Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 447/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator

prezumat în vigoare

Data actului
7 aprilie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 485 din 8 iulie 2011
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 17.148 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 370/2009 26 noiembrie 2009 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profe…

Are ca temei 1

  • Legea nr. 192/2006 16 mai 2006 (prevederi anume) privind medierea și organizarea profesiei de mediator

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 192/2006

privind medierea și organizarea profesiei de mediator, excepție ridicată de Consiliul de mediere în Dosarul nr. 11.934/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22 martie 2011, în prezența consilierului juridic Nicoleta Pârvan pentru Consiliul de mediere și a reprezentantului Ministerului Public, și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 și

art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , a amânat pronunțarea pentru data de 7 aprilie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.934/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 192/2006

privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Consiliul de mediere, în contradictoriu cu pârâta Asociația Centrul de Soluționare a Disputelor prin Mediere Cluj-Napoca și Guvernul României, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii formulate de Consiliul de mediere, prin care acesta a solicitat instanței judecătorești să constate că singurul organism cu competențe legale să stabilească data alegerilor pentru un nou consiliu este însuși Consiliul de mediere în funcție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, prin faptul că stabilirea termenului de 30 de zile de la data intrării în vigoare a

Legii nr. 370/2009

pentru alegerea unui nou consiliu de mediere contravine principiului autonomiei Consiliului de mediere și principiului neretroactivității legii și reprezintă o restrângere a dreptului la vot și a dreptului de a fi ales.

În acest sens arată că prin

art. I pct. 15 din Legea nr. 370/2009 , care modifică

Legea nr. 192/2006 , se reglementează competența Consiliului de mediere în organizarea alegerilor următorului consiliu de mediere. Astfel, potrivit art. 20 lit. m^1) din această lege, Consiliul de mediere organizează alegerea următorului consiliu de mediere în condițiile prevăzute de lege, iar potrivit art. I pct. 8 și 10, alegerea membrilor consiliului se face în condițiile prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de mediere.

Dispozițiile de lege criticate încalcă autonomia Consiliului de mediere, care, potrivit legii, poartă întreaga responsabilitate pentru reglementarea și administrarea sistemului profesional și a serviciului de mediere în România și implicit pentru organizarea alegerilor noului consiliu de mediere. Astfel, potrivit

art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , Consiliul de mediere este organism autonom cu personalitate juridică, de interes public. Potrivit acestui statut, Consiliul de mediere se organizează și își desfășoară activitatea în mod independent, fără ca acțiunile sale să fie supuse controlului autorității unui alt organism. Totodată, dispozițiile legii stabilesc competența unică a Consiliului de mediere în organizarea alegerilor, respectiv stabilirea procedurii de desfășurare a alegerilor și a condițiilor de candidatură, conform art. 20 lit. m^1), art. 17 alin. (3) și art. I pct. 10 din lege.

Consiliul de mediere este singurul organism care poate decide termenul la care pot avea loc alegeri pentru un nou consiliu, având în vedere următoarele obligații legale ce îi revin în conformitate cu dispozițiile

Legii nr. 370/2009 : obligația de a modifica Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de mediere, obligația asigurării transparenței, obligația de a consulta corpul profesoral al mediatorilor cu privire la reglementările profesiei și obligația de a asigura desfășurarea unui proces electiv corect, participativ și în acord cu noile modificări impuse de

Legea nr. 370/2009 .

La data de 23 mai 2009, Consiliul de mediere a organizat alegeri, conform dispozițiilor

Legii nr. 192/2006 . Rezultatele acestor alegeri nu au fost contestate pe calea contenciosului administrativ în termen legal de către nicio persoană interesată. În urma votului au fost aleși membrii noului consiliu de mediere, care, potrivit art.17 alin. (4) din

Legea nr. 192/2006

(în vigoare la acea dată), au fost validați prin

Ordinul nr. 2.772 din 13 octombrie 2009

de către ministrul justiției pentru un mandat de 2 ani.

Prin dispozițiile

art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009 , legiuitorul intervine la numai două luni de la validarea Consiliului de mediere și lipsește de efect votul dat de mediatori în 23 mai 2009, precum și validarea acestui vot de către ministrul justiției. Obligarea prin dispozițiile de lege criticate la noi alegeri la numai 3 luni de la data numirii noului consiliu de mediere de către ministrul justiției restrânge efectele exercitării dreptului la vot exprimat de mediator, precum și pe cele ale exercitării dreptului de a fi ales și contravine astfel dispozițiilor art. 53 din Constituție.

Din motivația legiuitorului rezultă că singura rațiune a introducerii

art. III în Legea nr. 370/2009

a fost aceea că, prin organizarea și desfășurarea de noi alegeri în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se va asigura o mai mare reprezentativitate în Consiliul de mediere a corpului profesional al mediatorilor, care, potrivit

art. 24 din Legea nr. 192/2006 , astfel cum a fost modificat, trebuie să fie organizat de către Consiliul de mediere în asociații.

Totodată, chiar motivația invocată de legiuitor constă în obiective care necesită timp și care nu pot fi implementate într-o lună. Acest termen nerealist nu a fost coroborat nici cu celelalte obligații stabilite prin același cadru legal în sarcina Consiliului de mediere, respectiv modificarea regulamentului de organizare și funcționare a acestuia, în acord cu

Legea nr. 370/2009 .

Ca urmare a validării din 13 octombrie 2009, membrii noului consiliu de mediere au mandat de 2 ani, respectiv până în octombrie 2011. Astfel, dispozițiile de lege criticate, care obligă la organizarea de noi alegeri la numai 3 luni de la data începerii mandatului de 2 ani, încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție.

Totodată, organizarea unor alegeri în cadrul consiliului, fără a acorda mediatorilor timpul necesar să se organizeze în asociații profesionale, încalcă și dreptul de asociere al acestora, prevăzut de art. 40 din Constituție.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu contravin principiului separației și echilibrului puterilor în stat și nu au caracter retroactiv, ci dispun numai pentru viitor, urmând a-și găsi aplicare de la data intrării în vigoare a actului normativ menționat.

Cu privire la celelalte critici de neconstituționalitate, apreciază că normele de lege criticate nu restrâng exercițiul dreptului de vot și nici al dreptului de a fi ales, ci reprezintă norme ce asigură cadrul legal pentru alegerea Consiliului de mediere pentru punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr. 192/2006 , în conformitate cu evoluția din ultimii ani a profesiei de mediator și activitatea mediatorilor autorizați. În concepția legiuitorului, medierea reprezintă un serviciu public care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de mediator poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege pentru protejarea interesului public pe care această activitate îl implică, iar desfășurarea activității de mediere se realizează cu respectarea unor cerințe specifice în domeniu.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 192/2006

privind medierea și organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009, cu următorul cuprins: "În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor avea loc alegeri pentru Consiliul de mediere."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) privind statul de drept și principiul separației puterilor în stat, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 36 privind dreptul de vot, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

În vederea organizării activității de mediere - ca modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților - în temeiul

art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006

privind medierea și organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, s-a înființat Consiliul de mediere, ca organism autonom cu personalitate juridică, de interes public. Potrivit art. 17 alin. (3) din aceeași lege, "Consiliul de mediere este format din 9 membri, aleși prin vot direct sau prin reprezentare de către mediatorii autorizați, în condițiile prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de mediere", iar, potrivit alin. (4) din același articol, "Membrii Consiliului de mediere sunt validați de ministrul justiției, pe o durată de 2 ani. Mandatul oricăruia dintre membrii Consiliului de mediere poate fi prelungit pentru aceeași durată o singură dată".

Aceste dispoziții de lege au fost modificate prin

Legea nr. 370/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 192/2006

privind medierea și organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009, și, în prezent,

art. 17 alin. (3) din Legea nr. 192/2006

are următorul conținut: "Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari și 3 membri supleanți, aleși prin vot direct sau prin reprezentare de mediatori autorizați, în condițiile prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de mediere", iar art. 17 alin. (4) prevede că "Mandatul membrilor Consiliului de mediere este de 2 ani".

Alin. (6) și (7) ale

art. 17 din Legea nr. 192/2006 , modificate prin

Legea nr. 370/2009 , prevăd că pot face parte din Consiliul de mediere numai mediatorii autorizați care îndeplinesc condițiile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de mediere, iar acest consiliu își exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul consiliu de mediere. S-a prevăzut, totodată, organizarea de noi alegeri pentru următorul consiliu de mediere, în condițiile prevăzute de lege.

Curtea constată că toate aceste modificări și completări aduse prin

Legea nr. 370/2009

reglementărilor privind structura Consiliului de mediere, care, alături de cei 9 membri titulari, include și 3 membri supleanți, precum și cele referitoare la mandatul membrilor Consiliului de mediere și la modul de organizare a activității Consiliului de mediere au determinat, în mod firesc, introducerea dispoziției legale criticate în

Legea nr. 370/2009 , și anume aceea ca în termen de o lună de la intrarea în vigoare a legii modificatoare să se organizeze alegeri pentru Consiliul de mediere.

Astfel cum rezultă din expunerea de motive,

Legea nr. 370/2009

a fost adoptată în vederea armonizării cadrului normativ din domeniu cu Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială, modificările esențiale referindu-se atât la domeniul de aplicare a medierii și a procedurii acesteia, cât și la modul de organizare a activității Consiliului de mediere și a profesiei de mediator, prin creșterea numărului de membri de la 9, sub incidența

Legii nr. 192/2006 , la 12 membri (dintre care 9 titulari și 3 supleanți), după intrarea în vigoare a

Legii nr. 370/2009 .

Or, în aceste condiții, Curtea observă că era absolut necesară și firească introducerea unei prevederi de lege referitoare la organizarea unor noi alegeri, întrucât s-a modificat însăși structura Consiliului de mediere, fără ca prin aceasta să se încalce principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție. Astfel, prevederile de lege criticate se aplică numai pentru viitor, de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, legiuitorul acordând un termen de o lună în care se vor organiza alegeri pentru Consiliul de mediere. Critica potrivit căreia acest termen este unul "nerealist" nu poate fi primită, deoarece aceasta nu vizează neconstituționalitatea prevederilor de lege criticate, ci o problemă de legiferare.

Referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) privind statul de drept și principiul separației puterilor în stat, Curtea constată că acestea nu au relevanță în cauza de față, deoarece Consiliul de mediere nu face parte din niciuna dintre cele 3 puteri ale statului, și anume executivă, legislativă și judecătorească.

Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile constituționale ale art. 36 privind dreptul de vot și ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită, deoarece ipoteza normelor constituționale invocate este aceea a desemnării autorităților publice reprezentative în stat, iar nu a desemnării membrilor unui organism autonom înființat în vederea organizării activității de mediere și format din mediatori, astfel cum este Consiliul de mediere.

În final, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, deoarece astfel cum s-a arătat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, norma constituțională invocată nu are aplicabilitate în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. III teza întâi din Legea nr. 370/2009

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 192/2006

privind medierea și organizarea profesiei de mediator, excepție ridicată de Consiliul de mediere în Dosarul nr. 11.934/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 aprilie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.