Decizia nr. 666/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) corelat cu

art. 5 din Legea nr. 76/2008

privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, excepție ridicată de Victor Sava în Dosarul nr. 2.846/121/2010 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

Dezbaterile au avut loc la data de 19 aprilie 2011 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și din cauza imposibilității constituirii legale a completului de judecată, în acord cu dispozițiile art. 57 și

art. 58 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a amânat pronunțarea la data de 10 mai 2011 și, respectiv, 17 mai 2011.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.846/121/2010, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) corelat cu

art. 5 din Legea nr. 76/2008

privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, excepție ridicată de Victor Sava în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale în apel, care a fost declarat împotriva sentinței dispuse în fond, prin care s-a dispus, pe lângă condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 5 luni, și prelevarea de probe biologice de la acesta în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea vieții intime, familiale și private, deoarece prin instituirea obligativității prelevării probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexa la

Legea nr. 76/2008

se realizează o ingerință în viața intimă și privată.

Curtea de Apel Galați - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracțiunii, alături de probele de referință recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecți, este o măsură necesară într-o societate democratică.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 7 alin. (1) corelat cu

art. 5 din Legea nr. 76/2008

privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul conținut:

- Art. 7 alin. (1): "(1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanța de judecată, prin hotărârea de condamnare.";

- Art. 5: "(1) Prelevarea probelor biologice se face prin metode noninvazive, respectiv recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situațiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feței.

(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) se face cu consimțământul acestora, la solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată.

(3) În cazul în care persoana de la care urmează să se recolteze probe biologice sau, în cazul minorului cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, părinții ori reprezentantul legal al acestuia nu își dau consimțământul, organul competent să efectueze prelevarea informează instanța de judecată, care va dispune cu privire la prelevarea sau, după caz, neprelevarea probelor biologice fără acordul respectivelor persoane.

(4) Prelevarea probelor biologice la minori cu vârsta sub 14 ani, în vederea stabilirii profilului genetic, se face numai cu acordul părinților sau al reprezentantului legal și în prezența acestora.

(5) Instanțele de judecată și organele de urmărire penală care dispun prelevarea au obligația de a informa persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea vieții intime, familiale și private.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin

Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 , statuând că "drepturile consacrate de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricții din partea autorităților. Între componentele dreptului proteguit de art. 8 din Convenție se regăsește respectarea dreptului la viață privată, care însă poate fi supus anumitor ingerințe cu condiția ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenție și să fie proporționale cu scopul urmărit."

Așa fiind, este de necontestat faptul că toți participanții la înfăptuirea actului de justiție au obligația de a se supune principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a desfășurării instrucției penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracțiunii, alături de probele de referință recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecți, este o măsură necesară într-o societate democratică.

Potrivit textului legal criticat, judecătorul, ca reprezentant al autorității, în pofida absenței consimțământului celui vizat, are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, și anume aceea a suspecților.

Or, pornind de la rațiunea reglementării care urmărește, potrivit

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 , "constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism", este evident că scopul se circumscrie pe deplin exigențelor impuse de art. 8 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art. 53 din Constituție, amestecul autorității în viața intimă și privată fiind justificat.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Distinct de acestea, Curtea mai constată că scopul

Legii nr. 76/2008

vizează și realizarea unui eficient schimb internațional de date pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor transfrontaliere, sens în care S.N.D.G.J. a fost conceput ca o structură organizată pe 3 segmente, ce cuprinde baza de date cu caracter personal, baza de date despre caz și baza de date cu profile genetice judiciare. Toate acestea, în acord cu art. 11 din Constituție referitor la Dreptul internațional și dreptul intern, obligă statul român să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte, deoarece prin

Legea nr. 146/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, România a aderat la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Țărilor de Jos și Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalității transfrontaliere și migrației ilegale, semnat la Prⁿ'62m la 27 mai 2005. Potrivit art. 2, art. 8 și art. 37 alin. (3) din tratat, părțile contractante se obligă să creeze fișiere naționale de analiză ADN, să garanteze disponibilitatea datelor indexate privind conținutul sistemelor automatizate naționale de identificare dactiloscopică create în vederea prevenirii și urmăririi faptelor penale și, nu în ultimul rând, să șteargă datele cu caracter personal dacă nu mai sunt necesare în scopurile pentru care au fost transmise ori la expirarea termenului maxim prevăzut pentru păstrarea acestora în legislația națională a fiecărei părți contractante.

Or, ținând seama de aceste prevederi care, alături de Recomandarea nr. R (92) 1 din 10 februarie 1992 a Comitetului Ministerial al Consiliului Europei privind genotiparea judiciară în vederea utilizării rezultatelor în justiție, au fundamentat necesitatea adoptării măsurii legislative criticate, Curtea constată că aceasta respectă exigențele constituționale invocate, întrucât interesul public în aceste situații nu poate fi pus la îndoială.

Totodată, Curtea mai constată că nu se poate pune în discuție în vreun fel afectarea vieții intime, familiale și private, deoarece toate aceste probe biologice și date se obțin prin metode noninvazive și se păstrează, se distrug sau se șterg din S.N.D.G.J. în condițiile

art. 13, 14 și 15 din Legea nr. 76/2008 . Astfel, profilele genetice obținute de la suspecți ori învinuiți/inculpați față de care s-a dispus o soluție de netrimitere în judecată ori de achitare/încetare a procesului penal se păstrează până când organele de urmărire penală sau instanțele judecătorești dispun ștergerea lor. În ceea ce privește persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunilor cuprinse în anexă, legea a instituit un termen de păstrare a profilelor genetice, respectiv până la împlinirea vârstei de 60 de ani a persoanei în cauză, ori când aceasta decedează mai înainte de împlinirea acestei vârste, se păstrează încă 5 ani după deces. De asemenea și baza de date cu caracter personal se șterge odată cu profilele genetice în condițiile de mai sus.

În sfârșit, Curtea mai constată că, referitor la datele cu caracter personal, acestea sunt gestionate în acord cu exigențele

Legii nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, ai cărei beneficiari sunt numai organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cauze penale, Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea atribuțiilor legale în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, precum și autoritățile judiciare ale altor state, pe bază de reciprocitate sau în temeiul unor acorduri internaționale la care România este parte [ art. 9 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 ].

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) corelat cu

art. 5 din Legea nr. 76/2008

privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, excepție ridicată de Victor Sava în Dosarul nr. 2.846/121/2010 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 mai 2011.