Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 459/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal și art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 și art. 323 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
12 aprilie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 431 din 21 iunie 2011
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 9.798 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Are ca temei 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal și art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 și art. 323 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dumitru Capotă și Șerban Capotă în Dosarul nr. 659/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece nu a fost motivată în acord cu exigențele

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 659/85/2010, Tribunalul Sibiu - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 217 alin. 1 din Codul penal și art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 și art. 323 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dumitru Capotă și Șerban Capotă în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de omor și distrugere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalității pedepsei, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată, art. 53 alin. (1) referitoare la situațiile în care poate fi restrâns exercițiul unui drept sau al unei libertăți, art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiției și art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietății private.

Astfel, autorii sunt nemulțumiți că în cauza dedusă judecății de drept comun au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 217 alin. 1 din Codul penal, în condițiile în care de la dosar lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Totodată, se mai arată că, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpații nu au mai fost chemați de procuror pentru a li se prezenta materialul de urmărire penală.

Tribunalul Sibiu - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 217 alin. 1 din Codul penal - Distrugerea și art. 262 pct. 1 lit. a) cu denumirea marginală Rezolvarea cauzelor, art. 322 cu denumirea marginală Începerea cercetării judecătorești și art. 323 cu denumirea marginală Ascultarea inculpatului din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:

- Art. 217 alin. 1 din Codul penal: "Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum și înlăturarea măsurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu amendă.";

- Art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală: "Dacă procurorul constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă, existând probele necesare și legal administrate, procedează, după caz, astfel:

1. când din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de învinuit sau de inculpat și că acesta răspunde penal:

a) dacă acțiunea penală nu a fost pusă în mișcare în cursul urmăririi penale, dă rechizitoriu prin care pune în mișcare acțiunea penală și dispune trimiterea în judecată;";

- Art. 322 din Codul de procedură penală: "Președintele dispune ca grefierul să dea citire sau să facă o prezentare succintă a actului de sesizare a instanței, după care explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce. Totodată, înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar.";

- Art. 323 din Codul de procedură penală: "Instanța procedează apoi la ascultarea inculpatului.

Inculpatul este lăsat să arate tot ce știe despre fapta pentru care a fost trimis în judecată, apoi i se pot pune întrebări de către președinte și în mod nemijlocit de ceilalți membri ai completului, de către procuror, de partea vătămată, de partea civilă, de partea responsabilă civilmente, de ceilalți inculpați și de apărătorul inculpatului a cărui ascultare se face.

Instanța poate respinge întrebările care nu sunt concludente și utile cauzei.

Inculpatul poate fi ascultat ori de câte ori este necesar."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitoare la principiul legalității pedepsei, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată, art. 53 alin. (1) referitoare la situațiile în care poate fi restrâns exercițiul unui drept sau al unei libertăți, art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiției și art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietății private.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu sunt nemulțumiți de o eventuală contrarietate a dispozițiilor legale contestate cu prevederile Constituției, ci de modul lor de interpretare și aplicare. Împrejurarea că la dosar nu există plângerea prealabilă a persoanei vătămate, victimă a infracțiunii de distrugere, nu este de natură a atrage neconstituționalitatea dispozițiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal. Acest aspect este unul de aplicare a legii, situație în care pot fi operabile sau nu prevederile art. 10 lit. f) din Codul de procedură penală potrivit cărora punerea în mișcare ori exercitarea acțiunii penale este împiedicată. De asemenea, lipsa de la dosar a dovezii ce atestă că inculpaților li s-a adus la cunoștință întregul material de urmărire penală privește tot un aspect de domeniul legii, care, în acord cu

Decizia Curții Constituționale nr. 24 din 23 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, este obligatoriu. Nerespectarea sa poate fi însă cenzurată de instanța de judecată și nu poate fi convertită în vicii de neconstituționalitate.

Totodată, Curtea mai constată că motivarea autorilor nu respectă exigențele dispozițiilor

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". Or, Curtea nu se poate substitui acestora în desprinderea unor critici de neconstituționalitate din critici de nelegalitate.

Pe cale de consecință, prezenta excepție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal și art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 și art. 323 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dumitru Capotă și Șerban Capotă în Dosarul nr. 659/85/2010 al Tribunalului Sibiu - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 aprilie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.