlament a legii de

reformă a pensiilor

Criterii cantitative de performanță

1. Plafon active externe nete

2. Soldul total al bugetului general consolidat

3. Plafonul garanțiilor bugetului general

consolidat

4. Plafon al arieratelor interne ale bugetului

general consolidat

5. Neacumularea de arierate externe la plată

Țintă cantitativă orientativă

1. Cheltuielile primare curente ale bugetului

general consolidat

2. Țintă indicativă a soldului operațional al

ÎS cu cele mai mari pierderi

Interval de consultare pe inflație

Interval interior

Interval exterior

Criterii structurale de referință

1. Aprobarea reformelor instituționale de

contracarare a riscurilor fiscale aferente

autorităților locale

2. Aprobarea legislației de implementare a

legii organice privind salarizarea în secto-

rul public

3. Aprobarea legii pensiilor

4. Ratificarea de către Parlament a măsurilor

fiscale aprobate de Guvern

5. Reforma regimului de finanțare a FGD prin

majorarea cotelor de contribuție a băncilor

și eliminarea liniilor de credit stand-by și

revizuirea aranjamentelor de guvernanță

a FGD

6. Reforma metodologiei de administrare fiscală

a persoanelor fizice cu averi mari

7. Integrarea sistemului de raportare contabilă

cu sistemul de plăți al Trezoreriei

Noi condiționalități propuse

1. Ratificarea de către Parlament a amenda-

mentelor la cadrul de închidere a băncilor

2. Aprobarea de către Parlament a bugetului

agreat pe 2011

3. Amendarea legislației de garantare a

depozitelor pentru a se asigura că nici

membrii Consiliului și nici angajații

instituțiilor de credit nu participă în

Consiliul de administrare a FGD

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

30 septembrie 2010

31 octombrie 2010

30 septembrie 2010

30 septembrie 2010

30 septembrie 2010

30 noiembrie 2010

31 martie 2011

1 decembrie 2010

15 decembrie 2010

31 decembrie 2010

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit în iunie

2010

Revizuit de la

30 septembrie 2010

În curs de îndepli-

nire

(acțiune prealabilă

Ratificarea TVA

în curs de îndepli-

nire

În curs de

îndeplinire

Revizuit de la

30 septembrie 2010

Anexa ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNȚELEGERE

9 septembrie 2010

1. Prezentul memorandum tehnic de înțelegere (MTÎ) actualizează și înlocuiește MTÎ din data de 16 iunie 2010. Acesta:

(i) definește variabilele care fac obiectul țintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenție (ȘI);

(îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței programului și necesitățile de informații pentru a asigura o monitorizare adecvată a țintelor (secțiunea I); și

(iii) precizează unele dintre condiționalitățile structurale din cadrul programului (secțiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul, ne vom consulta cu Fondul înainte de a modifica măsurile conținute în această scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la țelurile programului și vom furniza Fondului informațiile necesare pentru monitorizarea programului.

2. În accepțiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) față de euro se stabilesc la 3,9852 RON = 1 EURO, față de dolarul SUA la 2,8342 RON = 1 $, față de yenul japonez la 3,1419 RON = 100 'a5 și față de lira sterlină la 4,1169 RON = 1 'a3, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naționale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb față de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.

3. În accepțiunea programului, bugetul general consolidat include entitățile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitățile de stat autofinanțate incluse în buget etc.), autoritățile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate și șomaj), Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și administrația Fondului Proprietatea. Prezenta definiție a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare și extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfășura operații de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autoritățile vor informa experții FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou.

I. Criterii de performanță cantitative, ținta indicativă și criterii de performanță permanente

A. Limita privind activele externe nete

4. În accepțiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligațiile de trezorerie față de Fondul Monetar Internațional.

5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ținute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR și vor fi măsurate pe baza definițiilor operaționale ale BNR și nu a celor contabile. Activele și pasivele externe nedenominate în euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deținerile de DST ale BNR, poziția rezervelor țării la FMI, deținerile de numerar, titluri și depozite în străinătate în valute străine convertibile.

Se exclud din activele de rezervă:

(i) aurul și alte metale prețioase;

(îi) activele în valute neconvertibile;

(iii) active nelichide;

(iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligație, dacă acestora nu le este asociat și un pasiv extern brut;

(v) creanțe asupra rezidenților; și

(vi) creanțe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda națională (cum ar fi operațiuni futures, forwards, swaps și options).

7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valută față de rezidenți și nerezidenți, inclusiv angajamentele de vânzare de valută decurgând din instrumente derivate (cum ar fi operațiuni futures, forwards, swaps și options) și tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând:

(i) depozitele în valută ale băncilor legate de rezervele obligatorii; și

(îi) depozitele în valută ale Guvernului la BNR.

Prezenta definiție are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiția balanței de plăți, pe care se bazează țintele.

Limita pentru schimbările cumulate în AEN de la începutul anului (în mil. euro)1)

2009

20102)

decembrie

martie

iunie

septembrie

decembrie

(stoc)

realizat

realizat

CP

CP

Schimbare cumulată în AEN

20.658

779

-509

-2.000

-2.000

Poziția din memorandum:

Active externe brute

28.418

3.145

1.838

2.100

3.000

---------

*1) CP=criteriu de performanță; date la finele lunii.

*2) Fluxurile în 2010 sunt față de stocul final din 2009.

8. Țintele AEN vor fi ajustate în creștere (în scădere) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecția de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială și Comisia Europeană) care sunt utilizabile pentru finanțarea bugetului de stat total. Țintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creșterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ținute la BNR față de finele lui decembrie 2009 (7.874 milioane euro), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din program - Proiecții de bază (în mil. euro)

2010

martie

iunie

septembrie

decembrie

Fluxuri cumulate de la finele

lui decembrie 2009

1.000

2.200

2.500

4.100

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflației la 12 luni

9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflației la 12 luni în prețuri de consum [așa cum sunt măsurate de indexul prețurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Național de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritățile vor efectua o consultare cu Fondul cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuții cu experții Fondului în cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

2008 decembrie (realizat)

2009 decembrie (realizat)

2010

martie

(realizat)

iunie

(realizat)

septembrie

decembrie

Interval exterior

(limita superioară)

10,0

10,0

Interval interior

(limita superioară)

9,0

9,0

Punct central

6,3

4,7

4,2

4,4

8,0

8,0

Interval interior

(limita inferioară)

7,0

7,0

Interval exterior

(limita inferioară)

6,0

6,0

C. Criteriu de performanță privind soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autoritățile se vor consulta cu experții FMI cu privire la măsurile de corecție în cazul unor derapaje ale veniturilor și finanțării guvernamentale.

Limita pentru soldul bugetului general consolidat

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

-36.101

Finele lui martie 2010 (realizat)

-8.422

Finele lui iunie 2010 (realizat)

-18.015

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanță)

-28.200

Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanță)

-34.650

11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuției bugetare. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

+ (i) finanțarea externă netă, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluare;

+ (îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valută și incluzând ajustări pentru:

+ (a) fonduri UE primite și necheltuite încă (plăți în avans);

+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

+ (c) obligații ale Fondului Proprietatea neplătite încă;

+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

+ (iv) schimbări nete ale altor finanțări.

12. Dacă diferența dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei și sub linie este mai mare de 200 milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2010, MFP se va consulta cu experții FMI.

13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăși valoarea proiectată în cadrul programului, ținta de deficit va fi ajustată în scădere cu o jumătate din surplus și va permite cheltuieli suplimentare de capital reducând în același timp deficitul. Tabelul următor înfățișează veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, față de care se vor compara veniturile realizate.

Venituri cumulate proiectate în bugetul general consolidat, exclusiv fonduri UE

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

151.508

Finele lui martie 2010 (realizat)

36.355

Finele lui iunie 2010 (realizat)

74.669

Finele lui septembrie 2010 (proiecție)

114.700

Finele lui decembrie 2010 (proiecție)

157.950

14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depășesc ținta indicativă (definită mai jos), ținta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustată în scădere cu valoarea corespunzătoare acestei depășiri.

D. Criteriu de performanță limitând emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice

15. Emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în creștere cu până la 4,3 miliarde lei față de plafonul inițial de 7,7 miliarde lei pentru garanții destinate finanțării plăților în contrapartidă în cadrul proiectelor de investiții finanțate de UE sau pentru garanții destinate proiectelor cofinanțate de către BERD, IFC sau BEI.

Plafon pentru garanțiile din bugetul general consolidat nou-emise

de la finele anului 2008 până la:

(în miliarde lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

2,2

Finele lui martie 2010 (realizat)

4,6

Finele lui iunie 2010 (realizat)

5,6

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanță)

12

Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanță)

12

E. Criteriu de performanță privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat

16. Criteriul de performanță stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale bugetului general consolidat are în vedere neacumularea de noi arierate și eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95).

Stocul de arierate ale bugetului general consolidat de la finele anului precedent

(în miliarde lei)

Finele lui noiembrie 2009 (stoc, realizat)

1,40

Finele lui martie 2010 (realizat)

1,76

Finele lui iunie 2010 (realizat)

1,8

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanță)

0,81

Finele lui decembrie 2009 (criteriu de performanță)

0,48

Finele lui aprilie 2011 (țintă indicativă)

0,00

F. Criterii de performanță permanente privind neacumularea de arierate la plățile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat

17. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepțiunea acestui criteriu de performanță, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în răstimp de 7 zile după scadență. Criteriul de performanță se va aplica pe bază permanentă.

G. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

18. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile și serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenții, transferuri către entități publice, pensii (categoria de asistență socială din bugetul asigurărilor sociale și o treime din aceeași categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat și alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă și alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară:

Schimbări cumulate în cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat)

85.637

Finele lui martie 2010 (realizat)

32.749

Finele lui iunie 2010 (realizat)

66.124

Finele lui septembrie 2010 (țintă indicativă)

100.000

Finele lui decembrie 2010 (țintă indicativă)

131.000

H. Monitorizarea întreprinderilor publice

19. Începând din anul 2009, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și alte instituții competente au implementat un sistem de monitorizare a instituțiilor publice. Pe parcursul duratei programului se vor furniza informații pentru a arăta sancțiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcție a conducerii în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2008

privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 275/2008 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008

privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 203/2009

- care sunt impuse dacă bugetele și țintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.

20. Ținta indicativă trimestrială pentru 2010 pentru soldul agregat operațional (EBIT - earnings before interest and tax - venituri înainte de dobânzi și impozite și taxe), exclusiv subvenții pentru următoarele întreprinderi publice:

(1) Compania Națională Căi Ferate "CFR" - S.A.;

(2) Societatea Națională Transport de Călători "CFR Călători";

(3) Compania Națională a Huilei - S.A. Petroșani;

(4) Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A.;

(5) Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale;

(6) Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A.;

(7) Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A.;

(8) Societatea Comercială "Electrocentrale București" - S.A.;

(9) Societatea Comercială "Electrificare CFR" - S.A.; și

(10) Societatea Comercială Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare.

Datele vor fi furnizate de către companie, împreună cu rezultatele operaționale. Țintele pentru septembrie 2010 și decembrie 2010 vor fi -3.000 și, respectiv, -4.000.

I. Cerințe de raportare

21. Performanța în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR și MFP după cum este prezentat în tabelul 1. Autoritățile vor transmite cu promptitudine experților FMI orice revizuiri de date, precum și orice alte informații necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

Articol

Periodicitate

De furnizat de Ministerul Finanțelor Publice

Date lunare preliminare privind conturile bugetului

general consolidat

Date finale trimestriale privind conturile bugetului

general consolidat

Deficitul bugetului general consolidat (BGC)

utilizând definiția ESA95

Date preliminare privind finanțarea sub linie pentru

BGC

Date finale trimestriale privind finanțarea sub

linie pentru BGC

Total sume de plată și arierate totale ale BGC

Stocul de arierate externe ale guvernului central

Datoria publică și garanții guvernamentale nou-emise

Date lunare preliminare privind cheltuielile primare

ale BGC, net de fonduri UE

Date finale trimestriale privind cheltuielile

primare ale BGC, net de fonduri UE

Din 2010, soldul operațional, profituri, arierate

și cheltuielile de personal ale celor mai mari

10 întreprinderi publice după total cheltuieli

Date privind granturile pentru proiecte UE

(rambursări și avansuri), cheltuieli de capital și

subvenții acoperite de avansurile UE sau eligibile

pentru rambursări UE legate de proiecte sprijinite

de UE convenite specific cu UE

De furnizat de Banca Națională a României

Date AEN, pe componente, atât conform ratei de

schimb din program, cât și celei reale

Date privind analiza monetară în formatul convenit

cu experții FMI

Schema plăților contractuale externe ale sectorului

bancar scadente în următoarele 4 trimestre,

dobânda și amortizare (pentru împrumuturile pe

termen mediu și lung)

Schema plăților contractuale externe ale sectorului

corporatist scadente în următoarele 4 trimestre,

dobânda și amortizare (pentru împrumuturile pe

termen mediu și lung)

Stocul datoriei externe pe termen scurt al băncilor

și corporațiilor

Balanța de plăți în formatul FMI utilizat

actualmente pentru raportare

Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi

subordonate) ale:

(i) băncilor-mamă străine către subsidiarele lor din

România;

(îi) instituțiilor financiare internaționale (IFI);

și

(iii) alți creditori către bănci din România

(în monedă națională și străină)

Lunar, pe 25 ale lunii următoare

Trimestrial, date cash, în a 35-a

zi după sfârșitul perioadei pentru

care se raportează

Trimestrial, date accrual,

în a 55-a zi după sfârșitul

perioadei pentru care se

raportează

Trimestrial, cu un decalaj de 3

luni

Lunar, cu un decalaj de nu mai

mult de 35 de zile după sfârșitul

perioadei pentru care se

raportează

Trimestrial, nu mai târziu de 45

de zile după sfârșitul perioadei

pentru care se raportează

Preliminar lunar, în decursul lunii

următoare

Trimestrial, în termen de 55 de

zile

Zilnic, cu un decalaj de nu mai

mult de 7 zile

Lunar, în termen de o lună

Datele lunare preliminare vor

fi raportate către experții FMI în

termen de 25 de zile.

Trimestrial, în termen de 35 de

zile de la sfârșitul perioadei

pentru care se raportează

Trimestrial, în termen de 55 de

zile

Lunar, în termen de 3 săptămâni

de la finele fiecărei luni

Săptămânal, în fiecare zi de luni

după săptămâna de raportare și cu

un decalaj de 3 zile lucrătoare în

cazul datelor de final de trimestru

Lunar, în termen de 30 de zile

de la finele lunii

Lunar, 45 de zile după finele

fiecărei luni

Lunar, 45 de zile după finele

fiecărei luni

Lunar, 45 de zile după finele

fiecărei luni

Lunar, 45 de zile după finele

fiecărei luni

Lunar, 20 de zile după finele

fiecărei luni

II. Condiționalități structurale: detaliere

A. Legislația privind salarizarea în sectorul public

22. În urma aprobării legii salarizării unice în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislație de implementare a acesteia va fi aprobată până la finele lunii octombrie 2010, legislație ce va respecta următoarele principii:

a) va asigura respectarea țintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public și incluse în legea salarizării unice în sectorul public, iar propunerea respectivă va fi bazată pe o analiză integrală a costurilor;

b) va asigura simplificarea noii grile de salarizare și va garanta o remunerare bazată pe responsabilități și calificări. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele constrângerilor ce țin de cât de mult permite bugetul;

c) legea va introduce treptat o limită de 30% a cheltuielilor de personal, altele decât salarii, și va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepțiunea acestei legi, plățile de "stimulente" vor fi tratate ca sporuri.

Anexa -------

(Anexă la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2009 )

--------------------------------------------------------

Scadențar rambursare Aranjament stand-by

(DST)

Data rambursărilor

TOTAL

Tranșa I

Tranșa II

Tranșa III

Tranșa IV

Tranșa V

Tranșa VI

Tranșa VII

Tranșa VIII

suma de rambursat aferentă BNR

suma de rambursat aferenta MFP

suma de rambursat aferentă BNR

suma de rambursat aferentă MFP

suma de rambursat aferentă BNR

suma de rambursat aferenta MFP

suma de rambursat aferentă BNR

suma de rambursat aferentă BNR

suma de rambursat aferentă BNR

suma de rambursat aferentă BNR

suma de rambursat aferentă BNR

6 august 2012

546.250.000

546.250.000

6 noiembrie 2012

546.250.000

546.250.000

23 decembrie 2012

214.750.000

107.375.000

107.375.000

6 februarie 2013

546.250.000

546.250.000

23 martie 2013

214.750.000

107.375.000

107.375.000

6 mai 2013

546.250.000

546.250.000

23 mai 2013

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

23 iunie 2013

214.750.000

107.375.000

107.375.000

6 august 2013

546.250.000

546.250.000

23 august 2013

271.875.000

08.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

23 septembrie 2013

214.750.000

107.375.000

107.375.000

7 octombrie 2013

96.000.000

96.000.000

6 noiembrie 2013

546.250.000

546.250.000

23 noiembrie 2013

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

23 decembrie 2013

214.750.000

107.375.000

107.375.000

28 decembrie 2013

96.125.000

96.125.000

7 ianuarie 2014

96.000.000

96.000.000

6 februarie 2014

546.250.000

546.250.000

23 februarie 2014

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 martie 2014

96.125.000

96.125.000

23 martie 2014

214.750.000

107.375.000

107.375.000

28 martie 2014

96.125.000

96.125.000

7 aprilie 2014

96.000.000

96.000.000

6 mai 2014

546.250.000

546.250.000

23 mat 2014

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 iunie 2014

205.375.000

96.125.000

109.250.000

23 iunie 2014

214.750.000

107.375.000

107.375.000

28 iunie 2014

96.125.000

96.125.000

7 iulie 2014

96.000.000

96.000.000

23 august 2014

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 septembrie 2014

205.375.000

96.125.000

109.250.000

23 septembrie 2014

214.750 000

107.375.000

107.375.000

28 septembrie 2014

96.125.000

96.125.000

7 octombrie 2014

96.000.000

96.000.000

23 noiembrie 2014

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 decembrie 2014

205.375.000

96.125.000

109.250.000

28 decembrie 2014

96.125 000

96.125.000

7 ianuarie 201S

96.000.000

96.000.000

23 februarie 2015

271.875.000

88.062.500

88.062.500

47.875.000

47.875.000

15 martie 2015

205.375.000

96.125.000

109.250.000

28 martie 2015

96.125.000

96.125.000

7 aprilie 2015

96.000.000

96.000.000

15 iunie 2015

205.375.000

96.125.000

109.250.000

28 iunie 2015

96.125.000

96.125.000

7 iulie 2015

96.000.000

96.000.000

15 septembrie 2015

205.375.000

96.125.000

109.250.000

28 septembrie 2015

96.125.000

96.125.000

15 decembrie 2015

205.375.000

96.125.000

109.250.000

15 martie 2016

109.250.000

109.250.000

Subtotal

859.000.000

859.000.000

704.500.000

704.500.000

383.000.000

383.000.000

TOTAL

11.443.000.000

4.370.000.000

1.718.000.000

1.409.000.000

766.000.000

768.000.000

769.000.000

769.000.000

874.000.000

NOTĂ:

Datele efectuării rambursărilor aferente tranșelor VI-VIII sunt estimative și vor fi corelate cu datele efectuării tragerilor.

----------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.